x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Misterele dosarelor comunismului românesc

0
Autor: Andrei Badin 17 Ian 2008 - 00:00
Misterele dosarelor comunismului românesc Paul Buciut/


17:17În vara anului trecut au fost desecretizate oficial arhivele comunismului românesc. Ce conțin acestea? S-a "umblat” la dosare? Când vor fi accesibile publicului larg? Sunt câteva dintre întrebările la care am încercat să obținem un răspuns din interviul acordat în exclusivitate pentru Jurnalul Național de Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Naționale.



În vara anului trecut au fost desecretizate oficial arhivele comunismului românesc. Ce conțin acestea? S-a "umblat” la dosare? Când vor fi accesibile publicului larg? Sunt câteva dintre întrebările la care am încercat să obținem un răspuns din interviul acordat în exclusivitate pentru Jurnalul Național de Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Naționale.

  • Jurnalul Național: Domnule director, în vară au fost desecretizate arhivele comunismului. Aţi făcut până în acest moment o inventariere? Ce conţin acestea?
Dorin Dobrincu: Accesul la arhivele comunismului românesc a fost un deziderat al celor interesaţi de istoria noastră recentă, dar şi de prezentul societăţii româneşti. Din nefericire, până de curând aceste arhive, în mod deosebit cele ale Comitetului Central al Partidului Comunist Român, au fost puţin accesibile cercetătorilor, exceptând un interval cronologic restrâns şi, trebuie să o spunem, anumiţi cercetători privilegiaţi. Documente importante provenite de la fostele structuri teritoriale ale PCR se află în fiecare judeţ, preluate aproape în totalitate în depozitele Arhivelor Naţionale. Din nefericire, în mare parte aceste documente nu sunt inventariate. Această situaţie are explicaţii multiple: nu a existat interes din partea fostei conduceri a Arhivelor pentru prelucrarea într-un timp rezonabil a acestor documente, mijloacele alocate au fost reduse în raport cu necesităţile, iar în mod deosebit la Serviciul Arhive Contemporane, din cadrul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, a existat un management defectuos, ceea ce a determinat printre altele şi o migraţie masivă a personalului care lucra la inventarierea acestui fond. Începând din iulie 2007, o dată cu venirea mea la conducerea Arhivelor, această operaţiune a devenit o prioritate pentru Arhivele Naţionale, iar cercetătorii au putut solicita prin sălile noastre de studiu documente care privesc întreaga perioadă comunistă, cererile fiind satisfăcute, aş spune, imediat. Oricine se poate convinge de realitatea spuselor mele prin simpla prezenţă la sala de studiu din Bulevardul Elisabeta, nr. 49.


Dosarele comunismului online

  • Când se va încheia inventarierea şi cercetătorii sau cei interesaţi vor putea consulta un opis al acestora? Poate online...
Cu resursele actuale îmi este greu să cred că am putea termina prea repede. Însă vrem să alocăm resurse suplimentare, umane şi materiale, pentru a termina inventarierea acestor documente într-un timp rezonabil, poate un an şi jumătate-doi ani. Bunăoară, în curând vom scoate la concurs câteva posturi şi pentru Serviciul Arhive Contemporane, iar în plus unii arhivişti şi arhivari vor fi detaşaţi temporar de la diverse servicii special pentru inventarierea aceste arhive. Este până la urmă atât în beneficiul instituţiei, cât şi al publicului nostru interesat de aceste documente. Intenţia noastră este ca inventarele acestor fonduri – ca şi ale tuturor fondurilor pe care le deţinem – să fie postate într-un timp rezonabil pe website-ul Arhivelor Naţionale, astfel încât cercetătorii să le poată accesa din orice colţ al ţării sau, de ce nu, al lumii.


