Ne-au intrecut pana si vecinii nostri bulgari!

Comparatia cu celelalte tari din Europa Centrala si de Est, sub raportul punerii in circuitul publica arhivei fostului Comitet Central al PCR, ne situeaza pe ultimele locuri.

DIVERSITATE. In depozitele Arhivelor Nationale nu se afla numai stenograme si procese-verbale, ci si multe din "operele" propagandistice care au intoxicat romanii inainte de ’89.

In evenimentele din decembrie ’89 au fost schiloditi nu doar oameni, ci si fondurile de arhiva. Specialistii in arhivistica spun ca pentru o arhiva, doua mutari succesive dintr-un loc in altul produc pagube mai mari decat un incendiu.

SASE ANI LA ARMATA. In decembrie 1989, arhiva propriu-zisa a Comitetului Central avea doua parti: arhiva istorica, cuprinzand fonduri si colectii referitoare la miscarea muncitoreasca, si arhiva administrativa, formata din totalitatea documentelor create de Comitetul Central ca persoana juridica, in perioada activitatii curente din cursul unui an (state de salarii, ordine, decizii, hotarari). Arhiva istorica era depozitata in sediul CC, aripa din Strada Ministerului (actuala strada Cristian Popisteanu), iar arhiva administrativa, in corpul principal, actualul Senat al Romaniei. Printr-o decizie a Consiliului Frontului Salvarii Nationale, arhiva CC a trecut in responsabilitatea Armatei si nu a Arhivelor Statului, care erau in subordinea Ministerului de Interne. Armata le-a preluat, urmand sa le depoziteze "temporar", pana in momentul in care urmau sa fie predate gestionarului de drept.

Intr-o conferinta de presa sustinuta in aprilie 1992, ministrul Apararii din acel moment, generalul Nicolae Spiroiu, a dat asigurari ca arhiva Comitetului Central va fi pusa la dispozitia Arhivelor Statului pana in decembrie 1992. O promisiune care semana cu cele facute de Ceausescu fara gandul de a fi tinute. Documentele emise de Comitetul Central vor incepe sa intre in posesia Arhivelor Nationale Istorice Centrale (ANIC), institutie abilitata sa le gestioneze si sa le redea circuitului public abia in 1995.

PESTE ALTI 40 DE ANI! Intre 1995 si 2000, Arhivele Nationale au inceput sa preia arhiva fostului Comitet Central de la Ministerul Apararii. Primele documente au fost date in cercetare in 1996 si acopereau parti din perioada 1921-1965. Preluarea s-a facut doar pe baza de proces-verbal de predare-primire, fara inventare arhivistice din care sa rezulte si ce anume se prelua, a declarat dna Camelia Moraru, sef serviciu Arhive Contemporane de la ANIC. Unitatea de masura utilizata a fost si aici cea clasica pentru distanta, metrul liniar, nu unitati adecvate documentelor.

Legislatia anterioara anului 1989 referitoare la arhive a fost abrogata in mod expres o data cu intrarea in vigoare a Legii arhivelor nationale, numarul 16 din 1996. Din acest moment, au inceput sa intre in studiu documente, desi nici in prezent (2005!) nu se stie cu exactitate nici de catre arhivari ce anume contine arhiva CC al PCR. Prelucrarea arhivistica a fondului CC al PCR nu este nici pe departe finalizata, iar Legea arhivelor spune ca nu pot fi date in cercetare documente neprelucrate. Asadar, alte motive care lungesc fara limite termenele prevazute.

Arhiva CC preluata de Arhivele Nationale masoara 4.000 de metri liniari, din care se prelucreaza cam 100 de metri pe an. Facand un calcul simplu, rezulta ca ar dura inca 40 de ani pentru ca la sala de studiu sa se poata citi documente emise de CC in anul 1989.

In plus, personalul de la arhive nu se ocupa numai de dosarele care ii intereseaza pe istorici. Cea mai mare pondere in totalul activitatii Arhivelor Nationale o constituie solutionarea cererilor venite de la cetateni. Acestia solicita diverse documente pe care le pot folosi pentru a-si dobandi anumite drepturi, cum ar fi dreptul de proprietate sau dreptul la pensie de invalid de razboi.

