x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nastasiu, despre Băsescu: “S-a interesat dacă am aparţinut vreunui serviciu de informaţii”

0
Autor: Eliza Popa 18 Noi 2009 - 00:00
Nastasiu, despre Băsescu: “S-a interesat dacă am aparţinut vreunui serviciu de informaţii” Dragoş Stoica/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


"Prădarea României", cartea scrisă de Victor Gaetan pe baza mărturiilor fostului procuror DIICOT Ciprian Nastasiu şi prezentată în exclusivitate de Jurnalul Naţional încă de vineri, a fost lansată luni în Capitală. O carte-mărturie în care anchetatorul lui Omar Hayssam dezvăluie că şeful statului s-a interesat dacă el, Ciprian Nastasiu, aparţinuse vreunui serviciu secret. Fostul procuror dezvăluie şi cum şeful statului indica anchetatorilor "locuri sigure" pentru întâlniri.

Într-un capitol anterior, Ciprian Nastasiu avertiza, după prima sa întâlnire cu şeful statului petrecută după eliberarea ziariştilor, că preşedintele Traian Băsescu era un om însetat de informaţie fără analiză, că se hrăneşte cu informaţie brută, "un lucru neobişnuit printre oamenii politici". O situaţie similară este dezvăluită de fostul procuror şi în relatarea despre întâlnirea dintre el şi şeful statului, când îl informează pe Băsescu că a fost sunat de Hayssam după fuga acestuia din ţară.

 "L-am informat pe scurt despre telefonul lui Omar. Am zis: «M-a sunat din Liban şi ...» preşedintele m-a întrerupt brusc. Cu faţa încruntată a şuierat: «Nu e în Liban; e în Siria». Eram buimăcit. Am răspuns: «Nu am datele interceptării. Dacă susţineţi acest lucru, aşa trebuie să fie». Era ca şi cum cineva mi-a clarificat situaţia. Erau realităţi paralele: ceea ce ştiam eu versus ceea ce ştia preşedintele. Deşi oricine ar fi presupus că suntem în aceeaşi echipă, el controla jocul şi nu mi se permitea să ştiu care erau regulile! Nu mi-a pus nici măcar o întrebare - persoana care în mod normal era înnebunită după informaţie pură", povesteşte Nastasiu.

El completează imaginea şi povesteşte cum la întoarcerea de la Damasc, unde fusese împreună cu colega sa Adriana Cristescu pentru a strânge mărturii împotriva lui Hayssam, a fost surprins de atitudinea şefului statului.

"La 25 august, echipa DIICOT a mers la Damasc pentru a strânge mărturii împotriva lui Omar Hayssam în ceea ce priveşte infracţiunile faţă de naţiunea noastră. Alături de mine şi de colegii mei, Adriana Cristescu şi comisarul Miron, au călătorit avocatul lui Munaf şi un translator. La Ambasada Română am interogat timp de trei sau patru zile doi complici sirieni ai lui Omar şi Munaf. Oficialii sirieni care ne-au facilitat călătoria au fost extrem de ospitalieri. (...) Ceea ce mi s-a părut interesant a fost faptul că sirienii nu i-au ţinut partea lui Omar Hayssam. Nu aveau interes să îl protejeze sau să-i muşamalizeze infracţiunile", povesteşte fostul procuror.

După câteva zile petrecute la Damasc, Nastasiu şi colegii săi s-au întors la Bucureşti. "Înapoi la Bucureşti, în aceeaşi lună, împreună cu Adriana Cristescu, analizam dacă să-i împărtăşim preşedintelui Băsescu anumite informaţii care ajunseseră la noi dintr-o sursă neobişnuită: unul dintre cei mai respectaţi rabini din lume contactase DIICOT, bineînţeles prin intermediul apropiaţilor săi.

Datorită contactelor rabinului cu unii bancheri şi lideri financiari, acesta era la curent cu faptul că anumite investigaţii desfăşurate în România în legătură cu sume importante de bani, generate de traficul de armament şi de persoane, stârniseră mânia unor elemente criminale care puneau la cale o coaliţie împotriva Guvernului român, în special pentru a-l destabiliza pe preşedinte", mărturiseşte Nastasiu. El recunoaşte că atât scenariul, cât şi sursa erau atât de neobişnuite, încât au căzut de acord împreună cu conducerea Parchetului General că ar fi bine să fie împărtăşite personal preşedintelui.

