O criza, doua capete

Razboiul dintre politie si musulmanii revoltati s-a transferat si in sanul guvernului, unde vechile rivalitati au rabufnit sub presiunea strazii. Premierul si ministrul de Interne vor sa rezolve, fiecare in felul sau, criza.

Revoltele din suburbiile franceze au avut un impact mult mai mare asupra actualei scene politice decat ar fi crezut vreodata oficialii francezi. Divergentele de opinii intre premierul Dominique de Villepin si ministrul de Interne, Nicolas Sarkozy, au aruncat brusc guvernul de la Paris intr-o pre-campanie electorala, lansata in mod indirect, intre cei doi oficiali, care vor fi, de altfel, principalii candidati ai alegerilor prezidentiale din 2007. Solutiile diferite si modul de actiune diametral opus al lui Sarkozy fata de Villepin au devenit atat de evidente in ultima saptamana incat au creat o situatie de criza in sanul guvernului care a devenit vulnerabil prin lipsa de unitate a membrilor in fata tinerilor revoltati, si nu in ultimul rand a partidelor din opozitie.

DOUA EXTREME. Inca de la numirea sa in 2002 ca ministru de Interne, Sarzoky si-a creat o imagine de om politic care "spune verde in fata", atu pe care mizeaza in orice situatie si cu care spera sa castige alegerile in fruntea partidului UMP, pe care il conduce. In schimb, actualul premier are o imagine mult mai stearsa. Nu de putine ori, mass-media franceza s-a riscat sa-l numeasca pe Villepin "umbra" presedintelui Jacques Chirac sau chiar "omul de paie" sau marioneta acestuia.

RAZBOIUL DECLARATIILOR. Astfel, cu doua stiluri total distincte de abordare a crizelor, atat Sarkozy, cat si Villepin s-au lansat in declaratii care nu au avut efectul scontat de calmare a situatiei de criza din suburbiile Parisului. Limbajul destul de dur si vehement al ministrului de Interne nu a reusit decat sa sporeasca si mai mult tensiunile. Exprimarile sale dure la adresa lor, de genul "huliganii" sau "pleava societatii" din suburbiile care trebuie "curatate" au fost aspru criticate de membrii opozitiei, care i-au reprosat ministrului de Interne ca ar fi turnat gaz pe foc peste aceasta situatie si asa destul de sensibila. El a mai fost criticat si pentru modul de a comunica cu revoltatii din suburbii, care a fost catalogat drept "circ mediatic" sau "SarkoShow".

REACTII. Declaratiile belicoase ale oficialului au fost sanctionate in mod simbolic si de familiile celor doi adolescenti care au murit electrocutati. Profitand de rivalitatile din guvern, familiile au cerut ajutorul lui Dominique de Villepin.

In suburbii, la randul lor, tinerii au declarat ca nu vor inceta atacurile la adresa politiei pana cand ministrul de Interne demisioneaza. Visurile de presedintie ale lui Nicolas Sarkozy pot fi cel mai probabil spulberate de ultimele evenimente.

REFORME

Nicolas Sarkozy (foto) este un personaj deloc agreat de imigrantii din Franta. Legea initiata de acesta privind imigratia impune o serie de reguli destul de dure pentru strainii care vor sa se stabileasca in Franta si prevede expulzarea a peste 25.000 de mii de persoane numai pana la sfarsitul acestui an. La 23 noiembrie 2004, Ministerul francez de Interne a adresat primarilor o circulara prin care le cerea sa impuna garantii financiare si mobile foarte dure nou-venitilor in tara: 170 de euro pentru fiecare vizitator si 14 metri patrati de suprafata locuibila pentru fiecare persoana venita in vizita, cereri care au intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2005. Nici "cetatenii romani si bulgari aflati ilegal in Franta nu beneficiaza de o protectie judiciara speciala impotriva deportarii", a tinut sa sublinieze Sarkozy.

O presa muta de uimire

Jena resimtita de presa generalista franceza in descrierea rebeliunii care devasteaza regiunea pariziana este vizibila. In primele zile, jurnalistii francezi cu greu pronuntau cuvinte gen "revolta", "criza" sau "terorism urban", poate de teama ca Franta ar aparea in ochii strainatatii ca o democratie incapabila sa-si gestioneze crizele. Mai multe tari, printre care SUA si Rusia, au recomandat, de altfel, cetatenilor lor sa evite "zonele sensibile" din Franta. De parca ar fi avut de-a face cu o zona de razboi din Orientul Mijlociu.

