O viata si o dragoste traite in exil

Mihai si Ana de Romania si-au purtat basmul vietii departe de tara.

A fost un copil retinut, al carui zambet fermecator se vedea rar. Un adolescent frumos. Un rege tanar si ravnit. Marturiile vremii spun ca multe fete au oftat de dragul lui si multe si-au dorit sa-i stea alaturi. Numai una a fost aleasa: Ana. A fost dragoste la prima vedere. Regele Mihai si regina Ana s-au iubit si si-au trait povestea vietii departe de tara care i-a alungat, iar acum ii accepta inapoi.
MARINA CONSTANTINOIU

La 30 decembrie 1947, cand in tara noastra a fost abolita monarhia, iar regele a fost alungat, poporul roman a intrat intr-un alt manual de istorie, contrafacut. Obisnuiti sa-si iubeasca regele si patria, romanii s-au trezit, peste noapte, fara obiectul simtirii: nu-i mai iubea nimeni si, mai ales, nu mai aveau pe cine iubi. De la rege, regina, printi si printese, romanii au trecut brusc la secretarii de partid si Comitetul Central al PCR.
Regele Mihai... O viata de om, romanii n-au stiut despre viata din exil a regelui si a familiei sale aproape nimic. Au trait in discretie, departe de tara, si tot discretia ii defineste si acum, cand s-au intors in tara si s-au reintegrat in societatea care candva i-a alungat.

Destine
Exista oameni pentru care prestigiul regilor este atat de mare incat aproape ca se indoiesc de faptul ca acestia ar fi tot fiinte obisnuite, ca noi. Citeam undeva ca o actrita daneza a avut un soc, in copilarie, cand a aflat cum vin copiii pe lume. "Dar eram sigura ca existau pe lumea asta macar doua cupluri care nu trecusera prin asa ceva: mama si tata, regele si regina", spunea ea, incercand sa explice, sintetic, aura monarhiei. Si totusi, si regii sunt oameni ca noi, si ei iubesc si au o viata de familie, diferita de cea "la vedere".

Regele-copil
A fost un copil retinut, al carui zambet fermecator se vedea rar. Un adolescent frumos. Un rege tanar si ravnit. Marturiile vremii spun ca multe fete au oftat de dragul lui si multe si-au dorit sa-i stea alaturi. Era rege la 19 ani si asta, in plin razboi mondial si intr-o tara cu o viata politica extrem de incurcata. A domnit patru ani sub dictatura (a lui Ion Antonescu), a decis arestarea acestuia si intoarcerea armelor, de partea aliatilor, intr-un gest care, s-a spus, a scurtat razboiul cu sase luni si a salvat mii de vieti.
In Romania insa si-a facut simtita prezenta, in anii ‘44-‘47, caracatita comunista. Nimic n-a oprit-o din evolutie, nici macar autoritatea regala. Pana si planurile de casatorie ale regelui au devenit subiect de agitatie si motiv de presiune asupra sa, in toamna anului 1947.

A fost sa fie
Noiembrie 1947. Principesa Elisabeta a Marii Britanii si ducele de Edinburgh, verii regelui Mihai, decid sa se casatoreasca. Invitati la casatorie, Mihai al Romaniei, alaturi de regina-mama Elena. Acolo, la Londra, oamenii politici britanici l-au sfatuit pe rege sa nu se mai intoarca in Romania. Majestatea Sa nu a dat curs acelor sfaturi, ceea ce, poate, a fost vocea destinului. Pentru ca acolo, la Londra, s-a indragostit la prima vedere.
Printre numeroasele tinere din inalta societate, care doreau sa-l cunoasca si chiar sa-i patrunda in inima, se numara si Ana, fiica a principelui Rene de Bourbon-Parma, abia trecuta de 20 de ani. Destinul i la scos in fata pe viitorul sot in apartamentul mamei sale, principesa Margareta a Danemarcei, la Hotelul Claridge’s din Londra. La intalnire era prezenta si regina-mama Elena.

Fastaceala
Emotionata si fastacita la vederea tanarului Mihai, in momentul in care i-a fost introdusa acestuia, Ana a luat pozitie de drepti si a salutat militareste. Nu tu reverenta, cum se cadea, in fata unui rege, nici macar un salut elegant, de femeie. Poate ca tocmai fastaceala aceea a fost scanteia care a aprins focul din inima regelui. Spre bucuria celor doua mame, Mihai s-a indragostit la prima vedere. La scurt timp, cei doi s-au intalnit din nou, tot intamplator. Cel putin, asa au crezut, numai ca totul fusese pus la cale de familii. Si totul era legat de aceeasi casatorie... Un dineu la Ambasada Luxemburgului, cu o zi inaintea nuntii viitoarei regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a. N-a trecut mult timp, si a venit si inevitabila intrebare: "Vrei sa-mi fii sotie?". Erau amandoi la Lausanne, in Elvetia, la o saptamana dupa prima intalnire, din Londra.