"În biroul preşedintelui, timp de 20 de minute procurorul Cristescu şi cu mine am deschis subiectul direct fără a exagera sau minimaliza semnificaţia acestei informaţii. După mimica preşedintelui Băsescu, nu aş putea să spun care i-a fost reacţia. Nu a dezvăluit dacă se bucura sau nu de informaţie. A spus doar «mergeţi şi vă întâlniţi cu oricine consideraţi că ar trebui să vă întâlniţi, însă alegeţi Londra». Este locul cel mai sigur", povesteşte Nastasiu.

El face o paranteză în care arată că rabinii nu constituie o expresie a intereselor Mossad-ului. Aceştia, potrivit procurorului, au relaţii ecumenice cu musulmanii, creştinii şi cu alte religii. "Lucrează după principiul luminii de la care ne împărtăşim cu toţii. Pentru cele mai importante lucruri trebuie să cooperăm indiferent de religie. Unii rabini sunt în postura de a cunoaşte lucruri foarte importante, întrucât unii dintre directorii generali executivi şi dintre preşedinţii băncilor, precum şi mulţi responsabili de conturi bancare sunt evrei. Rabinii pe care îi cunosc eu sunt foarte preocupaţi de efectele nocive ale crimei organizate", afirmă Nastasiu.




A SCHIMBAT SUBIECTUL
El revine la episodul întâlnirii cu preşedintele pe tema semnalelor privind posibila lovitură la adresa preşedintelui şi Guvernului. "Preşedintele a schimbat subiectul şi ne-a întrebat despre acti-vitatea noastră anterioară. I-am relatat că în perioada în care am fost procuror la Timişoara monitorizasem toate tipurile de incidente implicând violarea embargoului asupra Iugoslaviei şi ştiam cât de îndrăzneţe şi de periculoase puteau fi organizaţiile criminale.

ONU şi Departamentul de Stat erau foarte interesate de acest domeniu. Nu a dat nici un răspuns. După întâlnire, i-a cerut unui asistent detalii despre trecutul meu profesional. Dorea să ştie dacă aparţinusem vreunuia dintre serviciile de informaţii - din care nu fac şi nu am făcut niciodată parte -, însă presupun că am fost unul dintre primii procurori care au încercat să vorbească despre strategiile de combatere a crimei organizate", dezvăluie Nastasiu.

 

Ciurea: "Kovesi a făcut presiuni pentru amânarea anchetării privatizărilor"
Luni seară, fostul procuror DIICOT Angela Ciurea i-a acuzat pe Codruţa Kovesi şi pe şeful DIICOT, Codruţ Olaru, că i-au cerut să amâne ancheta în dosarul privatizărilor strategice. Angela Ciurea a spus la Realitatea TV că procurorul general, Codruţa Kovesi, i-a cerut "să o lase mai moale" cu dosarul privatizărilor.

"După obţinerea autorizaţiei de interceptare în primă fază, am fost chemată la cabinetul procurorului general şi mi s-a reproşat că ar fi trebuit să informez în prealabil despre acest demers, pe care am fi vrut să îl facem, cu a cui permisiune am cerut să facem interceptarea, fără să dea nume. Se referea la toate cele 16 persoane din dosar", a declarat Angela Ciurea, care nu a putut preciza dacă în biroul procurorului general se mai afla şi şeful DIICOT. Ea a precizat că în dosarul invocat de fostul anchetator Nastasiu, disjuns din cazul privatizărilor, erau interceptate 16 persoane, iar acestea s-au suprapus şi cu altele filate.

Ciprian Nastasiu relatează în cartea "Prădătorii României", lansată luni împreună cu publicistul Victor Gaetan, că oameni politici din jurul preşedintelui Traian Băsescu, precum Elena Udrea, Dorin Cocoş, Theodor Stolojan, dar şi Dan Voiculescu ori Verestoy Attila, ar fi fost interceptaţi în dosarul privatizărilor strategice. Nastasiu a spus că la 2 iulie 2008, chiar cu o zi înainte de a fi revocat din funcţie, a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prelungirea autorizaţiei de interceptare a convorbirilor pentru mai multe persoane din dosarul spionajului energetic.

