x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Odiosul macel

Odiosul macel

08 Mar 2004   •   00:00

26 noiembrie 1940. Jilava. La ora 21:00 se schimba garda legionara. Trei ore si jumatate mai tarziu, un foc de pistol tras pe culoarele inchisorii declanseaza infernul. Aproape un sfert de ora se trage incontinuu, iar la final sunt numarate 64 de cadavre.

Luna noiembrie a anului 1940 a marcat punctul in care Miscarea legionara a alunecat definitiv in radicalism si extremism.

PRELUDIU. Cutremurul din 10 noiembrie, care a devastat Capitala, a cazut ca un trasnet pe o casa de nebuni. Ruinele inca fumegau cand s-a declansat un adevarat val de fanatism in randul legionarilor. Gazeta "Buna Vestire" prezenta calamitatea drept o pedeapsa divina: statul national legionar fusese instaurat de aproape doua luni, iar moartea "Capitanului " nu fusese inca razbunata. Dar lucrurile nu aveau sa ramana mult timp asa. Intre septembrie si noiembrie, 64 de persoane, considerate direct sau indirect vinovate de asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu si a elitei legionare, fusesera arestate. Oameni puternici si temuti, precum Mihail Moruzov, seful Serviciului Secret, Gheorghe Argesanu, fost prim-ministru, Victor Iamandi, fost ministru de Justitie, Gabriel Marinescu, fost prefect al Politiei Capitalei, Niky Stefanescu, fost director al Sigurantei Statului, Ion Bengliu, fost inspector general al Jandarmeriei, sau Radu Pascu, prim-presedinte al Curtii de Apel Bucuresti, fusesera aruncati in inchisoare, la Jilava. In primele zile ale lunii noiembrie, Fabricius, conducatorul Legatiei germane la Bucuresti, stia "din surse sigure ca, in timpul vizitei generalului Antonescu la Roma, conducerea legionara intentiona sa-i judece in ultima instanta, respectiv sa-i inlature pe cativa fosti membri din guvern si ofiteri de rang mare care s-au opus Legiunii".

PRETEXTUL. Intentiile criminale aveau sa se manifeste insa la finalul unei alte vizite a generalului in strainatate. Pe 20 noiembrie, Antonescu pleca la Berlin sa semneze Pactul Tripartit, pact anticomunist la care Romania adera. Pe 26 noiembrie, el se intorcea in tara, in aceeasi zi in care legionarii incepeau la Jilava lucrarile de exhumare a lui Corneliu Zelea Codreanu si a altor cativa legionari omorati in 1938, intr-o duba care ii transporta la Jilava. Acestia fusesera ingropati in curtea inchisorii, iar peste mormant fusese turnata o placa de beton. La finalul lucrarilor de exhumare, Horia Sima hotarase ca "vinovatii" de aceasta crima trebuie sa plateasca. Bineinteles, s-a speculat si s-a incercat escamotarea adevarului: "In durerea si indignarea lor, legionarii au parasit pentru o clipa tristele resturi pamantesti ale celor atat de dragi si au luat legea in mainile lor si in aceasta noapte eschiliana au executat o parte din autorii crimei de la Tancabesti, ca si ai altor sute de asasinate". Interesant este faptul ca propaganda legionara nu a pus accentul pe aceasta teza. Practic, in presa vremii nu s-a suflat aproape nici o vorba in legatura cu acest macel. Singurul eveniment care a contat a fost ceremonia de reinhumare a lui Corneliu Zelea Codreanu.

Ziarele se aflau sub controlul strict al cenzurii legionare, iar propaganda oficiala gasea argumente pentru justificarea crimelor fascistilor roman

Noaptea cutitelor lungi, varianta legionara

In seara zilei de 26 noiembrie 1940, Dumitru Groza, comandantul CML 32, a adunat toti legionarii care formau garda de la Jilava (30 de persoane) si le-a spus ca a sosit momentul sa-i razbune pe "Capitan" si camarazii omorati, executand prin impuscare toti detinutii politici. Dupa o lista pe care o adusese intocmita, Groza i-a repartizat pe legionari pe celule (19 la numar), cu consemnul ca in momentul in care vor auzi un foc de pistol sa patrunda si sa-i impuste pe detinuti. Pentru usurarea operatiunii, lacatele de la celule au fost scoase. Dupa trecerea rondului militar, la ora 0:30, s-a auzit semnalul. Fiecare legionar avea asupra sa cinci incarcatoare de cate 20 de cartuse. Din constatarile medicului legist (care n-au fost consemnate in vreun raport oficial) a rezultat ca aproape toate cadavrele prezentau, pe langa plagi impuscate, si taieturi sau fracturi, semn ca asasinii au folosit si topoare. ( VICTOR BRATU )

CONTINUARE: Virgil Madgearu, cazut sub armele legionarilor

×
Subiecte în articol: special noiembrie