x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

NOAPTEA GENERALILOR - De ce au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare?

0
Autor: Miruna Pasa Petru 21 Oct 2008 - 00:00
NOAPTEA GENERALILOR - De ce au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare? Lucia Efrim/


Sentinţa definitivă în procesul Revo­luţiei de la Timişoara a dorit să stabilească responsabilităţile de la vârful Armatei pentru victimele din acele zile fierbinţi. Condamnarea generalilor Chiţac şi Stănculescu în procesul început în 1997 şi încheiat după 11 ani a stârnit şi stârneşte vii controverse în societatea românească, dornică să afle adevărul. Răspund în vreun fel sentinţele din acest proces acestei doleanţe? În acest proces s-au dat sentinţe în 1999 şi apoi după recursuri în anulare şi rejudecări, în 2008. Între cele două sentinţe nu au apărut probe noi, de aceea argumentele completului pentru condamnarea celor doi generali se bazează tot pe teza ordinelor date de Nicolae Ceauşescu şi duse la îndeplinire de comandamentele politico-militare din Timişoara. Motivarea sentinţei de condamnare din 1999, pe care o prezentăm astăzi, este complet imună la complexitatea situaţiei din zilele de 17-20 decembrie 1989 de la Timişoara. Ea este o înşiruire simplistă de fapte necorelate cu regulamentele mili­tare şi legile în vigoare la data producerii lor în care sunt plantaţi generalii Chiţac şi Stănculescu fără legătura logică dintre victimele Revoluţiei şi autorii faptelor incriminate. Generalii trimişi în închisoare sunt personaje importante ale unui regim dispărut şi tot ei au jucat roluri cheie în momentul crucial 22 decembrie 1989. Locul lor va fi dat de ­istorie şi acesta nu poate fi în nici un caz Jilava.

  • Dan Constantin

De ce au fost condamnaţi Stănculescu şi Chiţac?

Revoluţia de la Timişoara. 72 de morţi şi 253 de răniţi. A fost nevoie de aproape 19 ani pentru ca justiţia română să pronunţe un verdict definitiv cu privire la ce s-a întâmplat în decembrie 1989. S-au stabilit şi vinovaţi pentru masacrul de la Timişoara: doi foşti generali, care au acum peste 80 de ani.

Din păcate însă, nici acest dosar şi această decizie nu au adus vreun pic de lumină în privinţa multor probleme legate de evenimentele din decembrie 1989. Au existat interese şi forţe străine ori teroriste implicate în desfăşurarea Revoluţiei române sau ce o fi fost ea? Este oare doar Armata responsabilă de toate decesele şi rănirile din acele zile de la Timişoara? Sunt întrebări rămase ca şi acum 19 ani. Fără nici un răspuns clar, oficial şi complet. 

Dar hotărârea de condamnare, confirmată definitiv acum o săptămână, susţine fără ezitare că Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac sunt responsabili de reprimarea violentă a manifestaţiilor de la Timişoara, motiv pentru care vor inspăşi câte 15 ani de închisoare.

Motivele condamnării celor doi încep să se contureze începând cu 17 decembrie 1989. Amploarea protestelor de la Timişoara l-a determinat atunci pe Ceauşescu să trimită în punctul fierbinte întăriri în persoana secretarului CC al PCR, Ion Coman. Acesta era însoţit, printre alţi ofiţeri, de generalul lt. Victor Athanasie Stănculescu, prim locţiitor al ministrului Apărării Naţionale, generalul lt. Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major, şi generalul lt. Mihai Chiţac, comandantul trupelor chimice şi al Garnizoanei Bucureşti.

La aceeaşi dată, la şedinţa Comitetului Politic Executiv al PCR, Nicolae Ceauşescu a cerut ca demonstraţiile de la Timişoara să fie înăbuşite prin orice mijloace, inclusiv prin folosirea armelor de foc. 

“Ion Coman a transmis forţelor militare ordinul de deschidere a focului. Acţionând pentru aducerea la îndeplinire a hotărârii, inculpaţii Stănculescu şi Chiţac s-au informat asupra situaţiei, au preluat împreună cu ceilalţi generali veniţi de la Bucureşti comanda trupelor din Garnizoana Timişoara, le-au înarmat şi instruit cum să procedeze, le-au scos pe străzi şi amplasat în puncte de întâlnire cu manifestanţii, le-au dat ordin să deschidă focul cu muniţie de război, le-au controlat cum execută ordinele primite şi au verificat rezultatul represiunii, evaluând numărul morţilor şi al răniţilor”, se arată în motivarea de fond  de acum doi ani, în baza căreia cei doi au fost condamnaţi.