Arhivele "periate”

  • Există certitudinea că dosarele primite la Arhivele Naţionale cuprind totalitatea documentelor comunismului românesc?
Credeţi că s-a umblat la acestea, aşa cum, spre exemplu, s-a umblat în dosarele de la fondul Comitetului Central al PCR?S-ar cuveni o precizare. În acest moment, în depozitele Arhivelor Naţionale Istorice Centrale se găsesc documente create de fostul CC al PCR, de fostul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, de structurile centrale ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România şi de Institutul de Istorie a Partidului, iar în depozitele Direcţiilor Judeţene ale Arhivelor Naţionale se află documente create de fostele structuri teritoriale ale PCR şi ale UTC. Având în vedere condiţiile în care au fost preluate multe din aceste fonduri, dar şi informaţiile fragmentare de care dispunem, unele dintre acestea circulând ani şi ani în mediile istoricilor sau în presă, nu putem exclude varianta "perierii” acestor fonduri înainte ca ele să ajungă la Arhivele Naţionale. Aş mai aminti că am depistat în depozitele noastre teritoriale documente create de fosta Securitate, care, conform Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică, trebuia predate demult Consilului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Din motive pe care le intuiesc, predarea acestor documente nu s-a făcut la timpul cuvenit. Noi am luat cunoştinţă de existenţa documentelor respective în propriile spaţii în urma unor investigaţii interne realizate ca urmare a unei decizii a ministrului Internelor şi Reformei Administrative, domnul Cristian David, către toate structurile MIRA, în septembrie 2007. Documentele aflate în depozitele ANR vor fi puse la dispoziţia CNSAS, conform legii, în perioada următoare. Cred că este şi acesta un semnal de ruptură deschisă, completă şi, sper, definitivă cu practicile trecute de închidere a arhivelor.


"Numeroase fonduri arhivistice sunt inaccesibile cercetătorilor”

  • Mai sunt alte documente legate de perioadă comunistă în alte locuri?
Desigur. Spre exemplu, documentele produse în anii comunismului de diverse ministere, departamente, direcţii ş.a.m.d. sunt la creatorii lor în cea mai mare parte. Din păcate, din cauza lipsei noastre acute de spaţii de depozitare, a mijloacelor tehnice diverse, dar şi a personalului insuficient, numeroase fonduri arhivistice de cea mai mare importanţă pentru studierea istoriei regimului comunist sunt inaccesibile cercetătorilor. Spre exemplu, aceasta este situaţia cu documentele create de Ministerul Învăţământului, de Ministerul Culturii, inclusiv de fostul Departament al Cultelor etc. Alte arhive importante create de fostul regim comunist au fost păstrate de ministerele sau autorităţile care potrivit legii îşi organizează arhivă proprie, şi mă refer aici la Ministerul Afacerilor Externe (Arhivele Diplomatice), Ministerul Apărării Naţionale (Arhivele Militare Române), Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe (acestea din urmă păstrând încă părţi importante din arhivele fostei Securităţi, respectiv din arhivele fostei Direcţii de Informaţii Externe). De asemenea, după cum este îndeobşte cunoscut, în cea mai mare parte (nu discut asupra conţinutului) arhiva fostei poliţii politice a regimului comunist a ajuns la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.


"Arhivele Naţionale au fost conduse de oameni ai Securităţii”

  • S-a vorbit de demilitarizarea Arhivelor. Se spune că oficial ultimul militar a plecat din Arhive în 2006….
Atingem o chestiune despre care s-a mai discutat în societatea românească postcomunistă. Integrate în 1951 în Ministerul Afacerilor Interne, Arhivele Statului au ajuns să fie conduse în cea mai mare parte până după căderea regimului comunist de oameni cu grade militare înalte în acelaşi minister, unii chiar în Securitate, cu metode specifice cazărmilor. Practica instalării unor militari activi pe posturi de conducere a fost continuată până în anii trecuţi prin aducerea pe posturi importante a unor persoane din diverse structuri ale ministerului. Aceasta a dăunat extrem de mult atmosferei din instituţie, atmosfera cazonă resimţindu-se chiar şi acum, de la felul în care se iau deciziile, până la felul în care oamenii relaţionează. Din nefericire, se observă şi în acest caz că simpla rupere a lanţurilor nu ajunge pentru a introduce o atmosferă de libertate asumată într-o instituţie prea mult timp supusă unui regim de forţă. Totuşi, drumul pentru reformarea Arhivelor Naţionale a fost deschis şi îmi reafirm speranţa că el nu va fi blocat.
Laptopul – interzis în Arhive până în 2007

