Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Daca nu ar fi fost iminent un razboi al Rusiei cu Franta lui Napoleon Bonaparte, negocierile de la Hanul lui Manuc, in 1812, ar fi continuat pana cand granita Principatului Moldovei s-ar fi oprit la Siret. Asa afirma cei mai multi dintre istoricii care au studiat perioada aceea de cateva luni, in care, cu 200 de ani in urma, fara ca romanii sa aiba vreo vina, s-a hotarat taierea trupului Moldovei in doua si despartirea fratilor de frati. Singura noastra vina a fost ca eram la mijloc, intre doua imperii hraparete. Si-atat.
Generalul Kutuzov, cel care a condus negocierile din partea Imperiului tarist, se spune ca ar fi declarat, in acele zile: "Nu voi lasa romanilor decat ochi ca sa planga!". Nici chiar turcii nu intelegeau ura cu care actionau rusii... Nicolae Iorga transcrie, in "Basarabia noastra" (lucrare tiparita la 100 de ani de la evenimente, in 1912), o declaratie deconcertanta a Marelui Vizir de Rusciuc, dinaintea lui Langeron: "E rusinos ca rusii, care stapanesc un sfert al globului, sa se certe pentru o palma de pamant, care nici nu le este folositoare"... Folositoare sau nu, prin Tratatul de pace ruso-turc de la 16/28 mai 1812, rusii si-au adjudecat Basarabia, iar o suta de ani mai tarziu, sfidand orice lege a bunului simt diplomatic, sarbatoreau, la Chisinau si-n toate orasele pamantului furat, aceasta anexare a unui teritoriu romanesc.
Eugen Simion: "Istoria nu e o zeita nepatata"
Cu o suta de ani in urma, Romania marca si ea centenarul cu steagurile in berna si cu o serie de actiuni de protest, sub egida Ligii Culturale, conduse atunci de Nicolae Iorga. Dupa inca o suta de ani - si alte cateva meandre ale istoriei - Liga Culturala a Romanilor de Pretutideni (continuare in spirit a celei de acum un veac) a organizat de asemenea o serie de manifestari pentru comemorarea raptului Basarabie. Actiunile au inceput pe 13 mai, la Chisinau, si s-au incheiat duminica, 27 mai, la Bucuresti, la Hanul lui Manuc, chiar in sala in care s-a semnat tratatul si unde a fost dezvelita o placa memoriala. Au participat mai multi membri ai Academiilor din Romania si Republica Moldova, scriitori, istorici, jurnalisti, oameni de spirit. La manifestare, cum remarca si presedintele Ligii, prof. Victor Craciun, autoritatile romane nu au fost prezente. Probabil din ratiuni diplomatice.
Dintre zecile de minute de discursuri care au tinut sala in picioare, spicuim si noi cateva fragmente.
Acad. Eugen Simion: "Romanitatea e o notiune de discutat cu luciditate si in termeni europeni. Azi, problema nationala nu se poate discuta eficient decat in termenii democratiei si ai constructiei europene. Problema raptului Basarabiei o reprezinta targul intre doua mari puteri, care au impartit ceva care nu le apartinea. Academia Romana a organizat o sesiune speciala la Bucuresti si la Iasi (impreuna cu Academia Republicii Moldova). Ce au facut verii nostri francezi, in frunte cu Napoleon? Am retinut ca Rusia a primit jumatate din Moldova traditionala de la Imperiul Turc, iar Imperiul Turc a cedat ceva care nu-i apartinea. Istoria nu e o zeita nepatata. Acest subiect trebuie sa ex iste in continuare si sa ramana in atentia oamenilor politici. Cu diplomatie, nu cu o retorica ineficienta. Din pacate, timp de 50 de ani n-am vorbit deloc despre acest subiect, iar in ultimele doua decenii am vorbit cu discursuri in de fraze goale. Azi, e o alta lume, o alta Rusie. Spaima noastra traditionala de la Rasarit, Rusia - ca si lumea intreaga - s-a schimbat. Poate ca si in Rusia va invinge democratia si vom putea avea dialog. Cum s-a comportat Europa in aceste doua secole? Turcii si Rusii au impartit Moldova traditionala si au creat o granita care - cu un scurt intermezzo - a tinut doua secole. Ce s-a intamplat in cultura, in acest rastimp? A fost ceva care a continuat dincolo de granita si acest ceva a salvat ideea de unitate nationala. Raptul n-a separat complet cultura romana. Ca niste vase capilare, cultura a continuat sa circule in trupul natiunii. De exemplu: cand s-a infiintat acum 146 de ani Academia Romana, oamenii aceia au avut o idee - sa infiinteze o institutia care sa-i uneasca pe toti romanii de pretutindeni. Printre membrii fondatori sunt trei basarabeni, dar si transilvaneni, Barit a fost chiar presedintele Academiei Romane. Academia a pregatit, de fapt, Marea Unire".