ARHIVE SI SITUATII "SURORI". In afara de arhiva fostului Comitet Central, Arhivele Nationale au preluat si alte arhive interesante pentru studierea comunismului romanesc, cum ar fi arhiva Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, cea a Muzeului de Istorie al Partidului (functiona in actualul lacas al Muzeului Taranului Roman), a Consiliului de Stat (se gasea in cladirea fostului Palat Regal, actualul Muzeu de Arta al Romaniei), a Academiei de Stiinte Social-Politice si a Institutului de Studii Romano-Sovietice. Aceste arhive au fost preluate tot in intervalul 1995-2000, tot de la Ministerul Apararii si tot fara evidente, dupa cum ne-a informat dna Camelia Moraru. Nici un document provenit de la aceste institutii nu se afla in prezent la dispozitia publicului, din aceleasi motive invocate ca si in cazul arhivei CC. Unele dintre ele, cum ar fi arhiva UTC, sunt extrem de interesante, inclusiv pentru studierea comunismului tarziu (anii ’80) sau chiar a istoriei Romaniei postcomuniste. Ar elucida, bunaoara, controversata chestiune a fondurilor si proprietatilor UTC, mult dezbatuta de presa, cu referire la aceia care s-au autoimproprietarit cu ele. De la Academia Romana a fost preluata arhiva fostului Institut de Studii Istorice si Social-Politice al PCR - mai cunoscut sub numele de Institutul de Istorie al Partidului. Nici aceasta arhiva nu este data in cercetare.

ARHIVE JUDETENE. Alte parti importante din arhiva fostului partid comunist, respectiv arhivele comitetelor judetene de partid, ar fi trebuit sa fie preluate de filialele judetene ale Arhivelor Nationale. Din cate spun azi cei de la centru, o parte a fost preluata, alta, nu. Astfel ca zace si acum pe la primarii, din lipsa de spatiu. Un alt articol din Legea arhivelor faciliteaza si chiar incita la intarzierea preluarii. Conform acesteia, unele arhive pot ramane la creator atat timp cat Arhivele Nationale nu dispun de spatiile necesare pentru a le depozita. Ne indoim, dupa ritmul in care se construiesc cladiri publice, ca vor dispune vreodata!

Dl Dumitru Nanu, responsabil cu arhiva Consiliului Judetean Gorj (care a preluat sediul si arhiva fostului Comitet Judetean de Partid), ne-a informat ca, in acest moment, o parte din arhiva structurii locale a PCR se afla depozitata in conditii improprii in doua camere de la Consiliul Judetean. Documentele sunt nesortate. In ianuarie 2005, prefectul judetului Gorj, Stefan Popescu-Bejat, a dat o dispozitie catre responsabilii arhivei Consiliului Judetean ca dosarele sa fie sortate. Dupa aceasta operatie, ar trebui ca acelea care contin state de plata sau alte chestiuni pur administrative sa mearga fie la Prefectura, fie la Directia Judeteana a Arhivelor, iar rapoartele, stenogramele sedintelor de partid sa mearga la Bucuresti. Cum timpul acordat este prea scurt si personalul insuficient, este foarte probabil ca dispozitia prefectului sa nu poata fi pusa in aplicare pana la termenul prevazut. Dl Dan Neguleasa, directorul Directiei Judetene Gorj a Arhivelor Nationale, ne-a informat ca in depozitele filialei pe care o conduce se gasesc documente emise de partid pana la nivelul anului 1975. De exemplu, detine rapoarte de activitate ale organelor locale ale PCR, arhiva Uniunii Raionale a CAP cu cereri de inscriere in colectiv si dari de seama.

Desi despre comunism se vorbeste de 15 ani, impresia este ca problema arhivei CC al PCR, in care se gasesc informatii esentiale, care ar contribui decisiv la elucidarea trecutului apropiat, nu se afla pe agenda de prioritati a nici unui partid politic, minister sau alt for abilitat.