  • Domnule director, în anul 2000 a fost adus primul computer la Arhive. Înţeleg că şi astăzi situaţia arhivelor nu este prea roz şi că reforma a bătut pasul pe loc. Ce veţi face?
Pentru corectitudine, trebuie spus că potrivit unor date disponibile în anii ’70 ai secolului trecut – când informatica era încă în perioada adolescenţei – a existat un program de "informatizare” a Arhivelor. Dar acesta a fost cel mult un "vis frumos”, pentru că nu a rămas, de fapt, nimic palpabil în arhive. Aşa cum s-a întâmplat şi în alte domenii, s-au cheltuit resurse umane şi materiale într-un mod puţin folositor. Într-o epocă a informaticii este inconfortabil să te gândeşti că până acum opt-nouă ani existau doar câteva PC-uri în Arhivele Naţionale, toate uzate fizic şi moral, iar atâtea operaţiuni arhivistice, unele complexe, se făceau ca pe vremea lui Asachi sau Haşdeu. Dacă vă puteţi închipui, obtuzitatea în privinţa tehnicii de calcul era atât de mare încât până anul trecut li s-a interzis cercetătorilor accesul cu laptopuri sau cu camere digitale în sălile de studiu ale Arhivelor. De asemenea, până în august 2007 nu exista un website al Arhivelor Naţionale, pe care să fie expusă legislaţia arhivistică în vigoare, unde să fie anunţate evenimentele organizate de instituţie, concursurile pentru ocuparea posturilor, pe care să fie prezentate fondurile deţinute ş.a.m.d. Din fericire, astăzi această realitate aparţine istoriei triste a instituţiei noastre. Ne dorim informatizarea şi digitalizarea într-un viitor realist a celei mai mari părţi a patrimoniului arhivistic pe care îl deţinem. Ni s-a promis sprijin din partea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, personal domnul ministru Cristian David manifestându-şi interesul faţă de Arhivele Naţionale.


Arhivele comunismului şi lustraţia

  • Documentele din arhivele comunismului conţin pentru unii "informaţii sensibile”. Datele biografice de aici (din dosare de cadre, stenograme) coroborate cu o lege a lustraţiei le-ar pune unora funcţiile publice în pericol?
Pentru unii, documentele create de regimul comunist conţin informaţii care ar putea arunca o altă lumină asupra propriilor vieţi sau asupra instituţiilor în care au lucrat, pe care le-au splujit cu mai mult sau mai puţin devotament. Probabil că desecretizarea arhivelor PCR şi ale structurilor subordonate acestuia i-a deranjat pe aceştia măcar în parte. Faptul că se discută de posibilitatea emiterii unei legi a lustraţiei, care să se bazeze pe accesul total la documentele istoriei recente, fără îndoială că le sporeşte disconfortul celor care şi-au reinventat trecutul public, preferând chiar să şi-l înceapă (doar în CV) din decembrie 1989. Pentru că tot discutăm despre raportul trecutul-prezent, aş aminti un fapt care ar fi comic, dacă nu ar fi tragic. Spre sfârşitul toamnei trecute, în contextul unor reparaţii executate în biroul directorului general al Arhivelor Naţionale am avut surpriza să descopăr în spatele unei canapele portretul lui Nicolae Ceauşescu, aşa cum era el expus în toate clădirile "de partid şi de stat” în România anilor ’80. Dincolo de întrebările pe care ni le putem pune, acest fapt poate servi drept metaforă pentru încremenirea în trecut până de curând a Arhivelor Naţionale, responsabilitatea principală revenind, se înţelege, celor care s-au succedat la conducerea instituţiei în cei mai bine de 17 ani de la căderea regimului comunist.


