x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nicolae Ceausescu viziteaza Moscova

0
13 Dec 2004 - 00:00

SPECIAL/DOCUMENT
S-a scris si se va mai scrie pe marginea primei vizite a lui Nicolae Ceausescu la Moscova. Firesc. Dupa raceala intervenita in relatiile romano-sovietice, lumea comunista privea cu interes aceasta calatorie, despre care multi credeau ca va fi o Canossa a liderului comunist roman.

Conduceau la aceasta presupunere fermitatea aratata de Leonid Brejnev o data cu inlocuirea lui Hrusciov si ceea ce se credea ca este lipsa de experienta a lui Ceausescu in problemele internationale.
MIHAI RETEGAN

ANOTIMP ALB. Iarna politicii sovietice putea ingheta relatiile internationale si in plina vara
DESPARTIRE. Ceausescu, Brejnev, Maurer si Kosighin (de la dreapta la stanga) la plecarea din Moscova a delegatiei romane
Diferite medii internationale au monitorizat calatoria delegatiei romane in URSS, cautand sa surprinda cat mai multe din secul "Comunicat oficial". Intre acestea ambasadele britanice de la Bucuresti si Moscova, ai caror titulari au informat prompt Foreign Office-ul.

INVESTITURA COMUNISTA. Ceremonialul comunist, precum cel medieval, era foarte strict. Dupa ce un conducator comunist parasea scena politica, tovarasii ii "alegeau" un inlocuitor sub atenta supraveghere a unui emisar care aducea sfaturile obligatorii ale Moscovei. Avea sa iasa din acest tipic impunerea, in fruntea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, in 1956, de catre cercurile politice interne, a lui Wladislaw Gomulka. Ceea ce avea sa uimeasca pe toata lumea si mai ales pe Hrusciov care incepea sa culeaga primele roade ale destalinizarii. Nici accederea lui Nicolae Ceausescu in fruntea partidului nu fusese planificata de conducerea de la Kremlin.

Ulterior, "nominalizatul" se deplasa la Mecca lagarului comunist intr-o vizita care putea fi socotita de investitura. Aici, Stalin, Hrusciov sau Brejnev il primeau pe fratele mai mic, il mangaiau cu afectiune pe crestet si ii spuneau ce trebuie facut si mai ales ce nu trebuie facut. Vizita lui Nicolae Ceausescu nu s-a circumscris acestui tipar.

COMUNISTII ROMANI S-AU MISCAT RAPID. Pe 19 martie 1965, Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit. Adunati in conclav restrans, inaltii responsabili comunisti romani se decid: in fruntea partidului va fi pus cel mai tanar dintre ei - Nicolae Ceausescu. Cand l-a propus, Ion Gheorghe Maurer a crezut ca tineretea personajului este sinonima cu naivitatea si lipsa de experienta, putand fi deci usor de manevrat. Avea sa se insele amarnic, caci acela pe care ii cazusera ochii putea fi invinuit de multe, dar nu si de naivitate! Cateva zile mai tarziu, la 22 martie, Plenara Comitetului Central il alege in functia de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman pe cel mai tanar dintre ei - Nicolae Ceausescu. Pana sa se dezmeticeasca, sovieticii s-au gasit in fata unui preopinent serios care, in primul rand, dorea sa-si conserve pozitia, folosind pentru aceasta tot ceea ce Dej smulsese de la sovietici. Pentru a-si mentine avantajul "primei miscari", comunistii romani convoaca, la mijlocul lunii iulie, Congresul care produce o serie de modificari nu doar de suprafata: partidul isi schimba numele, cronologia congreselor este, de asemenea, schimbata, iar cel din frunte este secretar general al partidului, nu doar al Comitetului Central. Fiind asadar ales de majoritatea (sa nu spunem inca unanimitatea) membrilor de partid, el nu putea fi schimbat decat tot de majoritate (se urmarea astfel a se evita producerea unor episoade, trecute si viitoare din istoria comunista, in care liderul a fost inlocuit in urma unei scrisori semnate de "membrii constienti" ai conducerii).

