x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

NOAPTEA GENERALILOR - De ce au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare?

0
Autor: Miruna Pasa Petru 21 Oct 2008 - 00:00
NOAPTEA GENERALILOR - De ce au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare? Lucia Efrim/


Sentinţa definitivă în procesul Revo­luţiei de la Timişoara a dorit să stabilească responsabilităţile de la vârful Armatei pentru victimele din acele zile fierbinţi. Condamnarea generalilor Chiţac şi Stănculescu în procesul început în 1997 şi încheiat după 11 ani a stârnit şi stârneşte vii controverse în societatea românească, dornică să afle adevărul. Răspund în vreun fel sentinţele din acest proces acestei doleanţe? În acest proces s-au dat sentinţe în 1999 şi apoi după recursuri în anulare şi rejudecări, în 2008. Între cele două sentinţe nu au apărut probe noi, de aceea argumentele completului pentru condamnarea celor doi generali se bazează tot pe teza ordinelor date de Nicolae Ceauşescu şi duse la îndeplinire de comandamentele politico-militare din Timişoara. Motivarea sentinţei de condamnare din 1999, pe care o prezentăm astăzi, este complet imună la complexitatea situaţiei din zilele de 17-20 decembrie 1989 de la Timişoara. Ea este o înşiruire simplistă de fapte necorelate cu regulamentele mili­tare şi legile în vigoare la data producerii lor în care sunt plantaţi generalii Chiţac şi Stănculescu fără legătura logică dintre victimele Revoluţiei şi autorii faptelor incriminate. Generalii trimişi în închisoare sunt personaje importante ale unui regim dispărut şi tot ei au jucat roluri cheie în momentul crucial 22 decembrie 1989. Locul lor va fi dat de ­istorie şi acesta nu poate fi în nici un caz Jilava.

  • Dan Constantin

De ce au fost condamnaţi Stănculescu şi Chiţac?

Revoluţia de la Timişoara. 72 de morţi şi 253 de răniţi. A fost nevoie de aproape 19 ani pentru ca justiţia română să pronunţe un verdict definitiv cu privire la ce s-a întâmplat în decembrie 1989. S-au stabilit şi vinovaţi pentru masacrul de la Timişoara: doi foşti generali, care au acum peste 80 de ani.

Din păcate însă, nici acest dosar şi această decizie nu au adus vreun pic de lumină în privinţa multor probleme legate de evenimentele din decembrie 1989. Au existat interese şi forţe străine ori teroriste implicate în desfăşurarea Revoluţiei române sau ce o fi fost ea? Este oare doar Armata responsabilă de toate decesele şi rănirile din acele zile de la Timişoara? Sunt întrebări rămase ca şi acum 19 ani. Fără nici un răspuns clar, oficial şi complet. 

Dar hotărârea de condamnare, confirmată definitiv acum o săptămână, susţine fără ezitare că Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac sunt responsabili de reprimarea violentă a manifestaţiilor de la Timişoara, motiv pentru care vor inspăşi câte 15 ani de închisoare.

Motivele condamnării celor doi încep să se contureze începând cu 17 decembrie 1989. Amploarea protestelor de la Timişoara l-a determinat atunci pe Ceauşescu să trimită în punctul fierbinte întăriri în persoana secretarului CC al PCR, Ion Coman. Acesta era însoţit, printre alţi ofiţeri, de generalul lt. Victor Athanasie Stănculescu, prim locţiitor al ministrului Apărării Naţionale, generalul lt. Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major, şi generalul lt. Mihai Chiţac, comandantul trupelor chimice şi al Garnizoanei Bucureşti.

La aceeaşi dată, la şedinţa Comitetului Politic Executiv al PCR, Nicolae Ceauşescu a cerut ca demonstraţiile de la Timişoara să fie înăbuşite prin orice mijloace, inclusiv prin folosirea armelor de foc. 