"Exista o autorizaţie de monitorizare a acestei grupări, nu pe mandat, pe autorizaţie de interceptare emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deci erau şi «mogulii», erau Dan Voiculescu, Bogdan Chireac, Elena Udrea, Theodor Stolojan, Dorin Cocoş, Verestoy Attila", a spus Nastasiu. Potrivit lui Nastasiu, aceşti politicieni erau suspectaţi de săvârşirea anumitor infracţiuni, în calitate de făptuitori, având legături cu grupul Marco.

El a precizat că autorizaţiile au fost cerute în dosarul 30 disjuns din dosarul lui Vadim Benyatov Don, cetăţean american de naţionalitate rusă, pentru a se vedea "dacă aceştia au acţiuni de influenţare a actului decident" în privatizări, procurorul făcând trimitere la privatizarea Alro Slatina. "Tactica folosită a fost aceeaşi cu cea din dosarul privatizărilor (în care au fost trimişi în judecată consultantul bulgar Stamen Stanchev, foştii consilieri ministeriali Dorinel Mucea şi Radu Donciu, fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy şi fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş - n.r.)", a spus Nastasiu, fost adjunct al şefului DIICOT. 

 

El a precizat că în cadrul anchetei s-au făcut solicitări de comisii rogatorii în Elveţia şi Rusia privind conturi, spălări de bani. Dosarul nu a fost finalizat. Pentru a acredita ideea "îndepărtării", Ciprian Nastasiu a vorbit şi despre fostul coleg Doru Cristescu, cel care ar fi cerut prima autorizaţie în dosarul fierbinte: "Un alt procuror care s-a ocupat de acest caz, Doru Cristescu, este acum un tânăr pensionar".

TOATE PERSOANELE MENŢIONATE DE NASTASIU FIGURAU PE LISTĂ
Colegi de-ai lui Ciprian Nastasiu şi Angelei Ciurea susţin că aceştia ar fi avut o relaţie apropiată, iar după ce a plecat Nastasiu din Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), procuroarea a preluat funcţia lui Ciprian Nastasiu, respectiv cea de adjunct al DIICOT, precum şi o parte din cazurile acestuia. Fostul procuror Angela Ciurea a mai afirmat luni seară la Realitatea Tv că nu poate vorbi despre informaţii clasificate "în faţa camerelor de vederi".

Ea a susţinut că printre dosarele instrumentate de Nastasiu "existau nume ale unor persoane implicate pe scena politică a acestei ţări". "Toate persoanele menţionate de Nastasiu figurau pe lista de interceptări de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a spus Ciurea. Fostul procuror Angela Ciurea a mai spus că anchetatorii trebuie să verifice toate informaţiile care le parvin şi că, în final, trebuie să dea "un verdict" asupra acestora.

Despre numele citate de Nastasiu, Ciurea a afirmat că "apăreau pe note informative ale Serviciului Român de Informaţii", iar în conversaţiile acestor persoane apăreau pe interceptări şi alte persoane. Ciurea a respins afirmaţia potrivit căreia au fost peste o mie de convorbiri interceptate de DGIPI, precizând că 16 persoane au fost monitorizate în cazul indicat de Nastasiu.

 

Voiculescu îi scrie lui Kovesi
Preşedintele PC, Dan Voiculescu, i-a cerut ieri procurorului general al României, Codruţa Kovesi, să precizeze dacă în ultimii ani procurorii din subordinea sa au solicitat şi obţinut autorizaţii de interceptare şi înregistrare a convorbirilor sale telefonice sau a înregistrărilor ambientale. El precizează că face această solicitare ca urmare a discuţiilor generate în presă de cartea fostului procuror Ciprian Nastasiu.

