x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Nepotismul, buba sistemului penitenciar

Nepotismul, buba sistemului penitenciar

de Andreea Tudorica    |    Valentin Zaschievici    |    24 Ian 2006   •   00:00

La puscarii, reforma a inceput abia de jumatate de an. Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenci-arelor, Marius Iacob, raspunde la toate intrebarile culese de reporterii Jurnalului National pe parcursul campaniei "Lumea Interzisa".

COLECTIA DE FOTOREPORTAJE "" FOTOGRAFIE INTERZISA "" - CLICK PE IMAGINE
PUNCT SI DE LA CAPAT. Directorul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Marius Iacob, este hotarat sa scape de neregulile si abaterile din sistem si sa lupte pentru reforma din inchisori

Acum patru luni, reporterii Jurnalului National incepeau sa cutreiere in voie toate puscariile din Romania. Sa-si bage nasul peste tot. Am descoperit ca sistemul penitenciar romanesc e ultimul in care a inceput reforma. A inceput de curand. Ati citit, in acest rastimp, observatiile si concluziile noastre, ati privit imagini pe care nimeni nu le-a mai luat inaintea noastra.

V-am oferit un tablou al "Lumii Interzise" ca sa intelegeti ca puscaria nu e neaparat tomberonul societatii. Daca o privim ca pe un tomberon, trebuie sa acceptam ca gunoiul, "reciclat" acolo, se intoarce intr-o zi printre noi. Daca intelegem ca la parnaie merg oamenii sa ispaseasca si sa-si recapete dreptul de a se intoarce acasa, intr-o familie, la o slujba, atunci trebuie sa acceptam ca societatea are o datorie fata de ei. Datoria de a face din acest sistem o institutie moderna, in care oamenii sa-si pastreze pe cat se poate omenia, respectul fata de sine si fata de celalalt si dorinta de a trai cinstit. La finalul campaniei noastre, ne spune despre mersul reformei si despre costurile acesteia procurorul Marius Iacob, care conduce Administratia Nationala a Penitenciarelor.

Jurnalul National: Prin puscarii am gasit tare multi sefi si sefisori. Prea multi!
Marius Iacob: La structura centrala a ANP am imputinat functiile de conducere. Am reorganizat servicii, le-am reunit si am redus aproape 100 de posturi. Tendinta este sa eliminam birocratia, sa indreptam oamenii spre sectorul operativ, pentru ca acolo este cel mai mare deficit. In teritoriu solicitam propuneri de reorganizare, asa cum am cerut si aici la nivel central. Numai ca m-am trezit cu niste propuneri de la vechii directori (s-au schimbat aproape toti, fie s-au pensionat, fie si-au dat demisia), cu suplimentari de posturi de conducere. Si am zis, stati dom’le ca nu se poate asa. Unde constatam un numar prea mare de personal angajat la logistica, cum a fost cazul de la Gaesti, redistribuim catre sectorul operativ.

Am gasit la acelasi penitenciar si sotul, si sotia, si matusa, si varu’, adus de la tara la oras. Familii de gardieni si nasii lor comandanti...
Aaaa... asta-i cea mai mare problema a sistemului penitenciar. Fara sa exageram, avem cele mai aberante situatii la cele mai multe dintre unitati. Intr-o perioada a fost incurajata politica asta de protectie sociala a familiei. Si-au angajat sotii, veri, cumnati, tot felul de rubedenii. Unii nu s-au limitat numai la a-si angaja neamurile apropiate si si-au angajat si rude mai indepartate, si prieteni. Sunt unele unitati unde sunt familii intregi angajate. Si dupa ce ca au fost angajati asa cum au fost, multi mai aveau si functii usoare, caldute, si mai beneficiau si de diverse sporuri. Masuri s-au luat. Cei care nu si-au facut treaba au fost dati afara, schimbati, numai ca nu poti sa-i dai afara numai pe considerentul ca au fost angajati asa cum au fost. Ca au fost favorizati la vremea respectiva sau ca au profitat de niste oportunitati, asta este altceva, dar incadrarile sunt legale. Curatenie se poate face doar in timp.