  • În nenumărate rânduri v-aţi referit la o nouă lege a arhivelor. Cum arată proiectul şi când vom avea noua lege?
În mai toate domeniile, România s-a ales cu o legislaţie nouă după 1989. În privinţa Legii Arhivelor, aceasta a fost promulgată în 1996 (Legea 16), dar este general (re)cunoscut că avem de-a face cu un act depăşit chiar din momentul emiterii lui. S-au auzit în societatea românească multe voci în ultimii ani care au cerut cu insistenţă schimbarea cadrului legislativ al Arhivelor, fiind vehiculate în spaţiul public mai multe proiecte de lege, fiecare cu propria lui istorie, mai mult sau mai puţin complicată. Din vara anului trecut am lucrat intens împreună cu un grup de arhivişti competenţi şi dăruiţi din Arhivele Naţionale la un nou proiect de lege a arhivelor, preluând practic din precedentele proiecte de lege tot ceea ce am considerat util: aducerea legislaţiei arhivistice în acord cu reglementările UE, informatizarea practicilor arhivistice, formarea personalului de specialitate, deschiderea arhivelor comunismului. De asemenea, am beneficiat şi de contribuţia unor universitari, a unor jurişti din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi din Ministerul Culturii şi Cultelor, am prezentat proiectul în diverse faze în cadrul profesional lărgit, am avut consultări cu instituţii publice sau cu organizaţii neguvernamentale. Cele două ministere amintite au asumat împreună susţinerea acestui proiect de lege în faţa Guvernului şi apoi a Parlamentului României. Am crezut iniţial că vom avea un nou proiect de lege până la sfârşitul anului 2007, dar din motive variate acest lucru nu a fost posibil. Speranţa mea este să avem totuşi noua Lege a Arhivelor adoptată în primăvara anului 2008.


CV

Dorin Dobrincu ,directorul General al Arhivelor Naţionale ale României, cercetător la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol” din Iaşi:
Născut la 28 februarie 1972, în Darabani, jud. Botoşani
Căsătorit, un copil
  • 2006 – Doctor în istorie al Universităţii "Al. I. Cuza” Iaşi cu tema "Rezistenţa armată anticomunistă din România (1944–începutul anilor 60)”
  • Profesor asociat al Universităţii "Al. I. Cuza” Iaşi
  • Membru al Comisiei Tismăneanu
  • Ultima carte publicată (editor împreună cu Constantin Iordachi): ţărănimea şi puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962), (Iaşi, Polirom, 2005). Coeditor al Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (ediţie revăzută şi îmbunătăţită, Bucureşti, Humanitas, 2007)
  • Autor a peste 60 de studii despre istoria politică şi socială a României contemporane, cu focalizare asupra perioadei comuniste

Citeşte mai multe despre:   special,   pană,   naţionale,   comunismului,   lege,   documente,   ministerul,   comunist,   arhivele,   arhivelor,   arhive,   arhivelor nationale,   Arhivele Nationale

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cîțu, trimis să muște mâna care i-a semnat contracte

Cîțu, trimis să muște mâna care i-a semnat contracte
Galerie Foto Florin Vasile Cîțu, noul prim-ministru desemnat de Klaus Iohannis ca să formeze un nou Guvern, a fondat, alături de Daniel Daianu și de fostul ministru tehnocrat al Muncii Dragoș Pîslaru celebra companie GEA...

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale
Începând cu anul 2015, imediat după preluarea de către Klaus Werner Iohannis a primului său mandat de președinte al României, Curtea Constituțională a fost pusă într-o situație fără precedent, până la...

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”
În privinţa ochilor, în populaţie circulă versul acela din poezia lui Topârceanu: „Lung prilej de vorbe şi de ipoteze”. Multe ziceri în popor despre ochi sunt neclare, încercăm să limpezim o serie de...

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului
Galerie Foto Ghinion pentru Mircea Băsescu, în legătură cu cea de-a doua companie pe care o patronează și care se află, în prezent, în procedura falimentului. Propunerea lichidatorului judiciar al SC MB Consult Company SRL C...

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da
Galerie Foto Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret...

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...
Serviciul de email marketing furnizat de