PRELUCRARE ARHIVISTICA

Conform Legii arhivelor, nu se pot da in cercetare dosare care nu sunt prelucrate arhivistic. Dna Georgeta Anghel, sef serviciu asigurarea informarii si documentarii si purtatorul de cuvant al Arhivelor Nationale, a explicat ce inseamna concret sa "prelucrezi" un fond arhivistic. Prelucrarea presupune sa numerotezi filele si sa certifici numarul acestora la sfarsitul dosarului. Deoarece multe documente au fost preluate in regim de foi volante, o alta operatiune e aceea de legare a filelor intr-un dosar. Pentru fiecare dosar se face un rezumat care se scrie pe o fisa, in care se precizeaza pe scurt continutul lui. Evident, pentru a rezuma un dosar, el trebuie in prealabil citit. Toate rezumatele se grupeaza intr-un registru-inventar. Inventarul unui fond arhivistic reprezinta un instrument indispensabil cercetatorilor, cam ceea ce ar fi cuprinsul pentru o carte. Pe baza lui se poate afla ce dosare contin un anumit fond si mai ales la ce probleme se refera. FARA RASPUNS. Nimeni nu poate spune ce se gaseste in aceste dosare. Pentru ca asa s-a vrut

IN PARTE

Fondul Comitetului Central al PCR cuprinde mai multe parti structurale, corespunzatoare diferitelor domenii de activitate, cum ar fi: cancelarie, economie, relatii externe, agricultura, gospodarie de partid, agitatie si propaganda, organizatoric. Practic, CC era un fel de supraguvern. O decizie care emana de la o sectie a Comitetului Central avea o putere mai mare decat una provenita de la un ministru. De altfel, una dintre cutumele lumii comuniste era si aceea a dublarii functiilor de partid cu functii de stat. In general, membrii marcanti ai CC erau si ministri. Cu alte cuvinte, CC reprezenta "creierul" intregului sistem comunist. Din ultimele doua domenii, pana la acest moment nu este accesibil nici un dosar. Conform informatiilor puse la dispozitie de specialistii de la Arhivele Nationale, dl Marcel Dumitru Ciuca, director al ANIC, si dna Camelia Moraru, in Romania anului 2005, arhiva CC al PCR poate fi consultata pentru urmatoarele perioade si sectii: Cancelaria CC pentru perioada 1921-1973, insumand 7.295 dosare; Sectia Relatii Externe (1921-1953), cu 922 dosare; Sectia Economica (1920-1965) reprezinta 852 de dosare; Sectia Gospodarie de Partid (1921-1965), cu 276 dosare; Sectia Agrara (1921-1965), cu 899 dosare.

La altii - sunt deschise cercetari pana in 1989

In urma campaniei initiate de Jurnalul National, la solicitarea noastra au sosit pe adresa redactiei opiniile unor prestigiosi cercetatori din alte tari foste comuniste.

Acestia au explicat care este situatia arhivelor produse de fostele partide comuniste din tarile lor, dar si a celorlalte arhive, pe baza carora se studiaza istoria ultimei jumatati de secol. Rezulta ca, si la acest capitol, Romania se afla in coada Europei.

BULGARIA. "Arhivele Partidului Comunist bulgar sunt depozitate la Arhivele Centrale ale Statului. Incepand din 1993, documentele au fost puse la dispozitia cercetatorilor pana la nivelul lunii noiembrie 1989. Din 2001 poate fi consultata si arhiva personala Todor Jivkov (ultimul secretar general al Partidului Comunist bulgar, n.n.).

In 1999, in urma unui ordin special al Ministerului de Externe bulgar, a fost permis accesul cercetatorilor la Arhivele diplomatice din perioada comunista pana la nivelul anului 1974. Dar, la solicitarea noastra, am primit dreptul de a studia cele mai importante documente referitoare la Pactul de la Varsovia si la NATO pentru intreaga perioada comunista, ba chiar pana in 1991.

In urma unor decizii emise intre 1999 si 2004, am primit permisiunea de a cerceta in arhiva Ministerului de Interne bulgar, unde se afla majoritatea dosarelor serviciilor secrete din perioada comunista (echivalentul Securitatii din Romania, n.n.).

Accesul la documentele de arhiva a fost reglementat din punct de vedere legal prin adoptarea a doua proiecte de lege, si anume Legea accesului la informatii din 2001 si Legea privind protectia informatiilor clasificate din 2002. Articolul 34 al acesteia din urma defineste foarte clar termenele de desecretizare a informatiilor confidentiale. In cazul bulgar, aceste termene sunt: 5 ani pentru documente emise pentru uz intern, 15 ani pentru documentele secrete si 30 de ani pentru cele strict secrete. Pe de alta parte, diverse agentii guvernamentale au posibilitatea de a pune in circuit documente mai devreme decat termenele prevazute de lege, dar si mai tarziu. O parte din documentele fostei politii politice a fost desecretizata in 2001. Dupa 2000, ultimele doua guverne ale Bulgariei au emis trei decizii speciale in baza carora au fost puse in circuit documente secrete ale Consiliului de Ministri, care au fost emise dupa 1980. Pentru desecretizarea documentelor de dupa 1974 existente in Arhiva Militara Centrala de la Veliko Tarnovo lucreaza o comisie interdepartamentala care a fost creata pentru acest scop".