Acum, la puscarii e forfota. Mai ales printre cadre. Bate vantul schimbarii, se vede cu ochiu’ liber!
Procesul de evaluare a inceput de cand am venit aici. Este cel mai complicat. L-am declansat pe doua planuri. O data evaluarea echipei manageriale de la nivelul fiecarui penitenciar, si in al doilea rand evaluarea penitenciarului in sine. Am declansat acest proces de evaluare prin inspectii generale, punctuale si prin verificarea activitatii directorilor. Inca nu am finalizat acest proces pentru ca a fost foarte greu sa inspectam toate unitatile in perioada asta de 6 luni. Am gasit o echipa de inspectie de 10 oameni, total insuficient, in conditiile in care o inspectie generala dureaza doua saptamani si ai nevoie de 15 oameni ca sa o faca bine. Apoi, ne-am intalnit cu situatii bizare: am fost nevoiti sa asiguram la multe unitati verificate o perioada de interimat, daca pe fostul director l-am trimis in fata Comisiei de disciplina. La Bacau am avut cele mai mari probleme. Cum am trimis directorul in fata Comisiei de disciplina, cum a intrat in concediu medical. Si uite asa sa stam cu comisia 3-4 luni din cauza acestor situatii.

Adica, ii prindeti cu mata-n sac si nu-i puteti da afara pe loc, cu un picior in dos!
Acolo unde am gasit grave nereguli, abateri la regulamente si legislatie am sesizat Comisia de disciplina pentru ca nu putem face altceva. Cele mai mari nereguli le-am gasit la Colibasi, Bacau, Baia Mare, Arad, Jilava, Vaslui. Si asta era singura cale pentru a-i elibera din functie si pentru a stabili abaterile pe care le-au savarsit si masurile care vor fi luate. Insa si aici a fost greu, pentru ca majoritatea pe care am bagat-o in Comisia de disciplina s-a imbolnavit subit, a intrat in concedii medicale, in spitale si tergiverseaza solutia. Multi deja au fost sanctionati, dar dupa 3-4 luni, timp in care au tergiversat solutionarea.

Curatenie la sange

MODIFICARE. Catusele nu vor mai fi purtate in afara inchisorii
SPORT. Detinutii sunt scosi "de pe camera" doar o ora pe zi

Atata ca le-a cam intrat morcovu’
Este o curatenie care nu a mai fost facuta niciodata in acest sistem. O asemenea furtuna de schimbari, de pensionari, de destituiri, de Comisii de disciplina. Mai sunt "in lucru" acum vreo 35 de persoane cu functie de conducere. La nivelul ANP cercetam persoanele cu functii de conducere in unitati. Dar pana acum nu era posibil. Regulamentul prevedea ca orice persoana din sistem, indiferent de functie, sa fie judecata de Comisia constituita la nivelul unitatii respective. Deci, cum ar veni, daca erai directorul unitatii, te judecau subordonatii. Nu se putea vorbi de obiectivitate. Si atunci am fost nevoiti sa modificam acest regulament si am stabilit ca sefii sa fie judecati la comisia de disciplina de aici.

Si tot mai dau din coada, sperand sa-si pastreze scaunele...
De multe ori ne-a impiedicat si nepotismul asta despre care vorbeam mai devreme. Sunt tot felul de relatii de amicitie, de prietenie, dar pana la urma Comisia de disciplina si-a facut foarte bine treaba. Daca este director, ministrul Justitiei ia o masura, daca este director adjunct, eu il sanctionez. Directorii de penitenciare sunt acum numiti. Si o sa insistam sa ramana asa, pentru ca pana la urma acestea sunt niste functii de incredere. O sa mergem in continuare pe procedura de numire a directorilor, dar dupa o procedura de selectie, de interviu.

Ce ati preluat de la vechea conducere si nu vreti sa mai pastrati?
Mentalitati invechite, tot felul de nazbatii cum era cea cu sporurile. Lipsa de comunicare. Erau absolut opaci. Si in relatia cu presa si cu oricine. De sporuri beneficiau toti directorii de penitenciare. Acum dam la unul mai mult, la altul mai putin, la altul deloc in functie de rezultate. Dam si calificative acum, bun, satisfacator. Ca unuia ca cel de la Arad care a facut numai smecherii si afaceri, cum puteai sa-i dai? De exemplu, pe 2004, toti au avut calificativ numai foarte bine. Si unii nu meritau, pentru ca am gasit nereguli la Arad, Colibasi, Jilava.

