O vrajitoare i-a prezis sfarsitul

"Pacea, domnilor, pacea si odihna sunt scaparea tarii si voi prefera moartea mai inainte de a calca sau a lasa sa se calce vreuna dintre institutiile tarii", a fost ultimul discurs rostit in Parlament de Barbu Catargiu, chiar in ziua asasinatului, la 8 iunie 1862.

Situatia politica la vremea aceea era in favoarea lui Barbu Catargiu. Poarta recunoscuse, la 11 decembrie 1861, Unirea Principatelor, acceptand posibilitatea formarii unui guvern unic la Bucuresti. Pentru ca alegerile in cele doua provincii se desfasurau dupa sistemul impus prin Conventia de la Paris, conservatorii isi asigurau o majoritate cu care puteau conduce programul legislativ, blocand ideile reformiste liberale. Astfel, Al. I. Cuza a fost nevoit sa-l numeasca pe Barbu Catargiu prim-ministru al primului guvern unic al Romaniei, cu toate ca intre Barbu Catargiu si Cuza existau divergente politice. Urcat in fruntea guvernului pe 22 ianuarie 1962, Catargiu a condus guvernul dupa propriile convingeri, incercand sa voteze legea rurala care sa permita conservatorilor sa pastreze controlul asupra treburilor tarii.

Sedinta furtunoasa la Parlament

Cele mai multe detalii despre viata si asasinarea lui Barbu Catargiu le-am gasit la muzeul care-i poarta numele, din satul Maia, judetul Ialomita. "La muzeu, toate datele le gasiti acolo. A fost mare boier. Aici avea castel, casa de vanatoare, gradini imense, livada", spun oamenii din sat.

Muzeul familiei Catargiu se afla in capatul unei ulite pline cu noroi, pe locul in care pe vremuri a fost castelul primului-ministru.

"Stefan, tatal lui Barbu Catargiu, a cumparat mosia prin 1800, de la jupan Pana Filipescu. Cand s-a nascut Barbu a construit Biserica Sfantul Nicolae, drept multumire ca Dumnezeu i-a dat un copil. Pe mosia lui mai era o alta biserica, Adormirea Maicii Domnului, unde a fost si ingropat", ne-a spus Florian Cristache, muzeograf.

Oamenii din satul Maia cunosteau foarte bine istoria familiei Catargiu, insa preotul satului, Alexandru Marinescu, cel care a pus si bazele muzeului, este o enciclopedie.

La 97 de ani, parintele Marinescu ne-a redus la tacere pret de cateva ore, timp in care ne-a recitat discursurile pe care Barbu Catargiu le rostea in Parlament si ne-a povestit pas cu pas modul in care a fost omorat.

"Am studiat, din clasa a IV-a de liceu, toate discursurile si am citit tot ce se putea despre Barbu Catargiu. Pe 8 iunie 1862, in jurul orei 17:45, la Marea Adunare Nationala din Dealul Mitropoliei a fost o sedinta furtunoasa. Trebuia sa se voteze Legea rurala, sustinuta de Barbu Catargiu. Inflacarat cum era, Catargiu a rostit urmatoarele cuvinte: "Domnilor, voi prefera sa fiu zdrobit aici decat sa se calce in picioare una din institutiile tarii". Iesind din cladirea Adunarii a constatat ca trasura lui lipsea. Prefectul Capitalei, Nicolae Bibescu, l-a poftit la el in cupeu pentru a-l insoti pana acasa", ne spune parintele Marinescu.

Impuscat la baza creierului

Imaginile despre moartea lui Catargiu ii erau atat de clare in minte parintelui Alexandru, incat aveam impresia ca el s-a aflat la aceea adunare din Dealul Mitropoliei.

"Ajungand sub bolta portii Mitropoliei, clopotnita de astazi, cineva din multime, cu o basma alba, a facut un semn derutant si un foc de arma s-a auzit, iar faptasul a fugit in lume. Barbu Catargiu a fost gasit imediat cu capul aplecat, cu bustul plin de sange, impuscatura a fost data prin spate, la baza creierului. Din relatarile unor martori reiesea faptul ca Bibescu statea foarte aproape de Catargiu, sprijinindu-si bratul drept peste umerii premierului. Au fost alertate autoritatile, Cuza s-a deplasat imediat la fata locului ", isi aminteste preotul Marinescu.