Jordan Baev, vicepresedinte al Asociatiei bulgare de Istorie Militara si coordonator al Grupului de cercetare a Razboiului Rece

POLONIA. "Documentele existente in arhivele poloneze sunt foarte utile nu doar pentru scrierea istoriei Poloniei in timpul regimului comunist, ci si pentru deslusirea unor aspecte din istoria altor state din Blocul de Est, precum si pentru relatiile existente intre estul si vestul continentului in a doua jumatate a secolului al XX-lea. In acest scop, istoricii pot studia documente provenite de la fostul partid comunist polonez, in cazul carora nu se aplica regula celor 30 de ani.

Cele mai importante arhive poloneze sunt in numar de patru. Arhiva Istoriei Moderne detine colectiile institutiilor oficiale, ale diverselor organizatii, precum si arhiva Comitetului Central al fostului Partid Unit al Muncitorilor din Polonia. Toate documentele sunt accesibile pentru intreaga perioada comunista, adica pana in 1989 inclusiv, cand partidul ca atare a incetat sa mai existe. La aceasta arhiva are acces oricine, inclusiv strainii, nu doar istoricii.

Arhiva Institutului de Memoria Nationala contine documente provenite de la fostul Minister de Interne si de la serviciile secrete. Este deschisa pentru istorici, jurnalisti, pentru cercetatori in general. Cei care au avut de suferit in timpul regimului comunist pot adresa o cerere acestui institut, prin care solicita sa se verifice daca exista in arhiva documente referitoare la persoana lor, iar in cazul in care exista, le pot citi. Termenul in care primesc un raspuns - pozitiv sau negativ - este de o luna. Aceasta arhiva nu este accesibila pentru persoanele care sunt inregistrate ca si colaboratori ai fostelor servicii speciale.

Arhiva Ministerului de Externe este deschisa tuturor. Trebuie specificata insa tema de cercetare. In cazul acestei arhive functioneaza regula celor 30 de ani. Aceeasi situatie se regaseste si in cazul Arhivei Ministerului Apararii. Mai mult, in aceasta arhiva sunt documente din categoria "strict secret" care nu au fost inca desecretizate.

Dupa caderea regimului comunist, arhivele au fost deschise, insa a fost nevoie ca unele dosare sa fie puse in ordine. Aceasta situatie a durat pana in 1992-1993. De atunci putem studia istoria comunismului polonez pe baza documentelor de arhiva".

Wanda Jarzabek, cercetator polonez

CEHIA. "In conformitate cu noua Lege a arhivelor, in vigoare din ianuarie 2005, accesul este total pentru toate arhivele comuniste si pentru intreaga perioada cuprinsa intre 1948 si 1989. Arhivele in care exista documente referitoare la perioada comunismului din Cehoslovacia sunt Arhivele Centrale de Stat, unde se afla documentele emise de Comitetul Central al Partidului Comunist cehoslovac, Arhiva Ministerului de Interne, care contine documentele Securitatii si ale serviciilor secrete, si Arhiva Ministerului de Externe. Singura arhiva clasificata este cea a serviciilor de informatii externe ale fostului regim comunist.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare problema este ca unele documente sunt prelucrate si puse in circuit cu mare greutate. Aceste proceduri depind in totalitate de bunavointa arhivarilor. Din experienta proprie, trebuie sa recunosc ca nu am intampinat piedici, ci, din contra, am primit ceea ce am cerut.

In legatura cu momentul punerii in circuit a arhivelor, situatia este mai nuantata. De exemplu, documentele referitoare la invazia sovietica in Cehoslovacia din august 1968 sunt accesibile din 1990. Pe de alta parte, documente din 1989 (Revolutia de Catifea) au fost puse la dispozitia cercetatorilor in 1998, dar numai o parte din ele".

Jiri Hoppe, Institutul de Istorie Contemporana, Praga, Republica Ceha