Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se povesteste ca Sfantul Apostol si Evanghelist Luca a pictat douasprezece icoane dupa chipul adevarat al Maicii Domnului. Legenda a mai adus una dintre ele langa Campulung Muscel, la Namaesti.
Trei ciobani romani care pasteau oile pe coasta Iezerului au ajuns la o stanca si si-au facut culcus, sa ramana peste noapte. Toti trei au avut acelasi vis in noaptea aceea: batai de clopot, cantari bisericesti. "Aici, in sanul acestei stanci, sta de multe veacuri ascunsa o icoana zugravita dupa chipul cel adevarat al Maicii Domnului", le-a spus un inger al Domnului.Si s-au trezit cei trei ciobani, si-au spus unul altuia ce au visat si s-au infricosat. Si-au sapat ciobanii, dar n-au aflat nimic. Cand s-au culcat a treia noapte, li s-a aratat in vis chiar Maica Domnului. Ea le-a aratat unde sa sape ca sa dea de icoana ei. "In locul unde veti gasi icoana, veti face locasde inchinaciune intru slava si cinstea Intrarii in biserica a Sfintei Fecioare Maria, Izvor de Viata si Tamaduire". Si cei trei ciobani au ascultat porunca.
De la "Nemo Est!" la Namaesti
Sfantul Apostol Andrei, care a propovaduit Evanghelia lui Hristos in Scitia Minor, Dobrogea de astazi, a plecat in calatorie prin hotarul dacilor. Si a facut un popas la poalele unui munte. In stanca muntelui la poalele caruia poposise, apostolul a gasit o intrare intr-o grota, un templu al zeului dac Zamolxe sau o catacomba in care crestinii se ascundeau de stapanirea romana. Grota in care a coborat Apostolul Andrei era pustie. "Nemo est!" a spus el. Asa i-a ramas numele locului: Namaesti. Intrarea in grota s-a astupat de-a lungul vremii, pastrand una din cele mai vechi icoane ale Maicii Domnului din lume.
In vremuri de restriste
Nu se stie de cand au inceput minunile la Namaesti. Povestesc maicutele ca in â59 a fost un decret ca tot tineretul sa plece din manastire. "Toate cele sub 40 de ani sa se duca in fabrici, sa se marite. Cele peste 40 de ani sa-si aleaga o manastire in alta parte. Aici ramaneau doar doua maicute, ca e monument istoric", povesteste maica stareta Lucia Nedelea. "Si a zis maica stareta de atunci: "Atatea minuni s-au intamplat. Haideti sa ne asezam in genunchi sa ne rugam la Sfanta Fecioara. Ea o sa ne ajute"".
Si s-au inchis maicutele in bisericuta de piatra si s-au rugat. Noaptea, stareta a iesit afara din biserica. "Si deasupra stancii, dintr-un norisor o voce i-a spus: "Miresele Fiului Meu nu vor pleca de aici". Era Maica Domnului. Numai ea putea sa fie", povesteste maica Lucia. Si maicutele au continuat rugaciunea cu acatistul Sfantului Acoperamant.
A doua noapte a iesit o alta maicuta si a avut o viziune: la poarta erau doi tineri imbracati in alb si care isi tineau sabiile incrucisate. "Cand au venit sa le ia cu masina a doua zi, n-au gasit strada. A treia zi au venit, dar n-a putut masina sa urce." Si asa au ramas maicile la manastire, martore ale multor minuni ale sfintei icoane.
Minunile Maicii Domnului
O fetita din Bucuresti s-a nascut cu o malformatie la inima. Andreea s-a rugat la icoana Maicii Domnului si s-a insanatosit. "Imi zicea fetita "cand vin la icoana sa ma rog, am sentimentul ca ma duc la mama. Cand am fost la Ierusalim si am intrat in mormantul lui Iisus, am simtit ca intru in casa unui prieten". Avea doar 10 ani. Sa auzi lucrul asta de la un copil e minunat. Dar trebuie sa ai credinta. Daca nu ai credinta, si nu te rogi din toata inima, nu ti se indeplineste gandul", spune maica stareta.
