Apartenenta politica este unicul criteriu care a stat la baza numirii multor directori de spitale si de institute, avertizeaza prof. dr. Sorin Oprescu, presedintele Colegiului Medicilor Bucuresti.

In opinia lui Sorin Oprescu, reforma lui Nicolaescu "a vizat spitalele mari, iar acestea au fost plasate strategic unor oameni devotati actualei Puteri. Miza reformei lui Nicolaescu o reprezinta controlul banilor in sistem. Acesta este motivul pentru care schimbarile de directori s-au facut numai la marile spitale, care vechiculeaza sume importante de bani, in timp ce la spitalele mici au intervenit schimbari minore sau nu s-a intervenit de loc".

LISTA. Din pacate, si medicii sunt la ora actuala polarizati pe criterii politice, ceea ce explica tacerea unora in fata haosului generalizat din sistemul sanitar. Colegiul Medicilor din Bucuresti s-a decis sa faca o lista cu toti parlamentarii care ocupa functii importante in partidele de guvernamant, pentru ca romanii sa stie cine a sustinut asumarea raspunderii pentru acest pachet de legi, eludandu-se astfel discutiile in Parlament, care ar fi putut stopa multe dintre prevederile aberante din legile lui Nicolaescu.

FALIMENT. Presedintele Colegiului Medicilor Bucuresti este de parere ca reforma sanatatii inseamna faliment si haos in sistemul sanitar. In acest sens, Oprescu precizeaza ca nu a fost elaborata si emisa legislatia secundara necesara pachetului de legi ale reformei. Astfel, pana la 3 iunie 2006, trebuie publicate ordinul pentru restructurarea directiilor de sanatate publica, ordinul pentru aprobarea normelor de organizare si functionare a inspectiei sanitare de stat, ordinul pentru aprobarea regulamentului de orga-nizare si functionare a Agentiei Nationale pentru Programe.

CONTRADICTII. Profesorul Oprescu semnaleaza ca, de la 29 mai 2006, este in vigoare Titlul VII, cum este botezata de Nicolaescu noua Lege a spitalelor. Asa cum stim, in baza unor dispozitii din aceasta lege-titlu, a avut loc demiterea in serie a conducerii unor spitale, avandu-se in vedere subordonarea lor fata de Ministerul Sanatatii Publice. "Dar acest punct este discutabil, deoarece, de la 28 mai 2006 a intrat in vigoare Legea 195/2006, legea-cadru privind descentralizarea. Potrivit acestei legi, unitatile sanitare publice sunt administrate exclusiv de consiliul local sau consiliul judetean, in functie de natura spitalului", spune Sorin Oprescu. Potrivit acestei legi, autoritatilor locale le revin exclusiv dreptul de decizie si de asigurare a resurselor si mijloacelor materiale. De asemenea, Sorin Oprescu mai semnaleaza ca, prin intrarea in vigoare la 29 mai 2006 a Titlului VIII, "Asigurarile Sociale de Sanatate" a fost abrogata, de la aceeasi data, OUG nr. 150/2002 privind asigurarile sociale de sanatate. Dar abogarea acestei OUG pune in discutie valabilitatea contractului-cadru privind furnizarea serviciilor medicale in sistemul de asigurari sociale de sanatate pe 2006.

Marea cumetrie politico-economica

REACTIE. Medicul Sorin Simion, demis de la conducerea Spitalului Colentina, isi cauta dreptatea in instanta

Sorin Simion, directorul eliberat din functie al Spitalului Colentina, considera ilegala demiterea lui. Acesta spune ca-si va cauta dreptatea in instanta, unde ii va cere ministrului Nicolaescu daune de un miliard de lei vechi. "Nici reprezentantii Ministerului Sanatatii, nici seful Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti nu au discutat nimic cu mine. Nimeni nu m-a intrebat, dupa cum sustinea ca s-ar fi intamplat dl. Nicolaescu, daca vreau sau nu sa fiu numit interimar", a declarat, pentru Jurnalul National, Sorin Simion.

INTERESE. Medicul ii imputa mai multe lucruri titularului portofoliului Sanatatii. "Ministrul a promis ca elimina incompatibilitatile. Ei bine, in locul meu l-a numit pe dl. economist Cosereanu care a avut, pana acum o luna, cand si-a cesionat participatia catre fiul sau, o firma de materiale sanitare, Adion, care de altfel a lucrat si cu Spitalul Colentina. Legile reformei in Sanatate pomeneau ceva de afini pana la gradul al patrulea...", precizeaza Simion, uimit atat de faptul ca noua directoare economica a unitatii medicale a fost adusa din provincie, cat si de interimatele de sase luni care nu exista in lege. La Colentina, fostul Comitet Director, demis in bloc, il va da in judecata pe Eugen Nicolaescu.