Obstinatia cu care ziaristii francezi s-au marginit, in primele zile ale revoltei, sa relateze, numarand ca la scoala, cate masini au fost arse, cate cabine telefonice au mai fost facute praf, cate persoane au mai fost retinute de organele de ordine ridica semne de intrebare. Oare si pentru ca este o presa majoritar de dreapta, avand dificultati in a ataca puterea, tot de dreapta? In mod cert, presa de stanga este cea mai vehementa in a-i trage de urechi pe guvernanti, cum este cazul cotidianului L’Humanite, care se intreaba daca ministrul de Interne Sarkozy mai este in functie. Si tot el isi da raspunsul: "Daca da, atunci este o greseala. Prezenta lui Sarkozy in fruntea Ministerului de Interne este obstacolul major in calea aplanarii revoltei". Sau Liberation, care "aude" si "vede" cum "imaginea lui Sarkozy (candidatul la prezidentialele din 2007) trosneste din toti rarunchii". Nici Le Monde nu inchide ochii in fata realitatii: "Franta a acceptat de mult timp ca suburbiile sale au devenit o problema pe care fostul presedinte FranIois Mitterand o rezuma, in 1990, astfel: «Ce poate spera un tanar care se naste intr-un cartier lipsit de suflet, care traieste intr-un imobil urat, inconjurat de alte uratenii, de ziduri gri, de un peisaj gri pentru o viata gri, in preajma unei societati care prefera sa se uite in alta parte?»".

Situatia din Franta pune pe jar intreaga Europa. Presa de pe continent sustine, la unison, ca violentele cu care se confrunta Franta trebuie privite drept un avertisment si ca starea de fapt care a dus la astfel de izbucniri s-ar putea repeta in alte zone ale Europei.

CEHIA. Modelul francez de integrare "arde", apreciaza cotidianul ceh Dnes. Ziarul aminteste ca la Londra modelul britanic "fiecare traieste dupa voia sa" a sarit in aer o data cu bombele din 7 iulie si ca, in urma cu un an, un musulman furios din Olanda a injunghiat, o data cu realizatorul Van Gogh, si modelul olandez de toleranta absoluta.

PORTUGALIA. Jornal de Noticias afirma ca statele europene trebuie sa traga invataminte din situatia Frantei, pentru "a nu repeta greselile carora le-au cazut victima primele generatii" de imigranti.

GERMANIA. Sueddeutsche Zeitung scrie ca, in Franta, in multe locuri, "au fost atinse limitele bunei vecinatati multiculturale". "O Franta fara fraternitate", titreaza, la randul sau, Berliner Zeitung.

SPANIA. La Vanguardia avertizeaza ca violentele din Franta "ar putea fi preludiul unei ierni europene" si ca multe dintre cauzele acestor rebeliuni exista si in alte tari.

ABC. "Franta a devenit un bolnav in flacari. Raul structural afecteaza societatea franceza - clasa politica, institutiile, economia, modelul social - si "valorile care guverneaza viata civica a acestei tari." (Marina Constantinoiu, Irina Cristea, Maria Toader)

ANTICIPARE
"Ce poate spera un tanar care se naste intr-un cartier lipsit de suflet, care traieste intr-un imobil urat, inconjurat de alte uratenii, de ziduri gri, de un peisaj gri pentru o viata gri, in preajma unei societati care prefera sa se uite in alta parte?" - FranIois Mitterand Le Monde, 1990

EXPLICATIE
"Atunci cand statul, printr-o polarizare cu tinta precisa, ii autorizeaza pe straini sa ramana straini, dispar la un moment dat principiile simtului natiunii si sunt create enclave care nu sunt atinse de civilizatia franceza" - Berliner Zeitung

INVATAMINTE
"Statele europene trebuie sa traga invataminte din situatia Frantei, pentru a nu repeta greselile carora le-au cazut victima primele generatii de imigranti. Ceea ce se petrece in Franta trebuie sa fie o lectie pentru toti" - Jornal de Noticias

TINTA - JURNALISTII

Nu doar politistii si pompierii devin victime ale tinerilor imigranti dezlantuiti din apropierea Parisului. Jurnalistii au sanse sa devina tinte favorite ale rebelilor, care au inceput sa-i considere intrusi pe cei care nu isi fac decat datoria de a relata de la fata locului. Acum doua seri, echipa Realitatea TV aflata la Paris a fost tinta unor manifestanti care au aruncat cu pietre si oua. Incidentul are loc dupa ce, vineri, o echipa a televiziunii ungare MTV a fost atacata, la periferia capitalei franceze, fara ca incidentul sa se soldeze cu raniti. Jurnalistii au tras o spaima zdravana dupa ce masina le-a fost bombardata cu caramizi. Grupul de atacatori a spart geamurile autoturismului, dar cameramanul si reporterul au scapat nevatamati. Potrivit Agentiei MTI, echipa filma un reportaj la Garges-les-Gonesse, un sat situat la nord-est de Paris, beneficiind de protectia politiei. Dupa ce au reusit sa se indeparteze de locul atacului, cei doi jurnalisti au anuntat politia locala, care se confrunta insa cu numeroase reclamatii si nu a reusit sa ia masuri. (Irina Cristea)