 

Generalul Stănculescu

Lui Victor Athanasie Stănculescu i se impută faptul că, după transmiterea ordinului de deschidere a focului, a cooperat constant cu Ion Coman, “înlocuindu-l la comandă atunci când acesta se odihnea sau pleca pe teren”. Acest aspect a fost susţinut în proces chiar de Ion Coman. Tot împotriva lui s-a reţinut faptul că “a cerut să i se raporteze periodic numărul morţilor şi al răniţilor, a dat ordin să fie scoase tancurile pe străzile municipiului Timişoara, l-a ajutat pe Coman Ion să pună în executare ordinul de înarmare a gărzilor patriotice, a fixat pe hartă zonele unde să acţioneze trupele, a dat ordin să fie luate măsuri ca sirenele din întreprinderi să nu poată fi folosite de demonstranţi, s-a in-teresat în legătură cu situaţia tancurilor blocate pe Calea Girocului şi s-a deplasat la comandamentul marii unităţi de infanterie mecanizată şi în alte puncte din oraş, pentru a verifica modul cum trupele executau comenzile”. Toate acestea au fost preluate în motivare din declaraţiile a cel puţin 12 persoane, printre care s-au aflat şi Ion Coman, Tudor Postelnicu, Radu Bălan, Ilie Matei – fost secretar al CC al PCR cu probleme de propagandă şi presă, sau Emil Macri – fostul şef al Direcţiei Contrainformaţii  Economice din cadrul Securităţii. Mai mult, instanţa a reţinut faptul că “după cum rezultă din certificatele medico-legale depuse la dosar, precum şi din declaraţiile părţilor vătămate, majoritatea cazurilor de împuşcare s-au înregistrat în noaptea de 17/18 decembrie 1989, atunci când generalul Stănculescu l-a înlocuit pe Coman Ion, coordonând activitatea de reprimare a demonstranţilor din Timişoara”.

 

Generalul Chiţac

În cazul lui Mihai Chiţac, magistraţii au reţinut faptul că “a preluat substanţele lacrimogene aduse de la Sibiu şi de la Bucureşti şi le-a distribuit dispozitivelor MApN din oraş”. Potrivit instanţei, “tot acest inculpat a ordonat ca grenadele cu gaze lacrimogene să fie folosite împotriva demonstranţilor, a dat ordin să se tragă în manifestanţi, a dispus să fie reţinute persoane din rândul demonstranţilor şi a dat citire decretului privind instituirea stării de necesitate, subliniindu-i conţinutul”. Zeci de mărturii preluate de instanţă au descris şi implicarea directă a generalului în “reprimarea demonstranţilor adunaţi în faţa Catedralei la data de 18 decembrie 1989”. Potrivit motivării, acolo se strânseseră aproximativ 100 de persoane, printre care mulţi tineri şi copii, având lumânări aprinse şi scandând paşnic lozinci anticomuniste. “La ordinul lui Coman Ion, inculpatul Chiţac s-a deplasat la Catedrală cu un autoturism ARO. În acea zonă, spre primărie se afla un dispozitiv de militari, iar vizavi de Catedrală era dispozitivul D1 al MI, format din trupe de Miliţie şi Securitate. Militarii din zonă erau înarmaţi şi aveau cartuşe de război. Inculpatul Chiţac Mihai a fost nemulţumit de faptul că manifestanţii nu au fost împrăştiaţi şi, având asupra sa un pistol mitralieră, s-a îndreptat spre Catedrală şi a tras foc automat asupra mulţimii aflate pe trepte, strigând: «La canaliile astea le trebuie revoluţie? Lasă că le arătăm noi revoluţie»“. Din informaţiile aflate la dosar, la acea dată, în urma acţiunilor de reprimare din zona Catedralei au decedat trei persoane şi au fost rănite alte cinci.

 

Un proces început în 1997

- Cercetările propriu-zise s-au declanşat în 1997, pentru ca doi ani mai târziu, la data de 15 iulie 1999, să fie pronunţată prima hotărâre în cazul Revoluţiei de la Timişoara. Generalii Mihai Chiţac şi Victor Athanasie Stănculescu erau condamnaţi la câte 15 ani de închisoare.

- Condamnarea a fost confirmată în februarie 2000 de Completul de nouă judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. Chiţac a fost încarcerat imediat.

Stănculescu plecase peste hotare pentru tratarea unei grave afecţiuni cardiace. Motivele medicale l-au scăpat şi pe Chiţac de închisoare câteva zile mai târziu.    

- Condamnările celor doi au fost apoi aruncate în aer prin promovarea imediată, de procurorul general Tănase Joiţa, a unui recurs în anulare favorabil generalilor. Motivele: lipsa unei expertize psihiatrice corecte în cazul lui Stănculescu (aşa cum cere Codul de Procedură Penală în cazurile de omor), încălcarea dreptului acestuia la apărare şi condamnarea celor doi pentru fapte care nu ar fi întrunit toate elementele pentru a fi calificate ca infracţiuni. Cu privire la acest ultim aspect, procurorul general susţinea că cei doi au acţionat într-un context istoric ce nu poate fi neglijat, iar statutul de militar i-a obligat să îndeplinească ordinele comandantului suprem al Armatei, Nicolae Ceauşescu. Mai mult, generalii au participat la desfăşurarea evenimentelor, temându-se pentru propria lor viaţă, deoarece Nicolae Ceauşescu îi ameninţase cu moartea pe toţi cei care nu i-ar fi respectat ordinele, se mai arăta în recursul în anulare. Potrivit procurorului general, probele din dosar nu ar fi demonstrat că acţiunile celor doi generali ar fi cauzat moartea celor 72 de persoane şi rănirea altor 253.