Si pe dumneavoastra, structura centrala, cine va evalueaza?
Cand am venit aici, am zis ca trebuie facuta o evaluare a structurii centrale. Si am incheiat un protocol cu MApN pentru un audit, si echipa care l-a facut a constatat o gramada de deficiente. Auditul a stabilit un management defectuos la nivel logistic si financiar. Pe tot sistemul.

N-au fost coordonate unitatile. Fiecare a cam facut ce a vrut. Unele unitati au fost privilegiate. Si acum, cand faci controale, descoperi ca la Colibasi au disparut 22.000 de bucati de tigla, au pus-o in carca unui functionar. Sau doua foisoare care, tot asa, au disparut. Si la vremea respectiva s-a stiut, dar nu a facut nimeni nici un raport, nu a sesizat Parchetul, pentru ca totusi e vorba de un furt. Am plecat la drum si cu aceste deficiente si cu cele constatate de noi. Si acum le luam pe rand. O sa propunem ca Legea 293 sa fie modificata in asa fel incat directorii de penitenciare sa fie sanctionati si pentru management defectuos.

Aveti deficit de cadre.
Avem bugetul aprobat in limita a 12.500 de posturi, iar de o suplimentare de buget nu putem discuta decat la o rectificare bugetara. Nu putem decat sa scoatem la concurs posturile vacante prin demisii, pensionari si transferuri, cateva sute la intreg nivelul sistemului.

De un an, o gramada de posturi stau neocupate...
Cand vom avea bani sa-i platim, o sa le ocupam. Prin concurs. Acum discutam si cum sa organizam aceste concursuri. Fie la nivel national, si atunci ii redistribuim in functie de medii si de solicitari, fie la nivelul fiecarei unitati. Insa avem o oarecare reticenta tocmai din cauza nepotismului care a functionat pana acum si riscam, la nu stiu ce unitate, ca directorul sa favorizeze pe unul sau pe altul. De aceea, vom gasi niste conditii foarte stricte de concurs.

Legea salarizarii

Cadrele se plang de o multime de probleme, de sporuri neacordate, de zile muncite in plus, de ore peste program nerecompensate si altele...
Exista un proiect referitor la legea salarizarii care prevede obligativitatea platirii acestor ore suplimentare, si care se afla la Ministerul Justitiei. Noi speram sa fie promovat in Guvern si apoi in Parlament. Si in prezent e obligatoriu sa le platesti, insa nu ai cu ce. Prin rectificarea bugetului speram sa se gaseasca de data asta bani si pentru aceste lucruri. Este o problema foarte delicata cu rectificarea aceasta de buget. Pe Legea 138 privind salarizarea militarilor, pentru ca noi functionam inca pe aceasta lege din 1999, pana la aparitia noii legi a salarizarii, aveam ore suplimentare numai pentru soferi. Dupa aparitia Legii 293 privind salarizarea functionarilor cu statut special, beneficiaza de plata orelor suplimentare toate persoanele. Dar in anul 2005 nu au fost prevazuti bani in buget pentru acest lucru.

Legea va obliga, bugetul nu va lasa.
Sa va explic. Se face o fundamentare de buget pe fiecare an. Si acolo sunt trecute toate nevoile: si ore suplimentare si toate nevoile sistemului. Noi facem o propunere de buget, o trimitem la Ministerul Justitiei si acolo ni se spune: "Ne pare rau, dar trebuie sa va incadrati in limita asta". Deci fondurile sunt diminuate. Si noi in cuatumul acela trebuie sa gasim solutii sa existam. Adica primim cam 50%-60% din necesar. Dar cu toate astea, am reusit pentru prima data in ultimii 8-10 ani sa intram cu datorii zero in noul an. Noi am preluat niste realitati ale unui sistem, numai ca trebuie sa le rezolvam treptat. Dar din lipsa de bani, e adevarat ca n-am putut sa facem multe, sa asiguram bunuri, terenuri, masinile cu CASCO. Iar sporurile se acorda, nu au fost niciodata probleme. Inclusiv sporul de TBC, de care beneficiau 3.000 de oameni, unii chiar nejustificat. Pentru ca ar trebui sa-l primeasca doar cei care intra in contact direct cu detinutul. Dar uite situatie pe care am gasit-o aici la nivel central cand am venit. Noi avem niste sporuri de pana la 50% din salariu pentru conditii grele de munca, pentru activitati deosebite. Am luat listele de aici de la nivel central. Si din 249 de oameni cati erau, 78 beneficiau de acest spor, contrar legii, care spune ca numai 5% din personalul unei unitati poate beneficia. Adica vechea conducere in loc sa dea 12 sporuri, a dat 78. Drept pentru care am revenit la realitate si nu vom acorda decat 11 sporuri.

