x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

NOAPTEA GENERALILOR - De ce au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare?

0
Autor: Miruna Pasa Petru 21 Oct 2008 - 00:00
NOAPTEA GENERALILOR - De ce au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare? Lucia Efrim/


Sentinţa definitivă în procesul Revo­luţiei de la Timişoara a dorit să stabilească responsabilităţile de la vârful Armatei pentru victimele din acele zile fierbinţi. Condamnarea generalilor Chiţac şi Stănculescu în procesul început în 1997 şi încheiat după 11 ani a stârnit şi stârneşte vii controverse în societatea românească, dornică să afle adevărul. Răspund în vreun fel sentinţele din acest proces acestei doleanţe? În acest proces s-au dat sentinţe în 1999 şi apoi după recursuri în anulare şi rejudecări, în 2008. Între cele două sentinţe nu au apărut probe noi, de aceea argumentele completului pentru condamnarea celor doi generali se bazează tot pe teza ordinelor date de Nicolae Ceauşescu şi duse la îndeplinire de comandamentele politico-militare din Timişoara. Motivarea sentinţei de condamnare din 1999, pe care o prezentăm astăzi, este complet imună la complexitatea situaţiei din zilele de 17-20 decembrie 1989 de la Timişoara. Ea este o înşiruire simplistă de fapte necorelate cu regulamentele mili­tare şi legile în vigoare la data producerii lor în care sunt plantaţi generalii Chiţac şi Stănculescu fără legătura logică dintre victimele Revoluţiei şi autorii faptelor incriminate. Generalii trimişi în închisoare sunt personaje importante ale unui regim dispărut şi tot ei au jucat roluri cheie în momentul crucial 22 decembrie 1989. Locul lor va fi dat de ­istorie şi acesta nu poate fi în nici un caz Jilava.

  • Dan Constantin

De ce au fost condamnaţi Stănculescu şi Chiţac?

Revoluţia de la Timişoara. 72 de morţi şi 253 de răniţi. A fost nevoie de aproape 19 ani pentru ca justiţia română să pronunţe un verdict definitiv cu privire la ce s-a întâmplat în decembrie 1989. S-au stabilit şi vinovaţi pentru masacrul de la Timişoara: doi foşti generali, care au acum peste 80 de ani.

Din păcate însă, nici acest dosar şi această decizie nu au adus vreun pic de lumină în privinţa multor probleme legate de evenimentele din decembrie 1989. Au existat interese şi forţe străine ori teroriste implicate în desfăşurarea Revoluţiei române sau ce o fi fost ea? Este oare doar Armata responsabilă de toate decesele şi rănirile din acele zile de la Timişoara? Sunt întrebări rămase ca şi acum 19 ani. Fără nici un răspuns clar, oficial şi complet. 

Dar hotărârea de condamnare, confirmată definitiv acum o săptămână, susţine fără ezitare că Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac sunt responsabili de reprimarea violentă a manifestaţiilor de la Timişoara, motiv pentru care vor inspăşi câte 15 ani de închisoare.

Motivele condamnării celor doi încep să se contureze începând cu 17 decembrie 1989. Amploarea protestelor de la Timişoara l-a determinat atunci pe Ceauşescu să trimită în punctul fierbinte întăriri în persoana secretarului CC al PCR, Ion Coman. Acesta era însoţit, printre alţi ofiţeri, de generalul lt. Victor Athanasie Stănculescu, prim locţiitor al ministrului Apărării Naţionale, generalul lt. Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major, şi generalul lt. Mihai Chiţac, comandantul trupelor chimice şi al Garnizoanei Bucureşti.

La aceeaşi dată, la şedinţa Comitetului Politic Executiv al PCR, Nicolae Ceauşescu a cerut ca demonstraţiile de la Timişoara să fie înăbuşite prin orice mijloace, inclusiv prin folosirea armelor de foc. 

“Ion Coman a transmis forţelor militare ordinul de deschidere a focului. Acţionând pentru aducerea la îndeplinire a hotărârii, inculpaţii Stănculescu şi Chiţac s-au informat asupra situaţiei, au preluat împreună cu ceilalţi generali veniţi de la Bucureşti comanda trupelor din Garnizoana Timişoara, le-au înarmat şi instruit cum să procedeze, le-au scos pe străzi şi amplasat în puncte de întâlnire cu manifestanţii, le-au dat ordin să deschidă focul cu muniţie de război, le-au controlat cum execută ordinele primite şi au verificat rezultatul represiunii, evaluând numărul morţilor şi al răniţilor”, se arată în motivarea de fond  de acum doi ani, în baza căreia cei doi au fost condamnaţi.