Si apoi Ancuta, de care isi aminteste cu drag maica Lucia. Fetita se nascuse surda. Medicii au spus ca nu pot face nimic. Nervul ei auditiv era mort, spune maica. A venit de la Constanta cu un autocar cu credinciosi si a ramas peste noapte in biserica. A doua zi, ghidul, o femeie credincioasa, a spus o rugaciune de drum. Fetita, care nu vorbise niciodata in viata ei, a scos atunci primele sunete. "Acum aude, ajutata si de un aparat si vorbeste. Vine la noi si spune "Eu am invatat poezia "Vara" si am luat zece"", zambeste maica Lucia.
Hotul incremenit
Pe vremuri, cineva cu dare de mana a daruit manastirii niste salbe de aur. Maicutele le-au pus la icoana facatoare de minuni. Pe atunci maicutele locuiau in chilii pe tot versantul dealului. Si la 12:00 noaptea, inainte de slujba, maicuta care batea toaca lasa biserica deschisa si batea la toate usile. "Intr-una din nopti a intrat un hot in biserica, s-a pitit si dupa slujba a ramas acolo. L-au gasit intepenit in fata icoanei. Nu mai putea nici sa vorbeasca. Maicutele s-au rugat atunci pentru el si a putut misca sa ceara iertare".
Un altul a reusit sa fure o salba de aur, dar Dumnezeu i-a dezlegat limba si nu s-a mai putut opri din vorbit. "Am furat salba de aur de la icoana Maicii Domnului", repeta intruna. Si asa l-au prins si s-au intors salbele la manastire.
Si nimeni nu s-a mai gandit sa faca rau maicilor si bisericutei din munte. Ele vor ramane acolo paznici si martori ai minunilor si credintei oamenilor care cauta izbavire.
Nu mai mult de 33 de maicute
Se povesteste ca Maica Domnului le-a spus ciobanilor in visul lor ca niciodata in manastirea ce avea sa fie pe locul acela sa nu stea mai mult de 33 de calugari sau maici. Porunca a fost ascultata, nu neaparat prin voia maicilor, dar prin voia Celui De Sus, care n-a ingaduit niciodata ca maicile sa fie mai multe. De cate ori numarul lor crestea, se intampla ceva si reveneau la numarul cerut. Odata, o maica mai in varsta a adus o novice pe care o luase sub obladuirea sa. Maica a murit intr-un accident de circulatie. Nici una dintre cele trei maici care erau cu ea in masina nu a avut o zgarietura. Ea a facut infarct de frica. Alta data, cand erau prea multe tinere, au plecat la alte manastiri: locul lor era la manastire, doar ca nu la aceasta.
Istorie
Satul Namaesti apare in documente la 1543, cand domnitorul Mircea Ciobanu, fiul lui Radu cel Mare, intareste drept de ocina in satul Namaesti lui Lupan Dumitru: "De se va intampla sa nu ramana nimeni din rodul tau, de inima, nici un fiu, nici fiica, atunci ocinele sa ramana bisericii domnesti care este sapat in piatra in stanca muntelui in satul Namaesti".
Crucea de deasupra bisericii ridicate de Gavril Voievod la 1601 a fost daramata de ghiulele in timpul primului razboi mondial. Icoana straveche a Maicii Domnului a fost salvata de un ostas roman, sergentul Ion Mustata, spune maica stareta a manastirii, Lucia Nedelea. Dar in lupta cu focul unele dintre cele mai pretioase documente au fost pierdute. In afara bisericii, langa peretele stancos dinspre rasarit si miazazi se afla si astazi mormintele unor personalitati, pictorul I.D. Negulici, mama sa, Pelaghia Negulici, preotii care au slujit la manastire. Biserica a fost candva bogata. Dar comunistii au confiscat tot aurul. Nimeni n-a facut atunci un procesverbal. Si nici in ziua de azi maicutele n-au recuperat salbele de odinioara, povesteste maica stareta. Manastirea mai pastreaza doua sfesnice si o statueta in camera in care locuia odata regina Elisabeta a Romaniei atunci cand cauta alinarea.
Averea manastirii insa sta in amintiri. Si mai sta in povestile maicutelor si rugaciunile lor.
ANA-MARIA LUCA