Despartirea
In ciuda sfaturilor primite de la politicienii britanici si a asteptarilor comunistilor, regele s-a intors imediat in tara, in prima saptamana din decembrie. Principesa Ana a revenit la Paris, unde avea sa inceapa pregatirile de nunta. Cererea regelui de a se casatori cu principesa de Bourbon-Parma a starnit panica printre comunisti. Ceea ce a provocat, probabil, hotararea de a-i cere la 30 decembrie 1947, abdicarea.
La 30 decembrie 1947, regele a semnat o abdicare pe care nu a recunoscut-o niciodata si a parasit tara fortat, impreuna cu regina-mama, la 3 ianuarie 1948.

EL
S-a nascut la 25 octombrie 1921, ca fiu al principelui Carol al II-lea si al principesei Elena a Greciei. In 1926, Mihai ajungea, la numai 5 ani, mostenitorul tronului Romaniei, iar tatal sau devenea un "simplu" cetatean cu numele de Carol Caraiman, dupa ce a renuntat la titlul de principe mostenitor. Dupa o perioada de agitatii la Curte, a redevenit rege in 1940. In 1947 a fost silit sa abdice si sa traiasca in exil. Dupa 1990 s-a reintegrat, treptat, in societatea care l-a respins candva.

EA
Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a nascut la Paris, la 18 septembrie 1923, ca fiica a principelui Rene de Bourbon-Parma si a principesei Margareta a Danemarcei. De la 16 la 19 ani a urmat o scoala de arta la New York. In 1943 a plecat pe front in Europa, sub culorile Frantei. A primit "Crucea de razboi" franceza.

Exilul in doi
Revenirea din voiajul de nunta din Grecia a insemnat si inceputul exilului in doi. Un exil cat o viata de om: o jumatate de veac. Un exil care i-a impins intr-o lume diferita de cea pentru care fusesera haraziti, un exil cu obstacole si cu amaraciunea neputintei de a schimba soarta. Dar viata cuplului Mihai - Ana de Romania a fost presarata si cu momente de bucurie (nasterea fiicelor, calatoriile, hobby-urile). Potrivit biografiei prezentate de principele Radu de Hohenzolern- Veringen, pana la sfarsitul anului 1948, cuplul regal a locuit la Vila Sparta, langa Florenta, in Italia, locuinta reginei-mame Elena, iar din 1949 la Lausanne, in Elvetia, unde li s-a nascut si prima dintre fiice, principesa Margareta. Tot la Lausanne s-au nascut si principesele Elena, in 1951, si Irina, in 1953. Timp de sase ani, familia regelui Mihai s-a stabilit in Anglia, la Bramshill House, in Hampshire si la Ayot St. Lawrence, in Hertfordshire. Din 1956 insa, regele, regina si principesele au revenit in Elvetia, unde regele semnase un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co", la Geneva. Pasionat de tehnica, masini si avioane, regele Mihai isi gasise, in sfarsit, domeniul de activitate preferat. In 1957, la Atena, s-a nascut principesa Sofia, iar in 1964, la Copenhaga, principesa Maria. Pe malul renumitului lac Leman, la cativa kilometri doar de Geneva, familia regala si-a ales o resedinta in micutul oras Versoix. Chiar daca reveniti in tara si acceptati, regele Mihai si familia sa nu au renuntat nici acum la resedinta din Versoix. I-a gazduit timp de 45 de ani!

INEDIT
Nunta cu probleme
Casatoria lor a avut loc la 10 iunie 1948, la Atena, nu fara peripetii. Papa Pius al XII-lea nu si-a dat consimtamantul pentru casatorie, pentru ca regele Mihai a refuzat sa-si boteze copiii in religia catolica, a Anei. Pentru ca lucrurile au ramas asa, familia principesei nu a participat la nunta, iar toate cele cinci vlastare ale cuplului regal au fost botezate ortodox. Dupa ceremonie, tinerii au plecat in voiaj de nunta la Tatoi, o localitate greceasca draga intregii familii. Dar fericirea acelor clipe avea sa fie scurta.

CONTINUARE: "O iubire asa de mare ucide"