 

Generalul Stănculescu

Lui Victor Athanasie Stănculescu i se impută faptul că, după transmiterea ordinului de deschidere a focului, a cooperat constant cu Ion Coman, “înlocuindu-l la comandă atunci când acesta se odihnea sau pleca pe teren”. Acest aspect a fost susţinut în proces chiar de Ion Coman. Tot împotriva lui s-a reţinut faptul că “a cerut să i se raporteze periodic numărul morţilor şi al răniţilor, a dat ordin să fie scoase tancurile pe străzile municipiului Timişoara, l-a ajutat pe Coman Ion să pună în executare ordinul de înarmare a gărzilor patriotice, a fixat pe hartă zonele unde să acţioneze trupele, a dat ordin să fie luate măsuri ca sirenele din întreprinderi să nu poată fi folosite de demonstranţi, s-a in-teresat în legătură cu situaţia tancurilor blocate pe Calea Girocului şi s-a deplasat la comandamentul marii unităţi de infanterie mecanizată şi în alte puncte din oraş, pentru a verifica modul cum trupele executau comenzile”. Toate acestea au fost preluate în motivare din declaraţiile a cel puţin 12 persoane, printre care s-au aflat şi Ion Coman, Tudor Postelnicu, Radu Bălan, Ilie Matei – fost secretar al CC al PCR cu probleme de propagandă şi presă, sau Emil Macri – fostul şef al Direcţiei Contrainformaţii  Economice din cadrul Securităţii. Mai mult, instanţa a reţinut faptul că “după cum rezultă din certificatele medico-legale depuse la dosar, precum şi din declaraţiile părţilor vătămate, majoritatea cazurilor de împuşcare s-au înregistrat în noaptea de 17/18 decembrie 1989, atunci când generalul Stănculescu l-a înlocuit pe Coman Ion, coordonând activitatea de reprimare a demonstranţilor din Timişoara”.

 

Generalul Chiţac

În cazul lui Mihai Chiţac, magistraţii au reţinut faptul că “a preluat substanţele lacrimogene aduse de la Sibiu şi de la Bucureşti şi le-a distribuit dispozitivelor MApN din oraş”. Potrivit instanţei, “tot acest inculpat a ordonat ca grenadele cu gaze lacrimogene să fie folosite împotriva demonstranţilor, a dat ordin să se tragă în manifestanţi, a dispus să fie reţinute persoane din rândul demonstranţilor şi a dat citire decretului privind instituirea stării de necesitate, subliniindu-i conţinutul”. Zeci de mărturii preluate de instanţă au descris şi implicarea directă a generalului în “reprimarea demonstranţilor adunaţi în faţa Catedralei la data de 18 decembrie 1989”. Potrivit motivării, acolo se strânseseră aproximativ 100 de persoane, printre care mulţi tineri şi copii, având lumânări aprinse şi scandând paşnic lozinci anticomuniste. “La ordinul lui Coman Ion, inculpatul Chiţac s-a deplasat la Catedrală cu un autoturism ARO. În acea zonă, spre primărie se afla un dispozitiv de militari, iar vizavi de Catedrală era dispozitivul D1 al MI, format din trupe de Miliţie şi Securitate. Militarii din zonă erau înarmaţi şi aveau cartuşe de război. Inculpatul Chiţac Mihai a fost nemulţumit de faptul că manifestanţii nu au fost împrăştiaţi şi, având asupra sa un pistol mitralieră, s-a îndreptat spre Catedrală şi a tras foc automat asupra mulţimii aflate pe trepte, strigând: «La canaliile astea le trebuie revoluţie? Lasă că le arătăm noi revoluţie»“. Din informaţiile aflate la dosar, la acea dată, în urma acţiunilor de reprimare din zona Catedralei au decedat trei persoane şi au fost rănite alte cinci.

 

Un proces început în 1997

- Cercetările propriu-zise s-au declanşat în 1997, pentru ca doi ani mai târziu, la data de 15 iulie 1999, să fie pronunţată prima hotărâre în cazul Revoluţiei de la Timişoara. Generalii Mihai Chiţac şi Victor Athanasie Stănculescu erau condamnaţi la câte 15 ani de închisoare.

- Condamnarea a fost confirmată în februarie 2000 de Completul de nouă judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. Chiţac a fost încarcerat imediat.

Stănculescu plecase peste hotare pentru tratarea unei grave afecţiuni cardiace. Motivele medicale l-au scăpat şi pe Chiţac de închisoare câteva zile mai târziu.    

- Condamnările celor doi au fost apoi aruncate în aer prin promovarea imediată, de procurorul general Tănase Joiţa, a unui recurs în anulare favorabil generalilor. Motivele: lipsa unei expertize psihiatrice corecte în cazul lui Stănculescu (aşa cum cere Codul de Procedură Penală în cazurile de omor), încălcarea dreptului acestuia la apărare şi condamnarea celor doi pentru fapte care nu ar fi întrunit toate elementele pentru a fi calificate ca infracţiuni. Cu privire la acest ultim aspect, procurorul general susţinea că cei doi au acţionat într-un context istoric ce nu poate fi neglijat, iar statutul de militar i-a obligat să îndeplinească ordinele comandantului suprem al Armatei, Nicolae Ceauşescu. Mai mult, generalii au participat la desfăşurarea evenimentelor, temându-se pentru propria lor viaţă, deoarece Nicolae Ceauşescu îi ameninţase cu moartea pe toţi cei care nu i-ar fi respectat ordinele, se mai arăta în recursul în anulare. Potrivit procurorului general, probele din dosar nu ar fi demonstrat că acţiunile celor doi generali ar fi cauzat moartea celor 72 de persoane şi rănirea altor 253.