- La data de 22 martie 2004, Secţiile Unite ale instanţei supreme au admis recursul în anulare şi au dispus reluarea, de la zero, a întregului proces al Revoluţiei de la Timişoara. Pe parcursul rejudecării a fost efectuată expertiza psihiatrică a lui Athanasie Stănculescu, reîntors în ţară. Aceasta a arătat că generalul “a avut capacitate psihică de apreciere critică asupra evenimentelor şi faptelor de care este învinuit, discernământul fiind păstrat”.

- Trei ani mai târziu, în aprilie 2007, a doua sentinţă de fond a confirmat condamnarea din 1999: câte 15 ani de închisoare pentru Mihai Chiţac şi Victor Athanasie Stănculescu.

- În urmă cu şase zile, la 15 octombrie, condamnarea a fost confirmată şi în recurs, iar cei doi generali au fost încarceraţi.

- O altă cale extraordinară de atac, contestaţia în anulare, a fost declarată însă deja şi va fi judecată la data de 17 noiembrie la instanţa supremă.

- În prezent, cei doi foşti generali (s-a dispus sancţiunea degradării prin scoaterea lor din toate evidenţele militare) se află internaţi la Spitalul Penitenciar Jilava, pentru analizele medicale obligatorii în cazul încarcerării.

Citeşte mai multe despre:   special,   timisoara,   generalul,   coman,   stanculescu,   chitac,   athanasie stanculescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

DNA dezlănțuit: a luptat un an pentru 2 luni de închisoare cu suspendare

DNA dezlănțuit: a luptat un an pentru 2 luni de închisoare cu suspendare
Procurorii de la DNA Constanţa au adus “lupta împotriva corupţiei” la un nivel superior. Nu s-au lăsat până când nu au reuşit să obţină, într-un dosar pe care l-au trimis în judecată în anul 2017,...

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești
Galerie Foto Procurorul Adina Florea, care a demarat, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, anchetele privind abuzurile de la serviciile teritoriale ale DNA Ploiești și Oradea, a devenit ținta unor atacuri...

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții
Galerie Foto Marcel Manea este un scriitor asumat care a avut curajul să ofere cititorilor o carte cu poveşti controversate. Scriitorul este un fin observator al naturii umane şi a strâns în primul său volum poveşti reale,...

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul
Lupta cu obezitatea nu este doar un moft de estetică, kilogramele multe peste normal prejudiciază funcţionarea organelor, grăsimea este aducătoare de  boli. Bătălia cu kilogramele în plus se poate face şi c...

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj
Galerie Foto Cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste, devenit om de afaceri, este chestorul Virgil Ardelean, fostul șef al temutului “Doi și’un sfert”. Poreclit “Vulpea”, generalul cu patru stele...

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”
Gheorghe Piperea, reprezentant al administratorului judiciar al RADET, firma de insolvență Rominsolv, a explicat pentru Jurnalul care sunt adevăratele cauze ale întârzierii reorganizării RADET și cum a apărut...

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare
Galerie Foto Liderul unuia dintre partidele parlamentare aflate în opoziţie şi care acţionează atât instituţional, cât şi prin manifestări publice virulente la adresa intenţiilor majorităţii parlamentare sau ale...

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei
Agenţiile de turism acuză Consiliul Concurenţei că foloseşte aceleaşi practici ca şi procurorii DNA care sunt anchetaţi în prezent pentru abuzuri. În plus, Legea concurenţei are atât de multe puncte...

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă
Galerie Foto Unii oameni simt o accelerarare a bătăilor inimii, numite tulburări de ritm. Dacă medicii constată că inima este sănătoasă, aceştia nu primesc niciun tratament, dar dacă există boli cardiace, cardiologii...

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se află în imposibilitatea de a-l aduce pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu, zis “Portocală”, în fața judecătorilor, în vederea emiterii unui...

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu
Galerie Foto Adriana Lascu, cumnata fostei şefe a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, lucrează, începând cu anul trecut, pentru una dintre companiile conectate la cele mai grele contracte ale Transgaz şi Romgaz SA. Asta, în co...

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui
Galerie Foto Soțul fostei procuroare Carmen Maria Capră, care a fost mâna dreaptă a lui Augustin Lazăr, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, și care i-a închis, în anul 2014, lui Klaus Werner Iohannis, un...

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă
Este procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa și de-a lungul carierei a instrumentat dosare grele. Unele dintre acestea l-au făcut pe procurorul Teodor Niță să descopere că România intrase...

De ce a ruginit „Perla Banatului”

De ce a ruginit „Perla Banatului”
Galerie Foto Vremurile când Stațiunea Semenic era numită „Paradisul bănățean” sau „Perla Banatului” au apus, iar acum este un loc părăsit. Vechile hoteluri care puteau caza aproape 1.000 de turiști sunt în ruină...

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL
Galerie Foto Firma de construcții de drumuri al cărui administrator apare într-un denunț din dosarul fostului președinte al Consliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a fost desemnată, la sfârșitul anului trecut,...
Serviciul de email marketing furnizat de