“Ion Coman a transmis forţelor militare ordinul de deschidere a focului. Acţionând pentru aducerea la îndeplinire a hotărârii, inculpaţii Stănculescu şi Chiţac s-au informat asupra situaţiei, au preluat împreună cu ceilalţi generali veniţi de la Bucureşti comanda trupelor din Garnizoana Timişoara, le-au înarmat şi instruit cum să procedeze, le-au scos pe străzi şi amplasat în puncte de întâlnire cu manifestanţii, le-au dat ordin să deschidă focul cu muniţie de război, le-au controlat cum execută ordinele primite şi au verificat rezultatul represiunii, evaluând numărul morţilor şi al răniţilor”, se arată în motivarea de fond  de acum doi ani, în baza căreia cei doi au fost condamnaţi.

 

Generalul Stănculescu

Lui Victor Athanasie Stănculescu i se impută faptul că, după transmiterea ordinului de deschidere a focului, a cooperat constant cu Ion Coman, “înlocuindu-l la comandă atunci când acesta se odihnea sau pleca pe teren”. Acest aspect a fost susţinut în proces chiar de Ion Coman. Tot împotriva lui s-a reţinut faptul că “a cerut să i se raporteze periodic numărul morţilor şi al răniţilor, a dat ordin să fie scoase tancurile pe străzile municipiului Timişoara, l-a ajutat pe Coman Ion să pună în executare ordinul de înarmare a gărzilor patriotice, a fixat pe hartă zonele unde să acţioneze trupele, a dat ordin să fie luate măsuri ca sirenele din întreprinderi să nu poată fi folosite de demonstranţi, s-a in-teresat în legătură cu situaţia tancurilor blocate pe Calea Girocului şi s-a deplasat la comandamentul marii unităţi de infanterie mecanizată şi în alte puncte din oraş, pentru a verifica modul cum trupele executau comenzile”. Toate acestea au fost preluate în motivare din declaraţiile a cel puţin 12 persoane, printre care s-au aflat şi Ion Coman, Tudor Postelnicu, Radu Bălan, Ilie Matei – fost secretar al CC al PCR cu probleme de propagandă şi presă, sau Emil Macri – fostul şef al Direcţiei Contrainformaţii  Economice din cadrul Securităţii. Mai mult, instanţa a reţinut faptul că “după cum rezultă din certificatele medico-legale depuse la dosar, precum şi din declaraţiile părţilor vătămate, majoritatea cazurilor de împuşcare s-au înregistrat în noaptea de 17/18 decembrie 1989, atunci când generalul Stănculescu l-a înlocuit pe Coman Ion, coordonând activitatea de reprimare a demonstranţilor din Timişoara”.

 

Generalul Chiţac

În cazul lui Mihai Chiţac, magistraţii au reţinut faptul că “a preluat substanţele lacrimogene aduse de la Sibiu şi de la Bucureşti şi le-a distribuit dispozitivelor MApN din oraş”. Potrivit instanţei, “tot acest inculpat a ordonat ca grenadele cu gaze lacrimogene să fie folosite împotriva demonstranţilor, a dat ordin să se tragă în manifestanţi, a dispus să fie reţinute persoane din rândul demonstranţilor şi a dat citire decretului privind instituirea stării de necesitate, subliniindu-i conţinutul”. Zeci de mărturii preluate de instanţă au descris şi implicarea directă a generalului în “reprimarea demonstranţilor adunaţi în faţa Catedralei la data de 18 decembrie 1989”. Potrivit motivării, acolo se strânseseră aproximativ 100 de persoane, printre care mulţi tineri şi copii, având lumânări aprinse şi scandând paşnic lozinci anticomuniste. “La ordinul lui Coman Ion, inculpatul Chiţac s-a deplasat la Catedrală cu un autoturism ARO. În acea zonă, spre primărie se afla un dispozitiv de militari, iar vizavi de Catedrală era dispozitivul D1 al MI, format din trupe de Miliţie şi Securitate. Militarii din zonă erau înarmaţi şi aveau cartuşe de război. Inculpatul Chiţac Mihai a fost nemulţumit de faptul că manifestanţii nu au fost împrăştiaţi şi, având asupra sa un pistol mitralieră, s-a îndreptat spre Catedrală şi a tras foc automat asupra mulţimii aflate pe trepte, strigând: «La canaliile astea le trebuie revoluţie? Lasă că le arătăm noi revoluţie»“. Din informaţiile aflate la dosar, la acea dată, în urma acţiunilor de reprimare din zona Catedralei au decedat trei persoane şi au fost rănite alte cinci.