"Opinia publică trebuie să fie pe deplin informată asupra activităţilor desfăşurate atât de persoanele care deţin demnităţi publice în statul român, cât şi de procurori şi celelalte organe de cercetare penală. Am convingerea că sunteţi pe deplin conştientă că orice suspiciune asupra legalităţii şi imparţialităţii activităţilor desfăşurate de procurori creează un prejudiciu ireparabil societăţii româneşti", afirmă Dan Voiculescu în scrisoare. Totodată, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, el îşi exprimă susţinerea necondiţionată pentru cercetarea tuturor ilegalităţilor în exercitarea unei funcţii publice, indiferent de poziţia făptuitorului în ierarhia administraţiei centrale şi locale.

 

Hayssam, premiat de Băsescu în 2005
În ciuda declaraţiilor preşedintelui Traian Băsescu prin care încearcă să arate că nu el, ci predecesorul său, Ion Iliescu, a avut relaţii apropiate cu Omar Hayssam, faptele arată cu totul altceva. Omul de afaceri Omar Hayssam a primit acum patru ani un trofeu pentru managementul companiei Bucovina Enterprises, la Cotroceni, în cadrul unei manifestări patronate de preşedintele Traian Băsescu şi de Preşedinţia Uniunii Europene.

Preşedinţia se exonera atunci de orice vină, spunând că nu a fost implicată în premierea lui Hayssam. Omul de afaceri Omar Hayssam a primit trofeul la 7 martie, în cadrul Seminarului European "Perspective şi responsabilităţi ale mediului de afaceri românesc înaintea aderării României la Uniunea Europeană", conform site-ului Platformei Central-Europene pentru o Competiţie Loială şi Transparentă (CEFTAC). 

 

Preşedinţia a precizat totodată că atunci organizatorii i-au cerut să patroneze această manifestare, iar Administraţia prezidenţială a acceptat, având în vedere că seminarul era organizat sub înaltul patronaj al Preşedinţiei UE. Preşedinţia a mai precizat că nu a fost implicată în selectarea firmelor premiate şi nici nu a primit lista acestora, iar preşedintele Traian Băsescu nu a participat la manifestare.

APA LUI OMAR, PE MASA CSAT
Firma Bucovina Entreprises SRL, care aparţinea lui Omar Hayssam şi soţiei acestuia, era furnizorul de apă minerală al Administraţiei Prezidenţiale. Omar deţine 98% din companie. Apa minerală a putut fi văzută în fotografiile publicate pe site-ul Palatului Cotroceni ultima dată la şedinţa CSAT din noiembrie 2005. Jurnalul Naţional a semnalat acest lucru, aşa că Preşedinţia a luat măsuri. Începând cu data de 7 decembrie, când a avut loc următoarea şedinţă a CSAT, la Cotroceni se bea tot apă Bucovina, numai că sticlele au fost curăţate de etichete!

Omar Hayssam se afla în arest după ce a fost acuzat de organizarea răpirii celor trei jurnalişti români în Irak, dar şi pentru infracţiuni economice. Conform Camerei de Comerţ şi Industrie a României, compania sirianului a avut pierderi de peste 8 miliarde de lei în 2004. Firma era considerată ca având o rentabilitate comercială şi financiară de zero la sută. Sirianul, care avea afaceri importante în domeniul lemnului, apelor minerale, construcţiilor şi auto, şi-a înstrăinat o parte din avere înainte de a organiza răpirea jurnaliştilor.

Printre beneficiari s-a numărat şi Mohamad Yassin, un alt sirian care a fost trimisul special al preşedintelui Băsescu în Irak în timpul crizei ostaticilor.

 

Anchetă pentru 4 milioane de dolari lipsă
Scandalul Nastasiu-Ciurea, privind presiunile ce s-ar fi făcut asupra lor de procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru, declanşează anchete la Parchet şi la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). 

Parchetul instanţei supreme informează că au fost declanşate deja cercetări preliminare începerii urmăririi penale cu privire la "împrejurările în care o parte din suma pretins a fi plătită cu titlul de răscumpărare pentru eliberarea unor cetăţeni români (n.r. - aproximativ 4 milioane de dolari) ar fi fost însuşită de reprezentanţii instituţiilor implicate în acest demers". O altă anchetă declanşată priveşte "conduita persoanelor care aveau calitatea de organe de urmărire penală la momentul la care ar fi fost săvârşite aceste fapte şi care, deşi le-au cunoscut, nu s-au sesizat din oficiu, conform dispoziţiilor imperative ale Codului de procedură penală, precum şi cu privire la divulgarea unor informaţii care nu erau destinate publicităţii de către persoane care le-au cunoscut în virtutea funcţiilor pe care le-au deţinut".