NIVELUL RELATIILOR BILATERALE. Erau departe de a fi un model pentru relatiile existente in interiorul unei aliante. Daca avem in vedere ce este o alianta, punctul de vedere sovietic este firesc, unitatea de comanda, integrarea economica si politica fiind normale. Problemele sunt insa de natura morala, statele intrand in acest sistem mai ales de nevoie, alianta nefiind initial dorita; celelalte elemente ridicate de sovietici pentru coordonarea actiunilor urmareau de fapt sa asigure controlul deplin asupra politicii interne si externe a partenerilor de alianta. Astfel ca retinerile romanesti erau si ele normale.

De prin 1955/1956, Dej si echipa sa au "erodat" incet-incet, cand cu mai mult, cand cu mai putin succes, structurile de control sovietice asupra Romaniei. Sovromuri, consilieri, armata, ofiteri de informatii sunt scosi din viata romanilor. Tara se deschide catre Occident. Se respinge planificarea economica "la cazan". Romania este inchisa aplicatiilor militare ale Pactului de la Varsovia. Se reclama egalitate politica si economica indiferent de potentialul statelor. Se resping amestecul in treburile interne, retetele unice si rolul de hegemon. Grupul de experti NATO in problemele blocului sovietic aprecia, in octombrie 1964, ca in ceea ce priveste reactiile statelor comuniste fata de debarcarea lui Hrusciov se individualizeaza Romania "care afiseaza o indiferenta ce tradeaza vointa sa de independenta".

De pe aceasta baza pleca Nicolae Ceausescu la Moscova, la 3 septembrie 1965.

La randu-le, sovieticii se prezentau cu un nou lider care il inlaturase pe cel care promovase la jumatatea anilor cincizeci principiul vzoimoponimanie (incredere reciproca). Si asta spune totul asupra intentiilor lui Leonid Ilici Brejnev. Nu ca el ar fi fost mai rau decat Hrusciov (in fond acesta provocase criza rachetelor care era sa arunce lumea intr-un razboi nimicitor), dar politica externa sovietica intrase intr-o noua faza. Un prim semn, in opinia expertilor NATO, este "incetarea polemicii sovieto-chineze dupa caderea lui Hrusciov", aceasta avand in timpul conducerii lui Nikita Sergheevici "accente foarte personale". Desi chinezii socoteau ca "revizionismul hrusciovist nu a incetat o data cu eliminarea lui Hrusciov", stingerea polemicii era un fapt de care aliatii europeni ai URSS trebuiau sa tina seama. Alte provocari sunt: lipsa de unitate a blocului comunist european, continua consolidare politica si economica a taberei necomuniste. La acestea se adauga o lista de dileme care-de-care mai complicate: inarmare, cucerirea spatiului cosmic sau dezvoltare economica; pe cine din blocul european sa favorizeze conducerea de la Kremlin; problema celor doua Germanii; cum se pot mentine relatii stabile cu Statele Unite si pe ce baza.

Aceasta era panoplia problemelor pe care le avea in fata Brejnev inaintea intalnirii cu Ceausescu.

PREGATIREA DISCUTIILOR DE CATRE ROMANI. Astazi, cand sunt disponibile principalele documente romanesti referitoare la vizita delegatiei conduse de Nicolae Ceausescu, se poate reconstitui cu fidelitate elaborarea punctelor de vedere asupra problemelor pe care romanii erau gata sa le discute. Date suplimentare, mai ales in ceea ce priveste atmosfera existenta la nivelul conducerii de partid, sunt cuprinse in memoriile lui Paul Niculescu-Mizil, sef al departamentului Relatii Internationale al Comitetului Central si al propagandei.

Din ambele surse aflam ca intentia conducerii romane era de a ridica in fata liderilor de la Kremlin probleme acute, referitoare la: tezaurul evacuat in Rusia din cauza razboiului si confiscat de noua putere bolsevica, la navigatia pe Dunarea de Jos, la uraniu si la integrarea economica, la ceea ce s-ar putea numi "mostenirea istorica" a celor doua state. Istorici, economisti, specialisti in mediu, hidrologi, industriasi au fost chemati la CC pentru a elabora materiale documentare pe care sa se fundamenteze punctul de vedere romanesc.