 

Un proces început în 1997

- Cercetările propriu-zise s-au declanşat în 1997, pentru ca doi ani mai târziu, la data de 15 iulie 1999, să fie pronunţată prima hotărâre în cazul Revoluţiei de la Timişoara. Generalii Mihai Chiţac şi Victor Athanasie Stănculescu erau condamnaţi la câte 15 ani de închisoare.

- Condamnarea a fost confirmată în februarie 2000 de Completul de nouă judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. Chiţac a fost încarcerat imediat.

Stănculescu plecase peste hotare pentru tratarea unei grave afecţiuni cardiace. Motivele medicale l-au scăpat şi pe Chiţac de închisoare câteva zile mai târziu.    

- Condamnările celor doi au fost apoi aruncate în aer prin promovarea imediată, de procurorul general Tănase Joiţa, a unui recurs în anulare favorabil generalilor. Motivele: lipsa unei expertize psihiatrice corecte în cazul lui Stănculescu (aşa cum cere Codul de Procedură Penală în cazurile de omor), încălcarea dreptului acestuia la apărare şi condamnarea celor doi pentru fapte care nu ar fi întrunit toate elementele pentru a fi calificate ca infracţiuni. Cu privire la acest ultim aspect, procurorul general susţinea că cei doi au acţionat într-un context istoric ce nu poate fi neglijat, iar statutul de militar i-a obligat să îndeplinească ordinele comandantului suprem al Armatei, Nicolae Ceauşescu. Mai mult, generalii au participat la desfăşurarea evenimentelor, temându-se pentru propria lor viaţă, deoarece Nicolae Ceauşescu îi ameninţase cu moartea pe toţi cei care nu i-ar fi respectat ordinele, se mai arăta în recursul în anulare. Potrivit procurorului general, probele din dosar nu ar fi demonstrat că acţiunile celor doi generali ar fi cauzat moartea celor 72 de persoane şi rănirea altor 253.

- La data de 22 martie 2004, Secţiile Unite ale instanţei supreme au admis recursul în anulare şi au dispus reluarea, de la zero, a întregului proces al Revoluţiei de la Timişoara. Pe parcursul rejudecării a fost efectuată expertiza psihiatrică a lui Athanasie Stănculescu, reîntors în ţară. Aceasta a arătat că generalul “a avut capacitate psihică de apreciere critică asupra evenimentelor şi faptelor de care este învinuit, discernământul fiind păstrat”.

- Trei ani mai târziu, în aprilie 2007, a doua sentinţă de fond a confirmat condamnarea din 1999: câte 15 ani de închisoare pentru Mihai Chiţac şi Victor Athanasie Stănculescu.

- În urmă cu şase zile, la 15 octombrie, condamnarea a fost confirmată şi în recurs, iar cei doi generali au fost încarceraţi.

- O altă cale extraordinară de atac, contestaţia în anulare, a fost declarată însă deja şi va fi judecată la data de 17 noiembrie la instanţa supremă.

- În prezent, cei doi foşti generali (s-a dispus sancţiunea degradării prin scoaterea lor din toate evidenţele militare) se află internaţi la Spitalul Penitenciar Jilava, pentru analizele medicale obligatorii în cazul încarcerării.

Citeşte mai multe despre:   special,   timisoara,   generalul,   coman,   stanculescu,   chitac,   athanasie stanculescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

CCR: Guvernul Orban a încălcat Constituția și principiile statului de drept

CCR: Guvernul Orban a încălcat Constituția și principiile statului de drept
Galerie Foto O nouă motivare devastatoare a Curții Constituționale la adresa Executivului condus de Ludovic Orban stabilește că Guvernul a încălcat normele statului de drept și a încercat să introducă o pârghie...

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal
Galerie Foto Senatorul liberal Vergil Chițac, infectat, în luna martie, cu noul coronavirus, din cauza căruia Parlamentul a intrat în carantină, iar proaspătul reînvestit, la acel moment, prim-ministru Ludovic Orban s-a...

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...
Serviciul de email marketing furnizat de