Totodată, Laura Kovesi cere CSM să-i apere reputaţia profesională pătată de afirmaţiile lansate de foştii procurori DIICOT Angela Ciurea şi Ciprian Nastasiu referitoare la lezarea independenţei lor ca magistraţi. Ea a mai cerut CSM să efectueze verificări pentru a stabili dacă se confirmă existenţa unor acte prin care s-ar fi adus atingere independenţei celor doi procurori anchetatori. La rândul său, CSM declanşează propriile verificări pentru a vedea dacă se confirmă afirmaţiile celor doi foşti procurori cu privire la presiunile ce ar fi fost făcute asupra lor, "în timp ce instrumentau anumite dosare", de către procurorul general al României şi şeful DIICOT. Totodată, DIICOT, structura din care au făcut parte atât Ciurea, cât şi Nastasiu, se delimitează de cei doi, reclamând "încălcări flagrante ale legii şi ale deontologiei de magistrat". Instituţia o critică pe Angela Ciurea pentru "declaraţiile lipsite de obiectivitate", "menite să servească un interes partizan", făcute despre un dosar la care nu fusese desemnată să lucreze.
• Violeta Fotache

Citeşte mai multe despre:   special,   omar hayssam,   fuga,   terorism,   scandal,   traian basescu,   ciprian nastasiu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting
Galerie Foto Drumul Judeţean 571 înseamnă 47 de kilometri de piatră, pământ şi, pe ici-colo, asfalt. Este cartea de vizită a Parcul Naţional Cheile Nerei, cele mai lungi şi mai frumoase din Europa. Pe aici trebuie să...

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a reuşit performanţa, în ultimele 12 luni, de a-şi dona aproape toate veniturile obţinute ca procuror, membru CSM şi profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din...

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor
Galerie Foto Reporterii Antena 1 au pus din nou degetul pe hartă şi au ajuns, de data aceasta, într-o regiune foarte populară printre turişti, Cazanele Dunării şi Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. Un mic popas la...

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă
Mulţi îl ştiu pe Codin Maticiuc din lumina reflectoarelor lumii mondene, însă el este un personaj  complex. Codin scrie cărţi, scrie scenarii şi joacă în filme. Îşi rupe din timpul său să aducă...

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta
Născut pe 21 septembrie 1993, Ștefan-Marian Gheorghe este unul dintre tinerii tulceni care au reușit să-și găsească locul și rolul în societatea românească. La fel ca în cazul altor tineri de vârsta lui,...

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș
Galerie Foto Transgaz SA Mediaş invocă degradarea panourilor de avertizare la securitate şi sănătate din incinta companiei şi a achiziţionat, recent, de la o firmă de publicitate din Bucureşti, avertizoare vizuale noi. Contr...

Generația Zen schimbă piața muncii

Generația Zen schimbă piața muncii
Sunt prima generație de nativi digitali, tineri născuți într-o epocă în care Internetul e un drept fundamental și e la fel de comun ca apa caldă. Li se spune generația Z și, la nivel global, sunt cea mai numero...

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră
Galerie Foto Mirela Retegan este cunoscută drept antrenoarea părinţilor şi fondatoarea „Găştii Zurli”. Este o voce puternică în lumea parentingului din România şi crede cu tărie în educaţia prin joacă şi iubire....

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis
Galerie Foto Operaţiile pe cord deschis pentru grefarea de by-pass-uri în cazul blocării unor artere, cardiologia intervenţională, fără chirurgie, pentru spargerea unor cheaguri şi montarea stenturilor cu ajutorul unui...

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta
Galerie Foto Mircea Băsescu loveşte din nou în cazul falimentului fabricii de împa­chetat pui, pe care a condus-o în Portul Constanţa. Obligat, definitiv, de Tribunalul Bucureşti să restituie companiei Fattoria Terrantica...
Serviciul de email marketing furnizat de