KAKOI TEZAUR?KAKAIA BESSARABIA? MI NICEVO NE ZNAEM! A spune ca un urs este o fiinta candida, este de neinchipuit. Dar "ursul bolsevic" era ceva special. Sa ni-i inchipuim, asadar, pe Brejnev, cu sprancenele zbarlite, si pe Kosighin cu ochii sai patrunzatori asezati de o parte si de alta a unui nas proeminent, intrebandu-l cu inocenta pe Ceausescu: "Care tezaur? Care Basarabia? Noi nu stim nimic! De unde ati mai scos acest nume? Noi nu-l cunoastem!". Sigur ca in aceste conditii era greu de discutat si mai greu de ajuns la un rezultat. Putem insa aprecia ca romanii si-au atins scopul - au aratat sovieticilor care sunt punctele lor de vedere asupra acelor delicate probleme si, mai ales, ca nu intentioneaza sa renunte la ele. De altfel, ambasadorul britanic la Moscova transmitea la 15 septembrie, la Foreign Office, ca "presa sovietica lasa impresia ca vizita a fost un succes pentru romani". Sir G. Harrison considera in final ca "relatiile dintre cele doua tari nu se vor imbunatati decat daca rusii ii vor lasa pe romani sa mearga in continuare pe drumul lor".

ECOUL VIZITEI. De la Moscova catre Foreign Office, prin eter cifrate si cu clasificare "confidential" zburau urmatoarele aprecieri relative la vizita delegatiei romane, care sunt cu atat mai importante cu cat vin din partea unui neutru: "Romanii nu s-au dedat in public la acuzatii privind comportamentul trecut al sovieticilor fata de tara lor. Dar Comunicatul si discursurile lor sunt pline de reprosuri implicite - ca sovieticii au exploatat Romania in trecut, ca nu le-au acordat ajutorul care trebuia, ca s-au amestecat in treburile lor interne, ca nu au stiut sa gestioneze disputa chino-sovietica, ca au subminat unitatea miscarii comuniste, ca le-au blocat relatiile externe, in special cu tarile nesocialiste, ca au fost incorecti la nivelul CAER".

De la Bucuresti, lucrurile se vedeau, cu nuante, cam la fel. "Vizita lui Ceausescu si a delegatiei de partid si de stat in Uniunea Sovietica, evenimentele petrecute in timpul ei si semnificatiile sunt, fireste, aici in centrul interesului si sunt motivul multor speculatii", transmitea la Londra, la 16 septembrie 1965, reprezentantul oficial al Regatului Unit, L.C. Glass.

Facandu-se ecoul supozitiilor care circulau in lumea diplomatica bucuresteana, ministrul britanic transmitea pe malurile Tamisei, ceea ce poate fi socotita o pertinenta analiza a acestui important episod de istorie politica romano-sovietica. "Doua posibilitati sunt vehiculate in urma vizitei: fie a) o pierdere sau diminuare a pozitiei de relativa independenta a Romaniei printr-o capitulare in fata posibilelor presiuni sovietice; fie b) o consolidare a acestei pozitii printr-o acceptare de ordin formal din partea conducatorilor sovietici si printr-o noua si reala intelegere intre parti".

Nu doar discutiile pe holurile Ministerului Afacerilor Externe, cu diferite persoane oficiale, sau cu reprezentantii diplomatici ai altor state constituiau sursele de informare ale domnului Glass. Studierea documentelor oficiale oferea posibilitati de interpretare a unor atitudini exprimate in cursul diferitelor manifestari. "Tema independentei Romaniei si a suveranitatii nationale este un laitmotiv in fiecare cuvantare a lui Ceausescu si a celorlalti conducatori romani. Mai mult, principala cuvantare a lui Ceausescu (la mitingul prieteniei romano-sovietice din 10 septembrie) reitereaza ferm, aproape cuvant cu cuvant, pozitia Romaniei exprimata in Declaratia partidului din aprilie trecut, fata de principalele probleme asupra carora atitudinile romanesti si sovietice sunt diferite, in special in ce priveste dezvoltarea economica a tarii, relatiile dintre partidele comuniste, politica externa in general si coexistenta pasnica cu Occidentul in particular. In ceea ce priveste afacerile interne, cuvantarea sa este plina de referinte la diversitatea conditiilor din fiecare stat socialist, ceea ce le indreptateste sa caute solutii pentru fiecare caz in parte". Potrivit diplomatului britanic, in acelasi spirit erau privite relatiile din interiorul blocului comunist, diferentele dintre punctele de vedere ale partidelor trebuind analizate "intr-un spirit tovarasesc, de intelegere reciproca". Aceste afirmatii il indrituiau pe Glass sa sustina ca desi pe teren "advers", Ceausescu refuza sa se situeze de partea URSS in disputa acesteia cu China, mentinand neutralitatea.

