Născut în zodia Scorpionului

Fie că se află la pupitrul ştirilor, fie că adună informaţii pentru o nouă emisiune pe unde hertziene, fie că montează, înregistrează, sortează sau apasă un simplu buton, fie că urcă la etajul 8, la Discoteca unde sunt depozitate cele mai frumoase concerte de muzică de Bach sau Beethoven sau ajunge la arhiva de la subsol, unde sunt înregistrările Fonotecii de Aur, lucrătorii Radioului sărbătoresc la 1 noiembrie 81 de ani.

Societatea Română de Radiodifuziune întâmpină această sărbătoare cu o serie de evenimente speciale. Pentru a afla care sunt acestea am stat de vorbă cu Ruxandra Săraru, director de Comunicare şi Marketing al SRR, care a rămas aceeaşi împătimită de jurnalism şi care şi-ar dori să îmbătrânească într-un radio public cu valori de radio public, nu de radio comercial. Ar vrea ca radioul să-şi păstreze menirea şi să rămână acel loc de suflet al publicului ascultător. "Pentru aniversarea celor 81 de ani avem mai multe evenimente", ne-a spus Ruxandra Săraru. "Chiar dacă este o perioadă de criză, ne-am gândit că trebuie să marcăm cum se cuvine acest moment important în istoria audiovizualului românesc, pentru că la 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, s-a spus «Alo, alo, aici este Radio Bucureşti», iar în corul hertzian al pământului s-a auzit un sunet celest şi pur românesc ce a continuat 81 de ani. Spuneam că avem mai multe evenimente, fără fastul de anul trecut însă. Le mulţumim ascultătorilor noştri că ne ascultă, suntem lider de audienţă pe plan naţional, pe plan rural, urban şi Bucureşti, şi ca o dovadă că-i onorăm, de vineri 30 octombrie, la ora 19:00 se redeschide sala de concerte Mihail Jora, sala cu cea mai bună acustică din România. Spectatorii vor găsi o sală în haine noi. Le cerem scuze că din mai până în octombrie au fost văduviţi de ea, dar cred eu că merită, pentru că vor sta mai comod, vor avea o acustică mai bună. Seara va începe cu un concert cu ocazia Zilei Naţiunilor Unite şi, bineînţeles, a Radioului. În pauza concertului vom deschide două expoziţii, din care una de pictură, a Ancăi Seel Constantin, o artistă de origine română, de renume internaţional, care a expus în Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, care iată, se reîntoarce şi ea acasă prin intermediul radioului românesc. Menirea lui esenţială este să-i facă pe români să se simtă cât mai români şi în orice colţ ar fi să găsească un văzduh de sunet românesc.

Tot cu ocazia celei de-a 81 aniversări a Radio România se va împlini un vis al nostru, al tuturor radiofoniştilor, al ascultătorilor, al tuturor românilor, zic eu, la 1 noiembrie se va digitaliza primul document audio păstrat în fonoteca de aur. După BBC, Radio France şi RaiUno, Radio România va intra în spaţiul virtual, prezervându-şi istoria, prezervându-şi prezentul şi creând condiţiile pentru a pre-zerva tot ce este important şi din viitorime. Este un demers ce duce Radio România direct în mileniul III, chiar şi IV, este un moment în care în spaţiul virtual vor putea fi păstrate pentru eternitate, pentru că banda magnetică şi filele sunt perisabile.

Vom inaugura proiectul ADAM, nu vă spun mai mult, sub auspiciile unor personalităţi de rang înalt. Va fi o mare surpriză. La 2 noiembrie vom inaugura clădirea nouă a Radio Iaşi. Iată un florilegiu de evenimente pe care Radiodifuziunea Română, managementul, le dedică acestei aniversări şi în primul rând Măriei sale ascultătorul român, faţă de care noi avem o mare responsabilitate, un mare drag şi o mare grijă. Grija noastră este aceea de a păstra istoria, tradiţiile, a prospecta în viitor şi cred eu, ceea ce este cel mai important, de a prezerva sunetul pur al limbii române, reîntorcându-mă la digitalizare", ne-a spus Ruxandra Săraru.

REACŢIE PROMPTĂ
În depozitele radioului public nu sunt arhivate numai documente sonore. Arhiva scrisă cuprinde 4.000 de metri liniari de documente, 25.000 de dosare, 12.000 de fotografii, iar inventarul ar putea continua. SRR a reuşit să-şi creeze în timp cea mai veche arhivă media din ţară, un patrimoniu unic. Ameninţate însă de degradarea fizică a suporturilor pe care sunt stocate şi de spaţiile de depozitare insuficiente sau improprii, documentele din arhiva SRR sunt condamnate la dispariţie. De aceea, Radio România lansa în 2007 un apel către opinia publică, numit "Apel pentru salvarea memoriei radioului". Feedback-ul a fost unul rapid din partea foarte multor participanţi cu sufletul la această acţiune, de la foarte tineri, 18, până la cei mai vârstnici, apropiaţi de undele Radio România de pe vremea începuturilor sale. "Personalităţi, dar şi oameni extrem de tineri de la care nu ne-am fi aşteptat să reacţioneze, opinia publică, clasa politică au răspuns favorabil, admiţând faptul că salvarea fonotecii este o prioritate", ne-a declarat şeful secţiei Patrimoniu, Rafael Vieru.

DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ
"Am achiziţionat echipamente, soft-uri, altfel am fi pierdut fondul de arhivă în foarte puţini ani de acum încolo. O reacţie la fel de promptă şi de benefică a fost faptul că, până la sfârşitul anului trecut, Comisiile reunite de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat fondurile alocate Societăţii Române de Radiodifuziune din bugetul de stat pe anul 2008, în care a fost inclusă suma necesară procesului de transpunere în format digital a arhivelor. La această sumă se vor adăuga în timp alte sume pentru întreţinerea echipamentelor, în funcţie de dezvoltarea tehnologică în domeniu (servere, softuri, staţii audio, scanere)." Într-o formă schematică - explică Rafael Vieru - procesul poate fi descris astfel: crearea bazei de date primare, transpunerea informaţiilor din format analogic în format digital prin copiere audio sau fotoscanare, asocierea fişierului audio sau grafic cu descrierea detaliată de conţinut şi crearea unei arhive complexe care să servească atât producţiilor radio, cât şi publicului larg prin accesul la un tip de informaţie complexă. De la momentul venirii mele la Radio am fost preocupat în a gestiona fonduri de arhivă, fie că era vorba despre arhivă de fonotecă, de un alt compartiment numit Discoteca, unde sunt depozitate şi sistematizate fondurile de discuri de toate felurile. Am fost coordonatorul acelei structuri din 1997 până în 2002. Atunci m-am transferat la Editura Casa Radio, unde m-am ocupat exclusiv de editarea pe CD a acestui fond valoros. Am fost axat pe componenta muzicală, iar din 2007 am ocupat postul de şef serviciu Patrimoniu, aşadar, pe unde am lucrat, totul s-a adunat în esenţa monitorizării, conservării, valorificării patrimoniului radioului. Radioul trebuie conservat. Radio România este reperul suprem al presei româneşti de la 1928 până în prezent", susţine Rafael Vieru, şef serviciu Patrimoniu la SRR.

Maria Ţoghină, preşedintele director general al SRR, ne-a mărturisit vizibil emoţionată: "Ca în fiecare an, aniversarea Societăţii Române de Radiodifuziune îmi provoacă o stare de emoţie. Nu este o chestiune legată numai de ultimii patru ani, ci de când m-am angajat în cadrul radioului, din 1990, iar fiecare aniversare a fost pentru mine foarte importantă. De fiecare dată, în preajma zielei de 1 noiembrie mă gândesc la cât de mândră sunt că aparţin acestei instituţii şi cred că este un sentiment pe care îl împărtăşesc alături de colegii mei, mândria de a fi parte a unei instituţii cu o bogată tradiţie, a unei instituţii care a făcut ceva pentru cetăţenii acestei ţări, care păstrează ceva din istoria recentă a ţării este până la urmă un prilej fericit pentru noi de a ne face bilanţul, de a vedea ce am făcut în anul care a trecut şi de a ne ajusta proiectele astfel încât să ne atingem obiectivele pe care ni le-am propus. Mărturisesc că am motive de bucurie şi la aniversarea celor 81 de ani de radio. Proiecte pe care le-am demarat în urmă cu patru ani şi jumătate încep să prindă un contur palpabil, proiecte pe care le-am dezvoltat în aceşti patru ani şi jumătate s-au finalizat, iar aceste lucruri sunt motive de mândrie pentru mine. De asemenea, proiecte care au demarat în urmă cu zece ani s-au finalizat în acest an aniversar, este vorba despre Controlul General Tehnic, care a fost un proiect derulat de inginerii societăţii de radiodifuziune, digitalizat, conceput special de ei pentru Radio România, finalizarea lucrărilor noului bloc de producţie Radio Iaşi, cea mai mare investiţie din ultimii ani a Societăţii Române de Radiodifuziune, unde desigur am beneficiat de sprijinul guvernului prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat.

La 2 noiembrie vom fi la Iaşi şi vom inaugura acest sediu, dăm în folosinţă birourile redacţionale, pentru că Radio România există prin jurnaliştii săi. Sperăm, iată pentru că este un moment de bilanţ, mă gândesc şi la viitor, în următorii doi ani să găsim resursele necesare pentru a dota şi regiile tehnice cu un concept modern de radio al viitorului, un concept multimedia pe care ni-l dorim foarte tare pentru acest bloc de producţie", a încheiat Maria Ţoghină.

"Mărturisesc că am motive de bucurie şi, la aniversarea celor 81 de ani de radio, proiecte pe care le-am demarat în urmă cu patru ani şi jumătate încep să prindă un contur palpabil, proiecte pe care le-am dezvoltat în aceşti patru ani şi jumătate s-au finalizat, iar aceste lucruri sunt motive de mândrie pentru mine"
Maria Ţoghină