x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special O inima de catalan bate romaneste

O inima de catalan bate romaneste

de Ionela Gavriliu    |    22 Feb 2007   •   00:00
O inima de catalan bate romaneste

Un preot catolic spaniol a salvat vietile a peste o suta de copii roma-ni bolnavi de leucemie. Sufletul pa-rintelui e atat de aproape de roma-ni, incat imparte cu parohia romaneasca chiar si biserica lui.

Corepondenta din Barcelona, Spania
Preotul catalan Amador Roig a salvat vietile a peste 100 de copii romani. De mai bine de 15 ani, asociatia condusa de el a adus in Spania pentru operatii de transplant cazuri carora li se mai dadeau putine sanse. Sufletul parintelui catolic e atat de aproape de romani, incat imparte cu parohia romaneasca chiar si biserica din centrul Barcelonei in care slujeste.

Intr-o biserica modesta din inima Barcelonei, preotul Amador Roig pastreaza putin din sufletul romanesc. In incaperea de la etajul parohiei "San Hernan" intri ca intr-un muzeu al Romaniei. Pe covorul de la intrare e tesut chipul lui Eminescu, pe peretele din fata atarna o harta a tarii noastre, icoane ortodoxe, suveniruri de la Bran, de la Sibiu, bibelouri si multe fotografii ale unor copii romani fericiti.

VIETI SALVATE. "Aici e un pic din viata mea", spune barbatul inalt, cu ochii zambitori dincolo de ochelari, aratand spre peretele intesat de suveniruri si amintiri. Padre Amador priveste luminat fotografia unei fetite pe o bicicleta si rememoreaza emotionat. "A fost unul din primele cazuri ale asociatiei noastre. Fetita suferea de o complicatie la inima. Ciudat ca nu-mi mai amintesc numele copilei. Au fost asa de multi... dupa 5 ani de la operatie am primit poza cu fetita pe bicicleta." Parintele isi aminteste cu exactitate care a fost primul copil tratat cu succes prin intermediul ACAIR (Asociatia Catalana de Ajutor pentru Copiii Romani), pentru ca de atunci si-a legat viata de patria lui Eminescu. "Prin 1991 am ajuns in Romania si am ajutat un baietel din Oradea, bolnav de leucemie. Parintii lui erau medici, dar in Romania acelor timpuri erau profesionisti foarte buni, dar nu era aparatura. Asa ca am adus copilul la Barcelona si transplantul a fost un succes", zambeste ganditor. De atunci a salvat peste 100 de copii, mai bine din jumatate din cazurile care au apelat la asociatie. De ceva vreme insa guvernul spaniol nu a mai alocat fonduri pentru cazurile umanitare din Europa de Est, astfel ca parintele Roig a ramas fara posibilitatea de a mai sari in ajutorul copiilor romani bolnavi. "Transplanturile sunt foarte scumpe si nu se mai aloca fonduri decat pentru cazuri din America de Sud si Africa. Cand incercam sa luam legatura cu vreun oficial spaniol, nici nu se mai obosesc sa ne raspunda", spune intristat padre.

TATAL CATALAN AL COPIILOR ROMANI. Ultimul caz al preotului catalan a fost Maria, o fetita de un an si jumatate. "Maria Munteanu din Pascani", pronunta perfect parintele. Micuta avea probleme cu inima, provenea dintr-o familie saraca cu 10 copii. "O bijuterie de fata", rade inviorat parintele la amintirea trasnailor pe care fetita le facea in casa surorii sale. "A invatat si niste prostii. Cand facea prostioare, sora mea ii zicea: «Nu e voie sa faci aia. Bataie, bataie la fund». Maria i-a raspuns o data «Puta»", povesteste ca de propriul copil.

DRAGOSTE. Parintele spaniol tine asa de mult la romani, ca a si impartit Biserica catolica cu un preot ortodox

Cazurile care ajung la ACAIR, implicit la parintele Amador, trebuie sa indeplineasca unele criterii. In primul rand trebuie sa mai existe o sansa cat de mica de vindecare. Apoi, copilul sa provina dintr-o familie care nu-si permite operatia. Sunt si cazuri nefericite cand boala e mai puternica decat eforturile facute pentru a o invinge. "Ne-a murit de curand un copil de leucemie", vorbeste iar padre ca de copilul lui. Luna aceasta el va merge in Romania pentru a vizita o familie care si-a pierdut fiul in urma unei boli cumplite. "Vom plange putin impreuna. E bine ca parintii sa stie ca nu i-am uitat". Lupta pe care preotul o poarta pentru fiecare viata in parte il face sa simta ca acesti micuti in situatii tragice sunt un pic si ai lui. "Ma simt roman pentru ca ma ocup de romani si pentru ca lupt pentru ei, de aceea ii consider copiii mei", recunoaste emotionat.

UN PORT PE TIMP DE FURTUNA. Acum ca guvernul spaniol a sistat fondurile pentru Romania preotul Amador s-a reorientat. Preotul ajuta marinarii care ajung in portul Barcelonei. "Marinarii sunt persoane religioase. Cei care muncesc pe vase comerciale ceva mai mult decat pescarii. Cer preotilor Biblii, stam de vorba cu ei. In portul Barcelonei avem acces la internet, ghiduri, pentru ca marinarii sa comunice", povesteste cu placere padre. Cu 7-8 ani in urma parintele Amador l-a intalnit in Romania pe patriarhul Teoctist si i-a propus o misiune asemanatoare pentru porturile de la Marea Neagra. "Am fost la Constanta ca sa pun planul in aplicare, dar e foarte greu. Au fost cazuri in care am fost intrebat de la obraz ce castig iese. Si oamenilor nu le venea sa creada ca vreau sa fac treaba asta voluntar", isi aminteste cu amaraciune. Dar padre nu se lasa. In septembrie va veni in Romania sa prezinte ideea ajutorului dat marinarilor. "Din pacate nu sunt multi preoti ortodocsi care se implica in actiuni sociale, acum cand e mare nevoie de ei".

De viata spirituala a romanilor din Barcelona se ocupa preotul Aurel Bunda. In fiecare duminica, biserica pe care o imparte cu parohia catolica se umple cu aproximativ 250 de credinciosi romani. Biserica functioneaza si ca centru de plasare a fortei de munca si agentie imobiliara pentru cei aflati la nevoie. "Gasim cam 100 de locuri de munca pe an prin cunostinte, relatii, dam telefoane si, cand auzim de vreo oferta, le-o spunem", adauga preotul roman. La biserica vin romani de toate categoriile: de la intelectuali la muncitori si prostituate. "Pe acestea le spovedim si le spunem sa rupa legaturile cu mediul". In Catalonia mai sunt alti 7 preoti romani la peste 50.000 de oameni.

Foto: Karina Knapek
×
Subiecte în articol: special romani biserica părintele preotul