Un bun diplomat trebuie sa analizeze fiecare gest si sa-i descifreze semnificatia politica reala. In aceasta ordine de idei, absenta lui Nikolai Podgornii (membru al Prezidiului si secretar al CC al PCUS, un fel de numar trei in ierarhia de partid) de la cea mai mare parte a discutiilor si de la receptia oferita de delegatia romana i se pare ministrului Glass ca avand o determinare politica care nu se poate evita: "Podgornii este strans asociat cu felul in care au evoluat in ultimii ani relatiile romano-sovietice. Romanii ii atribuie o mare responsabilitate pentru nivelul scazut al relatiilor din ultimul an, in special ca rezultat al vizitei sale aici, la sfarsitul lui iulie 1964, continuand sa-l priveasca ca «eminenta cenusie» a politicii sovietice". Lui Glass i se parea ca indepartarea lui Podgornii "reprezinta acceptarea de catre sovietici a punctului de vedere romanesc".

In politica primesti, dar si dai. In discursul sau, Ceausescu i-a reasigurat pe sovietici ca "Romania ramane fidela luptei impotriva imperialismului si pentru viitorul comunist al lumii" si ca "nu va precupeti nici un efort pentru a apara cauza socialismului laolalta cu celelalte tari-membre ale Tratatului de la Varsovia". Iar in ceea ce priveste relatiile economice bilaterale, mentinandu-se pe pozitiile anterioare, conducerea romana "pare ca accepta contacte economice bilaterale", dar Ceausescu a tinut sa afirme ca aceasta se va face "in interesul ambelor parti". In fond, nota Glass, era vorba despre recunoasterea unui fapt evident: peste disputele legate de integrarea economica, de planificarea unica, de crearea uniunilor economice pe ramuri, schimburile comerciale crescusera cu 65% in intervalul 1961-1965, comparativ cu cincinalul anterior. Si ele erau determinate de nevoia economiei romanesti de piata pe care o reprezenta Uniunea Sovietica.

POVESTE FARA FINAL (INCA). "Asa cum se vede de aici, se pare ca romanii au reusit sa ajunga la un modus vivendi cu sovieticii, fara sa-si abandoneze pozitiile", aprecia in finalul corespondentei sale L.C. Glass. Era o alta formulare a punctului de vedere exprimat de Harrison in raportul sau din 15 septembrie 1965. Iar Paul Niculescu-Mizil scrie in Memoriile sale, referindu-se la problema tezaurului ridicata de romani: "Concluzia (Comitetului Central) a fost ca discutiile respective au constituit numai un inceput". Astazi, la aproape 40 de ani ne aflam la acelasi inceput...

SUCCESIUNE

"Dintre membrii Biroului Politic, singurul care ii aparea lui Maurer in masura sa continue politica de independenta si sa tina piept Moscovei era Ceausescu. De ce? Fiindca fusese singurul care ii luase apararea cand Hrusciov il atacase direct. Calculul lui Maurer era determinat, prioritar, de considerente de cariera politica si numai dupa aceea de interes national" - Florin Constantiniu, O istorie sincera a poporului roman, 1997

POSIBILITATI

"Doua posibilitati sunt vehiculate in urma vizitei: fie a) o pierdere sau diminuare a pozitiei de relativa independenta a Romaniei printr-o capitulare in fata posibilelor presiuni sovietice; fie b) o consolidare a acestei pozitii printr-o acceptare de ordin formal din partea conducatorilor sovietici si printr-o noua si reala intelegere intre parti" - L.C. Glass, ambasador al Regatului Unit