Multi detinuti se plang ca sunt informati insuficient sau chiar deloc despre drepturile lor...
Depinde de fiecare comandant. Nu poti sa dai un comandant afara, pentru ca nu respecta acest lucru. Dar este o bila neagra care se poate aduna intr-un saculet de alte bile negre. Sunt unitati ca Timisoara, Gherla, Focsani, unde directorii isi dau interesul, si altele unde nu. Mentalitatile pe care le-am intalnit au constituit cea mai mare problema. Ii schimbi pe cei vechi, pentru ca iti dai seama ca sunt prost formati si nu se pot schimba. Iar acum n-ai garantia ca-i aduci pe cei mai buni. Te uiti pe CV-ul lui, poate sa fie foarte bine pregatit, dar sa nu se implice deloc. Si-ti dai seama de asta prea tarziu. Sunt unii directori care nici nu-si cunosc detinutii. Le e sila, teama sa stea printre ei.

Sunt puscarii in care nu se face foamea. Acolo, de regula, detinutii muncesc. E o chestiune de management?
Penitenciarul Timisoara, de pilda, este unul dintre cele mai bune. In zona Ardealului solicitarile de munca sunt foarte multe, si unitatile din Ardeal au multi detinuti scosi la munca. La Timisoara sunt zile cand ies si 500-600 de detinuti la munca. In schimb, in Moldova e prapad. Solicitarile de munca sunt foarte putine. La fel e si la Rahova si la Jilava. Pe de alta parte, depinde si de directorul unitatii. Unii directori sunt preocupati in permanenta de gasirea punctelor de lucru, de incheierea contractelor. Altii nu au aceasta calitate manageriala. Mai sunt si unitati care ar vrea sa scoata mai multi detinuti la munca, dar acestia nu indeplinesc conditiile de munca. Nu orice detinut poate fi scos la munca. Si nu putem incalca regulamentele, plus ca ne asumam un risc. Si intr-adevar lucreaza putini in tot sistemul. Vreo 10.000 de detinuti lucreaza, dintre care 5.000 numai la activitati gospodaresti, la GAZ etc.

"Turism"

Ca sa mai "iasa la aer", multi detinuti inventeaza afaceri judiciare, se dau reciproc in judecata si se mai plimba prin tara.
Am cheltuit vreo 300 de miliarde de lei in 2004 pe "turismul asta penitenciar". Ar fi mai multe variante. Am incercat de exemplu un sistem de transmitere audio-video intre instante si penitenciar. Primul experiment a avut loc la Colibasi, prin luna iulie, insa, din pacate, nu am putut sa generalizam acest sistem, pentru ca dispozitivele respective costa foarte mult si nu avem bani sa le cumparam. Nu exista o prevedere procedurala in lege privind acest sistem, insa instantele au acceptat sa judece cauzele prin acest sistem. O alta varianta ar fi modificarea legislatiei procesual-penale in sensul ca anumite infractiuni care se judeca la plangere prealabila sa fie judecate pe procedura obisnuita. Adica pentru insulta si calomnie sa nu mai faci plangere la instanta, ci la Politie sau la Parchet. Si atunci vine procurorul sau politistul in penitenciar sa ia declaratii. Nu poti trimite pentru o declaratie un intreg complet de judecata, in conditiile in care are de judecat 80 de dosare intr-o singura zi. Iar acum orice plangere a unui detinut pe abuz de incredere, insulta si calomnie se trimite direct la instanta.