Spatele lui Catargiu, plin de sange

Detalii despre asasinat am gasit si in cartea lui Alex Mihai Stoenescu, "Istoria loviturilor de stat 1821-1999". Aici se spune ca prefectul a reusit sa opreasca trasura la poalele dealului, unde l-a intalnit pe Alexandru Plagino, fost prefect de Bucuresti si ministru de Finante. Acesta a urcat pe treapta trasurii si l-a intrebat pe premier, fara sa stie in ce situatia este: "Esti amarat, coane Barbule? ". In cateva secunde, Plagino si-a dat seama ca spatele lui Catargiu este plin de sange. Plagino a fost rugat sa duca victima acasa, iar Bibescu a urcat dealul si a inchis portile Mitropoliei, impreuna cu cativa agenti.

Vestea asasinatului a fost raspandita in tot orasul, s-au facut o multime de anchete, supozitii peste supozitii.

Dus pe brate de taranii din sat

Imediat dupa incident, Catargiu a fost adus in satul Maia, mosia sa preferata. Povestile transmise din tata-n fiu spun ca a fost dus pe brate de tarani pana la castel. "El iubea satul, de fiecare data spunea: "Sa dam poporului pamant in raport cu bratele si cu puterea lui de munca. Totul pentru patrie, nimic pentru noi"", mai spune parintele Alexandru. Tot din folclor am aflat ca Bibescu, in ciuda ipotezelor care l-au dat drept principal suspect in planuirea asasinatului, era foarte bun prieten cu Barbu Catargiu. Ei si-au facut si studiile impreuna la Paris. Atunci se pare ca o ghicitoare i-a spus lui Catargiu ca va muri impuscat, iar lui Bibescu ca va ajunge mare om in stat. Prezicerea se pare ca l-ar fi obsedat mult timp pe Catargiu si mai ales pe sotia lui, Ecaterina.

CV

Barbu Catargiu 1807 - 1862

• S-a nascut pe 26 octombrie 1807, intr-o familie boiereasca din Tara Romaneasca, fiind fiul marelui vornic Stefan Catargiu si al Titii Vacarescu
• A facut scoala greceasca din Bucuresti, apoi si-a continuat studiile la Paris, unde a urmat cursurile de arta si pictura
• Pe 23 ianuarie 1862 a devenit prim-ministrul conservator al primului guvern al Romaniei moderne, alcatuit dupa proclamarea deplinei uniri administrative a Principatelor
• A avut o fata, Marita, care putea beneficia de toata averea lui daca se casatorea cu un roman. In caz contrar, pe mosia de la Maia se infiinta un pension pentru fete sarace din Tara Romaneasca. Asa s-a si intamplat, pentru ca Marita s-a casatorit cu Louis Berclard, consulul Frantei la Bucuresti.

Cuza ar fi dat 6.000 de lei pentru prinderea ucigasului

Misterul din jurul asasinarii lui Barbu Catargiu nu a fost elucidat nici pana astazi. Cercetarile au fost sistate din ordinul lui Cuza, iar dosarul intocmit in 1862 a disparut.

Declaratiile martorilor si documentele anchetei contin informatii contradictorii. Imediat dupa asasinat au fost arestate 200 de persoane si au fost chemati pentru a fi cercetati cei doi lideri liberali, C.A. Rosetti si Ioan C. Bratianu. Cercul de suspecti a fost restrans la trei nume: Dimitrie Dunca, Iulian Grozescu si Gheorghe Bogati, de origine ungur. Dimitrie Dunca, principalul suspect, persoana legata de gruparea liberal-radicala nu a fost audiat. El a disparut fara urma.

"Boierii sunt omorati"

Zece ani mai tarziu, la 28 aprilie 1872, Gheorghe Bogati este identificat la Alba-Iulia si interogat de autoritati in Transilvania.

"M-am dus din cafeneaua lui Briol la numita Ioana Tiganca pentru a pranzi, dupa ce m-am dezbracat si am adormit. Pe la patru ore, un gardist (numit George), stationat la intrarea gradinei Cismigiu, care ma cunostea, m-a desteptat, strigand: "La Mitropolie a izbucnit revolutie. Boerii sunt omorati!". Impins de curiozitate m-am dus pentru a vedea pe omoratul, care era pus pe o canapea, avand un pantalon si un palton alb plin de sange", spunea Bogati intr-un pasaj, relatat de Alex Stoenescu. Tot Bogati a afirmat ca Al.I. Cuza ar fi dat 6.000 de lei premiu pentru arestarea ucigasului. Intr-una dintre ipoteze apare drept suspect chiar Cuza, banuit ca ar fi coordonat asasinatul, insa nu s-a gasit nimic concrent in acest sens.