- La data de 22 martie 2004, Secţiile Unite ale instanţei supreme au admis recursul în anulare şi au dispus reluarea, de la zero, a întregului proces al Revoluţiei de la Timişoara. Pe parcursul rejudecării a fost efectuată expertiza psihiatrică a lui Athanasie Stănculescu, reîntors în ţară. Aceasta a arătat că generalul “a avut capacitate psihică de apreciere critică asupra evenimentelor şi faptelor de care este învinuit, discernământul fiind păstrat”.

- Trei ani mai târziu, în aprilie 2007, a doua sentinţă de fond a confirmat condamnarea din 1999: câte 15 ani de închisoare pentru Mihai Chiţac şi Victor Athanasie Stănculescu.

- În urmă cu şase zile, la 15 octombrie, condamnarea a fost confirmată şi în recurs, iar cei doi generali au fost încarceraţi.

- O altă cale extraordinară de atac, contestaţia în anulare, a fost declarată însă deja şi va fi judecată la data de 17 noiembrie la instanţa supremă.

- În prezent, cei doi foşti generali (s-a dispus sancţiunea degradării prin scoaterea lor din toate evidenţele militare) se află internaţi la Spitalul Penitenciar Jilava, pentru analizele medicale obligatorii în cazul încarcerării.

Citeşte mai multe despre:   special,   timisoara,   generalul,   coman,   stanculescu,   chitac,   athanasie stanculescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare
Galerie Foto La mai bine de jumătate de an de când un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea...

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură
Galerie Foto Cu un tupeu greu de egalat, fostul procuror „paraditor” de la DNA Ploiești Mircea Negulescu, zis „Portocală”, cerea, în 2017, după ce a fost suspendat din magistratură, ca urmare a unei anchete disciplinare...

Prim-ministeriabilul Remus Pricopie a fost partener de afaceri cu fostul director Microsoft, trimis în judecată alături de Florică și Pescariu

Prim-ministeriabilul Remus Pricopie a fost partener de afaceri cu fostul director Microsoft, trimis în judecată alături de Florică și Pescariu
Galerie Foto Rector al SNSPA, instituție care a găzduit, în noiembrie, așa-zisa “dezbatere” electorală a lui Klaus Iohannis, Remus Pricopie este nominalizarea PSD și Pro România pentru funcția de prim-ministru, după ce...

Legea de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Kovesi, Onea și „Portocală” vor fi „anchetați” de foștii lor subalterni de la DNA

Legea de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Kovesi, Onea și „Portocală” vor fi „anchetați” de foștii lor subalterni de la DNA
Galerie Foto Planul guvernului liberal de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost pus, la propriu, pe hârtie, fiind adus în dezbatere publică un proiect de lege inițiat, în acest...

Florin Pandele, acţionar Autocar: „Este foarte posibil să asistăm la proceduri premergătoare falimentului unor firme de asigurări încă din acest an”

Florin Pandele, acţionar Autocar: „Este foarte posibil să asistăm la proceduri premergătoare falimentului unor firme de asigurări încă din acest an”
Galerie Foto Anul trecut, piaţa asigurărilor RCA a înregistrat o creştere alarmantă a numărului de reclamaţii venite din partea şoferilor nemulţumiţi de modul în care unele companii de asigurări înţeleg să se...

Suferinzii de gută trebuie să evite carnea de animal tânăr

Suferinzii de gută trebuie să evite carnea de animal tânăr
Există boli din categoria celor reumatismale care atacă mai întâi articulaţiile mici. Urmează dureri, pierderea mobilităţii şi anchilozarea lor, dar şi o stare generală de oboseală. Despre cum se manifestă...

“Anglia mi-a oferit posibilitatea să îmi cresc copiii din salariul de profesor”

“Anglia mi-a oferit posibilitatea să îmi cresc copiii din salariul de profesor”
Galerie Foto Adina Drenga predă matematica la o școală din Bolton, un orășel din nord vestul Angliei. A plecat din România în 2014, la vârsta de 39 de ani, cu toată familia, după 20 de ani de învățământ. Aici, a fost...

Secretarul de stat Cristian Băcanu, pus la punct de președintele CJUE

Secretarul de stat Cristian Băcanu, pus la punct de președintele CJUE
Galerie Foto Momente incredibile în cadrul audierilor de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, din ședința în care a avut loc sesiunea de întrebări și răspunsuri pe tema obligativității implementării în legislația...

Magnatul este încă fugar, dar afacerile merg bine. Mama lui Puiu Popoviciu a mai “produs” o jumătate de milion

Magnatul este încă fugar, dar afacerile merg bine. Mama lui Puiu Popoviciu a mai “produs” o jumătate de milion
Afacerile controlate de Puiu Popoviciu, magnatul condamnat, în vara anului 2017, la 7 ani de închisoare cu executare și care, în prezent, se află la Londra, își schimbă proprietarii din acte. Mai exact, una...
Serviciul de email marketing furnizat de