PROBLEME CONTROVERSATE
"Nu sunt dintre cei dispusi sa exagereze meritele lui Ceausescu, dar trebuie sa spun ca la alcatuirea listei problemelor pe care delegatia romana urma sa le ridice la Moscova, Ceausescu a avut o contributie esentiala. A sustinut lista cu chestiunile ce aveau un caracter de controversa si erau susceptibile de discutii deloc placute. Printre ele era chestiunea restituirii tezaurului, apoi, mi se pare, chestiunea Insulei Serpilor - luata de URSS Romaniei fara nici o indrituire - , problema Conventiei Dunarii, a Arhivei PCR aflata la Moscova din timpul Cominternului... Ridicarea problemelor amintite avea, printre altele, si menirea de a demonstra sovieticilor ca noua conducere nu se indeparta de afirmatiile si principiile Declaratiei din 1964, ci dimpotriva, isi manifesta ferm intentia de a le promova in practica raporturilor cu sovieticii." - Alexandru Barladeanu despre Dej, Ceausescu si Iliescu, 1997 (Convorbiri cu Lavinia Betea)
Citeşte mai multe despre:   special,   nicolae,   politica,   romani ,   ceausescu,   Moscova,   vedere,   economică,   nicolae ceausescu,   relaţiile,   comitetului central,   glass,   Hrusciov

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!
Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, p...

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete
Galerie Foto Cele 35 de termoscanere pentru măsurarea temperaturii corporale, achiziționate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, fără licitație, fără anunț de participare, sunt livrate de una dintre companiile grup...

Cofetărie cu livrarea la domiciliu

Cofetărie cu livrarea la domiciliu
Galerie Foto Livrarea mâncărurilor gătite și a prăjiturilor la domiciliu este soluția salvatoare pentru restaurante, dar și pentru cofetării. Nu doar în marile orașe, unde sunt multe oferte și cererea ar putea rămâne...

Guvernul a modificat Codul Penal prin OUG. Avocatul Piperea: Este un act neconstituțional

Guvernul a modificat Codul Penal prin OUG. Avocatul Piperea: Este un act neconstituțional
Galerie Foto Pentru a doua oară de la începutul acestui an, Guvernul condus de Ludovic Orban a emis o Ordonanță de Urgență neconstituțională. În dorința de a înăspri pedepsele pentru cei care zădărnicesc combaterea...

În această periodă părinții trebuie să le asigure copiilor sentimentul de siguranță, astfel încât aceștia să nu simtă presiunea izolării sociale

În această periodă părinții trebuie să le asigure copiilor sentimentul de siguranță, astfel încât aceștia să nu simtă presiunea izolării sociale
Galerie Foto Interviu cu Florentina Negrescu, consilier psihologic și psihoterapeut format în psihoterapie integrativă și psihoterapie experiențială, formator și trainer, psiholog ”Clubul de Excelență” al Fundației Dan...

Ce poţi să faci şi ce nu poţi să faci

Ce poţi să faci şi ce nu poţi să faci
Galerie Foto În această perioadă, când instituţiile statului îşi reduc activitatea şi restricţionează contactul cu publicul, mulţi români se întreabă cum vor putea să-şi achite taxele şi impozitele către stat sau...

Judecătorii ÎCCJ ai căror rude au călătorit în zone de risc, considerați în imposibilitatea de a veni la serviciu

Judecătorii ÎCCJ ai căror rude au călătorit în zone de risc, considerați în imposibilitatea de a veni la serviciu
Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit, separat de ce a hotărât Secția de Judecători de la CSM, măsurile pe care le va întreprinde instanța supremă pe perioada instituirii s...

Hotărâre CSM: Decretul lui Iohannis și achizițiile publice, pe lista cauzelor urgente ale judecătorilor

Hotărâre CSM: Decretul lui Iohannis și achizițiile publice, pe lista cauzelor urgente ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca pe lista cauzelor nonpenale ce urmează a fi judecate de instanțe în perioada în care este instituită starea de urgență cauzată de pandemia de coronavirus să se...
Serviciul de email marketing furnizat de