"Amanta lui Cuza a fost Maria Obrenovici care ar fi fost sora lui Catargiu. Din acest motiv Cuza ar fi avut multe discutii cu Barbu Catargiu. Nu s-a dovedit nimic concret. Sunt doar zvonuri care circulau in aceea vreme", spune muzeograful Florian Cristache.

VARIANTE

A fost ucis cu un pistol ruginit

La vremea respectiva circulau trei ipoteze: crima comandata de liberalii radicali, varianta unui ucigas fanatic sau asasinat politic.

In prima varianta, crima, teoretic, a fost pusa la cale de liberali si executata de Dimitrie Dunca. Motive ar fi discutiile pe baza votarii Legii rurale si interzicerea manifestatiei din 11 iunie, insa istoricii spun ca aceasta ipoteza nu poate fi argumentata logic. Crima ar fi stricat imaginea Partidului Liberal si l-ar fi scos din viata politica, iar Ion C. Bratianu si C.A. Rosetti nu aveau nevoie de un asasinat atata timp cat aveau la indemana alte metode de suspendare a actiunilor lui Barbu Catargiu. Ideea unui asasin fanatic care sa fie deranjat de aroganta si dispretul pe care le afisa Barbu Catargiu este sustinuta de liberalul I.G. Valentineanu. Intr-o brosura publicata pe aceasta tema, el sustinea ca ii cunoaste pe cei doi suspecti: Dimitrie Dunca si Iulian Grozescu, refugiati transilvaneni. O marturie a lui Valentineanu a tulburat si mai mult apele.

In dimineata zilei de 8 iunie 1862, in care a avut loc asasinatul, Dunca ar fi venit la redactia ziarului "Reforma" si i-ar fi aratat directorului gazetei, Valentineanu, un pistol si un pachet in care s-ar fi aflat testamentul sau politic. "Eata testamentul meu politic pe care ti-l increditez ca sa-l dai publicitatii, dupa ce ma vor aresta sau ma vor ucide, caci sunt hotarat a ma preda lui Voda Cuza si a ma sacrifica." N-a cazut in picioare nici aceasta varianta. A treia ipoteza a fost cea a asasinatului politic. Ancheta a fost data procurorului Desliu care a trecut imediat la interogarea suspectilor si a martorilor. A fost chemat si prefectul Nicolae Bibescu. Acest lucru n-a fost bine privit de autoritatile vremii, pentru ca procurorului Desliu i se retrage fara nici un fel de explicatie cazul si ii este dat lui Soimescu. Acesta opreste cercetarile si cazul este inchis. Nici informatiile date de Bibescu, aflat langa Catargiu in momentul asasinarii, nu sunt foarte clare si lasa loc interpretarilor.

In primul rand, acesta a declarat ca asasinul s-a urcat din mers pe treapta trasurii si a tras doua focuri. Pentru acest lucru, criminalul trebuia sa vina din fata, iar lovitura glontului sa fie frontala si de sus in jos. Insa rezultatul autopsiei demonstreaza ca focul a venit din spate si de jos in sus, de la mai putin de un metru. Asasinul a lasat sa treaca trasura si a tras peste cortina lasata a cupeului. Nicolae Bibescu ar fi strigat in momentul atentatului: "S-a tras de sus", adica din clopotnita, insa focul a fost tras de jos in sus si din spate. Mai mult, era de asteptat ca prefectul sa-l descrie pe asasin pentru ca era primul care-l vazuse. Toate argumentele duc la ipoteza ca Bibescu este implicat in crima. Conform unor surse, pe patul de moarte, Bibescu ar fi strigat: "Iarta-ma, Barbule!"

Traseul mortii

• Dupa sedinta Marii Adunari Nationale, de pe Dealul Mitropoliei, Barbu Catargiu a vrut sa plece spre casa, dar nu si-a gasit trasura
• El a fost luat de prefectul Bibescu in cupeul lui si a fost impuscat in timp ce trecea pe sub bolta portii Mitropoliei, actuala clopotnita.

CONTINUARE: Mihai Viteazul, rapus de securile tradarii