Momentul adevarului

21 Sep 2004 • 00:00

SPECIAL

Ziua de ieri a pus capat celor aproape 15 ani de tergiversare in dosarul masacrelor de la Cluj din decembrie 1989. Rezultatul anilor de alba-neagra cu memoria eroilor: nimeni n-a fost condamnat pana acum pentru asasinarea, in plina strada, a 26 de oameni. Instanta Suprema a judecat ieri ultimul act al procesului: abia peste o luna vom avea verdictul. Speram ca vinovatii, in sfarsit, vor plati... A fost nevoie de 15 ani pentru ca dosarul Revolutiei de la Cluj sa ajunga la final. Parchetul a cerut ieri condamnarea a numai sase inculpati pentru omor deosebit de grav. Ranitii si familiile celor 26 de morti au cerut despagubiri de zeci de miliarde de lei.

MIRUNA PASA

Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie trebuie sa hotarasca, intr-o luna, daca cei patru ofiteri de Armata, fostul prim secretar de partid al municipiului si un fost militar in termen sunt sau nu vinovati de reprimarea violenta a evenimentelor petrecute pe strazile Clujului in decembrie 1989. Parchetul Militar a cerut ieri inaltilor judecatori condamnarea inculpatilor pentru infractiuni mai grave decat cele stabilite initial. Potrivit procurorului de sedinta, prima instanta de judecata a schimbat gresit incadrarile juridice ale faptelor si nu a tinut cont de infractiunile prezentate si probate in rechizitoriu. Instanta de fond stabilise, pe 9 aprilie 2003, ca in locul omorurilor calificate sau deosebit de grave inculpatii ar trebui sa raspunda doar pentru ucidere din culpa. Dupa ce au schimbat incadrarile juridice in fapte mai usoare, judecatorii primei instante au constatat ca faptele retinute pentru cinci dintre inculpati erau deja prescrise. Asa ca pentru cei 26 de morti si 55 de raniti a ajuns sa raspunda doar o singura persoana. Maiorul Ilie Dicu a fost practic singurul om condamnat, la cinci ani de inchisoare, pentru reprimarea revoltelor de la Cluj.

Parchetul a cerut ieri celor noua magistrati sa revina la incadrarile juridice initiale: omor calificat, omor deosebit de grav sau instigare la acestea. Rudele celor decedati si ranitii, in total 82 de parti vatamate, au cerut despagubiri substantiale. Cea mai mare suma ceruta ieri de familia unuia dintre morti a fost un miliard de lei. Prima instanta acordase 6,8 miliarde de lei pentru toti, iar cea mai mare despagubire acordata pentru viata unui om fusese de 180 de milioane de lei pagube materiale si 200 de milioane de lei daune morale.

GENOCID RATAT. Patru dintre inculpati si-au sustinut si ei recursul prin care atacau prima decizie. Generalul Iulian Topliceanu, colonelul Valeriu Burtea si locotenent-colonelul Ioan Cocan au sustinut ca sunt nevinovati. Ei au cerut sa fie achitati, nu scapati din cauza unor vicii de procedura. Cei trei beneficiasera in 2003 de schimbarea incadrarii juridice si de prescriptia raspunderii penale. In fata instantei, generalul Topliceanu, fostul comandant al Armatei a IV-a, a sustinut ca nu a dat niciodata ordin sa se traga in populatie. "Va rog sa transpuneti judecarea cazului meu in atmosfera tensionata din acea vreme, atunci cand ordinul superiorilor era lege pentru toti", a sustinut generalul. Locotenent-colonelul Cocan a tinut totusi sa spuna in ultimul cuvant ca in 1989 la Cluj mai marii Armatei planuisera un adevarat genocid, care a esuat insa. El a refuzat sa dea insa vreun nume. Maiorul Dicu, singurul condamnat, a cerut si el achitarea.

ISTORIA ADEVARULUI

Povestea dosarului privind Revolutia de la Cluj incepe undeva in 1990 si se intinde pe o perioada de 15 ani. Numarul termenelor de judecata este si el unul record: 64. Daca hotararea completului de noua judecatori va fi nemultumitoare, dosarul va lua calea Strasbourg-ului spun rudele celor morti in decembrie 1989. Primii invinuiti au fost prim-secretarul de partid Ioachim Moga, generalul Iulian Topliceanu, comandant al Armatei a IV-a Transilvania, generalul Ioan Serbanoiu, comandant al Inspectoratului Judetean al Ministerului de Interne, Constantin Nicolae, membru al Comitetului Politic Executiv, maiorul Valeriu Burtea si capitanul Ilie Dicu. Ancheta s-a terminat insa asa cum incepuse. Invinuitii au fost scosi de sub urmarire penala, iar vina macelului de la Cluj a fost aruncata in eter.

Procurorii au stabilit ca militarii actionasera in baza ordinelor primite de la Nicolae Ceausescu si de la ministrul Apararii, generalul Vasile Milea, fapt care i-ar fi absolvit de vina. Mai mult, anchetatorii au sustinut ca deschiderea focului a fost provocata de manifestarile violente ale civililor. Abia in 1997 solutia a fost infirmata de procurorii militari de la Parchetul General si a fost reluata anchetarea evenimentelor de la Cluj.

PROCES INTERMINABIL

Pe 15 mai 1998, sase inculpati au fost trimisi in judecata pentru uciderea celor 22 de revolutionari si ranirea altor 55. Acuzatiile: omor calificat, instigare la omor deosebit de grav. Au fost audiate cateva sute de persoane; martori si parti vatamate. Dupa cinci ani de proces, in aprilie 2003, Curtea Suprema - Sectia Penala i-a achitat pe fostul prim-secretar Moga si pe fruntasul Bolbos si a schimbat incadrarea juridica pentru ofiterii de Armata in ucidere din culpa. Adica fapte care se prescrisesera deja. Singurul condamnat sa plateasca cu libertatea a fost maiorul Ilie Dicu: cinci ani de inchisoare. Daunele materiale si morale au fost fixate la suma de 6.823.000.000 de lei.