Sorin Simion isi explica apasat si pozitia transanta de a nu-l accepta in functie pe succesorul sau: "Contractul meu de director se supune prevederilor Codului Muncii. Prin urmare, el nu poate fi desfiintat decat prin demisia mea (care nu exista), acord bilateral (care nu se va intampla) sau hotarare judecatoreasca definitiva (pe care o astept)".

TROC REFUZAT. La fel de revoltat este si fostul director de la Spitalul Sf. Pantelimon, Dan Serban, numit interimar in decembrie, dupa precedentul val de destituiri televizate. Desi duminica noaptea figura pe liste ca manager in noua echipa de conducere, iar ulterior a fost contactat pentru a i se oferi la schimb interimatul la Bagdasar, Arseni, in mai putin de 24 de ore, a fost inlocuit cu un economist. Contactat de Jurnalul National, Dan Serban a declarat ca a refuzat varianta propusa fiindca, pe de o parte, ar fi picat de neserios prin acceptarea unui nou interimat ("nu vreau sa fiu mutat ca un pion pe tabla de sah"), respectiv, pe de alta parte, ca nu i s-a aratat unde ar fi gresit in scurtul sau mandat. "Marele reformator ramane la nivel de purtator de cuvant, la PNL sau la Ministerul Sanatatii, si a ingropat reforma pe care anunta ca vrea s-o faca", rabufneste medicul Serban, revenit in functia de sef al Corpului de Control al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) si ca functionar, la Spitalul de Urgenta.

OCHIU’ DRACULUI. Fostul director adauga ca "suma de 1,3 milioane de euro, pe care am obtinut-o de la Primaria Sectorului 2, in vederea renovarii spitalului, le-a luat mintile". El acuza, in plus, "impartirea politica" a conducerilor spitalelor si invoca un presupus troc intre conducerea Ministerului Sanatatii (cu ramificatii chiar pana la cancelaria premierului), Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) si PSD. "O grupare intreaga a negociat posturile, pana la nivelul cabinetului primului-ministru. Am un imens sentiment de dezgust. Ministrul Nicolaescu n-a fost in stare sa semneze contractul-cadru, anuntand pe site ca nu e de accord cu el, si a blocat toate ordonantarile", incheie Dan Serban, care aminteste in treacat si de presiunile pe care inclusiv factori de decizie din minister le-ar fi facut asupra sa pentru a achita "tratamente extrem de costisitoare si nejustificate".

BILANT CATASTROFAL

Sorin Oprescu puncteaza principalele rezultate ale reformei lui Nicolaescu. La materiale si produse sanitare sunt restante in valoare de 280 de miliarde de lei vechi, pe anul 2004, iar pe 2005, 650 de miliarde de lei vechi. Problema subfinantarii spitalelor se reflecta in acumularea de datorii si prin lipsa medicamentelor si a materialelor sanitare. Cozile la farmacii pentru compensate si gratuite sunt aceleasi, plafonul pentru aceste medicamente urmand sa fie transferat de la farmacii la medicul de familie. In plus, la ora actuala nu mai exista temei legal pentru eliberarea medicamentelor si nici pentru derularea contractelor incheiate intre casele de asigurari de sanatate si furnizorii de servicii. Aceasta situatie este generata de faptul ca nu au fost adoptate in baza legii noi din pachetul lui Nicolaescu acte normative prin care sa se poata mentine aplicarea prevederilor contractului cadru si a listei de medicamente compensate si gratuite, incepand cu 28 mai anul acesta.

MEDICII DE FAMILIE

Asociatia Medicilor de Familie (AMF) nu este de acord cu trecerea plafonului de medicamente si investigatii in administrarea medicului. "Aceasta propunere nu face decat sa mascheze incapacitatea administratorilor de a stabili pachetul de servicii de baza oferit asiguratilor, precum si ipocrizia lor privind rolul medicinei de familie", se spune intr-un comunicat al AFM. Regula "Primul venit, primul servit" care va functiona in momentul in care plafonul va fi pus in carca medicilor de familie este considerata de acestia "cinica, profund nedreapta si de neaplicat in practica". Medicii de familie apreciaza ca pot rezolva aproximativ 80% din problemele de sanatate ale unei comunitati, dar cu analize, investigatii imagistice si medicamente. Dar din cauza subfinantarii, adesea contributia medicului de familie se limiteaza la vizite la domiciliul pacientilor. In aceste conditii, se impune informarea corecta asupra posibilitatilor reale de finantare ale sistemului. De asemenea, Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate trebuie sa recunoasca faptul ca, in conditiile unui fond pentru medicamente insuficient, "nu este rolul medicului de familie sa stabileasca cui da si cui nu da reteta sau, la limita, pe cine salveaza si pe cine nu", se precizeaza in comunicatul AMF.