C. Balaceanu-Stolnici: "Kutuzov era un atiroman visceral"
Acad. Constantin Balaceanu-Stolnici: "Am 89 de ani. Fac parte dintr-o familie care a participat de 700 de ani la istoria neamului romanesc. In tragedia care s-a consumat in aceasta camera, romanii n-au nici o responsabilitate. Ca si la luarea Bucovinei, prin pacea de la Kuciuk-Kainargi, ca si la luarea Tinutului Herta, romanii n-au nici un fel de responsabilitate. N-au fost cozi de topor. Toata povestea s-a petrecut la un nivel de decizie care ne depasea, si a carui principala responsabilitate revine curtii de la St. Petersburg, acelei abilitati de a-si intinde teritoriile dincolo de granitele natiunii lor. A doua responsabilitate revine lui Napoleon I, care, dupa ce a cochetat cu rusii, dupa ce l-a sustinut pe Selim al III-lea, i-a abandonat si nu i-a informat la timp. Mai mult inca, si la Erfurt si la Tilsit, intelegandu-se, intrun fel de avanpremiera a Pactului Molotv-Ribentropp, ne-a cedat fara remuscare. Era in epoca o caricatura care prezenta Europa ca pe o prajitura pe care Alexandru I si Napoleon o imparteau in doua. Lucrurile nu s-au intamplat chiar asa si vina francezilor este ca nu au informat la timp Sublima Poarta de ceea ce se pregatea in contra rusilor. A doua raspundere este a Marelui Vizir Ahmet, care s-a lasat prins in capcana pe care i-a intins-o la negocierile de la Rusciuk emisarul rus si, a doua oara generalul Kutuzov, care are reputatia de a fi spus infama fraza: "Nu voi lasa romanilor decat ochii, ca sa planga!", la semnarea tratatului cu Napoleon. Era un antiroman visceral. Victoria lui asupra lui Napoleon i-a asigurat o pozitie importanta, dar e un ticalos. Atat de urat s-a comportat fata de romani, incat chiar Alexandru I s-a sesizat si l-a inlocuit cu altul, dar a fost prea tarziu. Daca turcii ar mai fi asteptat doua saptamani, fenomenul nu s-ar fi intamplat. Am avut ghinion. Dar nu am fost vinovati. Nu suntem vinovati nici ca ni s-a luat Basarabia de Sud, prin pacea de la Berlin, in 1878, sub bagheta lui Bismark. N-am fost vinovati nici cand ni s-a luat Basarabia in 1940, si nici cand ni s-a luat din nou la Paris. Romanii s-au angajat numai in unirea cu Basarabia si niciodata in rapirea ei."
Bicentenarul raptului Basarabiei, la Hanul lui Manuc
Frumosul Han al lui Manuc, cu arhitectura lui superba de sfarsit de secol fanariot, are, in aceste zile, o conotatie... infama. Si asta pentu ca pe 28 mai (16 mai, stil vechi), la orele 13, intr-una dintre incaperile de la etaj, s-a semnat unul dintre cele mai dureroase documente pentru istoria neamului romanesc: Tratatul de pace Ruso-Otoman, care stipula, intre altele, ca jumatate din teritoriul Principatului Moldovei era cedat Rusiei. A fost doar inceputul unui sir de documente nedrepte care au rupt, rand pe rand "halci" din trupul vechii Moldove, cedandu-le "marelui prieten de la Rasarit" (formula care e valabila la oricare dintre timpurile istorice ne-am referi).
Citeste si:
Supravietuitorul - Deportat in Siberia pentru tricolor
Maicutele di Manastirea Tabara au ascuns lista eroilor romani din al doilea razboi mondial
Luni, 28 mai, la exact doua secole distanta fata de nefericitul eveniment, Asociatia Romana de Politica Externa, impreuna cu Asociatia Ambasadorilor si a Altor Diplomati de Profesie, a hotarat sa marcheze momentul. Iar asta se va intampla in sala in care tratatul s-a semnat (vedeti momentul ilustrat intr-o lucrare a lui Steven Richmond, care, sub forma de carte postala ilustrata, poate fi achizitionata pe cateva lire turcesti din orice anticariat din Istanbul) si exact la ora aceea, de acum 200 de ani. "Mai precis, la ora 13:00, pentru ca aceasta este ora la care s-a semnat tratatul. Este ora la care negociatorii s-au trezit din somn, pentru ca-si petrecusera toata noaptea cu femeile usoare ale Bucurestiului", ne spune prof. univ. dr. Aurel Preda, presedintele Asociatiei Romane de Politica Externa. "Vom marca acest eveniment in doua viteze. Prima viteza o va reprezenta evenimentul din sala tratatului, de la Hanul lui Manuc. Va fi o ceremonie sobra. Nu avem nici un motiv sa ne bucuram. Cea de a doua viteza o reprezinta mai multe mese rotunde care se vor tine tot luni, 28 mai, in mai multe medii academice din Capitala". D. prof. univ. dr. Aurel Preda a mai tinut sa precizeze ca cermonia de la Hanul lui Manuc va fi un moment de comemorare la care vor participa, in egala masura, reprezentanti ai mediilor diplomatice, militare si academice.