Va ganditi sa apropiati penitenciarele de comunitati?
Da. Noi am dat semnalul asta. Unii l-au prins si s-au conformat foarte bine, altii au ramas inca in carapacea aceea, stiti... La Timisoara, directorul scoate detinutii la fotbal, la biserica, au initiativa cei de acolo. Dar alti directori trebuie impinsi de la spate. De exemplu, m-a sunat unul, cerand aprobare sa scoata minorii la patinoar. I-am spus ca nu e nici o problema. Au fost tinuti mult timp in lesa, iar initiativa a fost pana acum un risc pentru cariera. Am primit si un semnal bun de la Comisia parlamentara de petitii si abuzuri ca s-au imputinat din luna iulie petitiile adresate de detinuti.

Cum colaborati cu SIPA?
A, foarte bine. Pai, cam 95% din sesizarile lor s-au adeverit.

Supraaglomerare

Cum se vor respecta toate conditiile UE avand in vedere supraaglomerarea unor inchisori?
Gradul de supraaglomerare raportat la intregul sistem este de 107%, ceea ce nu este foarte mare. Numai ca nu este echitabil distribuita. La Bacau avem o aglomerare de 25%, iar in alte unitati poate chiar de 30-40%, cum este in centrele de reeducare. Noi vom reusi in curand sa respectam toate normele europene impuse, chiar si pe cele referitoare la 6 metri cubi de aer si 4 metri patrati pentru fiecare detinut. Avem de terminat alte doua cladiri la Bacau si la Targsor si am mai preluat un arest de la PNA, in Pantelimon, cu o capacitate de peste 300 de locuri. Deci trebuie sa finalizam lucrarile la cele trei cladiri. Spre sfarsitul lunii ianuarie o parte dintre detinutii de la Bacau va fi transferata la Targu Ocna, unde avem ocupare de 50%.

Penitenciarul Jilava e o mizerie. Ar trebui dinamitat.
Trebuie refacut din temelii.

Ne-ar trebui vreo doua milioane de dolari ca sa-l refacem. In conditiile in care in bugetul pe 2006 avem 80 de miliarde de lei pentru acest capitol de renovari si reamenajari, ce credeti ca putem sa facem? Cu 80 de miliarde renovam o cladire.

Aveti in plan vreo propunere de gratiere a celor cu pedepse mici si foarte mici?
Ne vom gandi si la acest lucru, mai ales pentru ca jumatate din cei 37.000 de detinuti are pedepse pana in cinci ani. Cei mai multi pentru furt, iar primari, fara antecedente penale, sunt 12.500. Numarul detinutilor este in continua descrestere.

De ce nu se aplica pedepse alternative pentru cei cu pedepse de un an, un an jumatate, cum sunt cei condamnati pentru abandon de familie?
Avem in prezent 217 de detinuti pentru o astfel de infractiune, dar aceasta este treaba instantelor. Nu putem sa facem propuneri de modificare a Codului Penal. Asta este treaba Ministerului Justitiei. Am fost doar consultati in ceea ce priveste Legea de executare a pedepsei.

Si aceasta lege in ce stadiu se afla acum?
Se afla la Camera Deputatilor si cel mai probabil se va solicita retrimiterea ei la Comisia juridica, pentru ca cei de la Senat nu si-au insusit amendamentele noastre.

NEAMURI
"Intr-o perioada a fost incurajata politica asta de protectie sociala a familiei. Si-au angajat sotii, veri, cumnati, tot felul de rubedenii. Unii nu s-au limitat numai la a-si angaja neamurile apropiate si si-au angajat si rude mai indepartate, si prieteni. Sunt unele unitati unde sunt familii intregi angajate. Si dupa ce ca au fost angajati asa cum au fost, multi mai aveau si functii usoare, caldute, si mai beneficiau si de diverse sporuri" - Marius Iacob, despre nepotism

ABATERI
"Acolo unde am gasit grave nereguli, abateri la regulamente si legislatie am sesizat Comisia de disciplina pentru ca nu putem face altceva. Si asta era singura cale pentru a-i elibera din functie si pentru a stabili abaterile pe care le-au savarsit si masurile care vor fi luate. Insa si aici a fost greu, pentru ca majoritatea pe care am bagat-o in Comisia de disciplina s-a imbolnavit subit, a intrat in concedii medicale, in spitale si tergiverseaza solutia" - Marius Iacob, despre neregulile din sistem
×