Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sirianul Mustafa Tartoussia fost dat in urmărire de procurorii romăni. Decizia procurorilor DIICOT vine, curios, la doar căteva zile după ce magistraţii Curţii de Apel Constanţa i-au ridicat sirianului interdicţia de a părăsi Romănia.
Sirianul Mustafa Tartoussia fost dat in urmărire de procurorii romăni. Decizia procurorilor DIICOT vine, curios, la doar căteva zile după ce magistraţii Curţii de Apel Constanţa i-au ridicat sirianului interdicţia de a părăsi Romănia. Ce complicităţi ascund aceste decizii care se bat cap in cap?
Senzaţionala poveste a legăturilor dubioase dintre afaceriştii arabi Omar Hayssam şi Mustafa Tartoussi s-a derulat ani in şir sub nasul Securităţii comuniste şi al serviciilor secrete infiinţate după decembrie 1989.
Fuga lui Omar Hayssam nu mai reprezintă o necunoscută. Una dintre ipotezele procurorilor era legată de Portul Constanţa şi de cel mai apropiat colaborator al fraţilor Hayssam, Mustafa Tartoussi. Probele din dosarul fugii par a avea la bază un filaj atent efectuat de serviciile secrete autohtone, care au furnizat pe tavă procurorilor această soluţie. Dar nimic insă nu a putut fi prevenit, in mod paradoxal.
SIRIENI CU LEGĂTURI INAINTE DE â89. Mustafa Tartoussi şi Omar Hayssam se cunosc de dinainte de 1989. Ambii sunt sirieni. Nu doar originile i-au apropiat, ci şi afacerile pe mare. Tartoussi este comandant de navă. Primele sale contacte cu oraş-port Constanţa şi cu Romănia au fost inainte de 1989. Pe atunci, la bordul unor cargouri de mic tonaj, el ajungea in mai multe porturi romăneşti, dar mai ales la Constanţa. Omar Hayssam lucra in acea perioadă pentru diverse companii din lumea arabă. Era specializat pe export de ovine, dar şi pe alte mărfuri. Omar era familiarizat in operaţiuni de shipping şi cunoştea foarte bine armatorii din lumea arabă care lucrau cu Romănia. Avea birou in Constanţa. Sunt indicii clare care conduc la concluzia că Hayssam a fost cultivat de fosta Securitate, care controla şi o parte din filierele de comerţ exterior derulate prin companiile navale de stat.
Atăt Omar Hayssam, căt şi fratele său Muckles au continuat acest gen de afaceri şi după â90. Hayssam i-a "predat" acest segment de afacere fratelui său Muckles, unul dintre cei cinci fraţi ajunşi toţi in Romănia. Acesta a continuat afacerile pănă in vara ce a trecut, chiar şi după fuga fratelui său. Principala marfă expediată cu navele controlate de arabi era cheresteaua. Mare parte din materialul lemnos pe care-l luau din judeţul Buzău, unde aveau afaceri, pleca spre Siria şi spre alte ţări arabe prin Constanţa.
Muckles jonglează afacerile sale şi ale fratelui său cu şapte nave sub diverse pavilioane de complezenţă. Numele navelor nu le enumerăm aici, pentru că ele nu au relevanţă in cazul fugii lui Omar.
IMAN T, FOSTĂ NAVĂ ROMÃ...NEASCĂ. Tartoussi a evoluat la răndul său după 1989. Din comandant de vas a ajuns să se stabilească şi el la Constanţa. A lucrat in navlosiri, a făcut transporturi pe aceleaşi rute spre ţările arabe şi a străns bani frumoşi.
La sfărşitul anilor â90, cănd au fost lichidate companiile de stat romăneşti Navrom şi Romline, sirianul a participat la mai multe licitaţii. El a cumpărat şi nava Iman T, care este un fost cargou romănesc cu un tonaj de 2.000 tdw. Atunci cănd a venit timpul să fugă din ţară, Omar Hayssam a apelat la fratele său şi la una dintre cunoştinţele sale vechi, Mustafa Tartoussi.
Căutat de procurori, dar eliberat de instanţă printr-o manevră dubioasă, sirianul a apărut in dimineaţa zilei de 30 iunie 2006 la Constanţa. In mai puţin de o oră se afla deja la bordul cargoului Iman T şi părăsea Portul Constanţa cu destinaţia Alexandria. Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au refăcut intregul traseu al deplasării omului de afaceri de la Bucureşti spre Portul Constanţa.
In rechizitoriu se vorbeşte despre o acţiune concertată a fraţilor Hayssam, Muckles şi Mahmoud Omar, la care se adaugă şi complicitatea armatorul navei Iman T, Mustafa Tartoussi.
Sursele noastre susţin că Hayssam ar fi făcut drumul de la Bucureşti la Constanţa la bordul unui camion al firmei Rio Bucovina, care i-a aparţinut şi a fost transferată fraţilor săi. Traseul parcurs de fugar ar fi fost stabilit pe baza monitorizării convorbirilor telefonice ale lui Hayssam. Semnalul emis de telefoanele celor trei fraţi, care erau monitorizaţi, a fost captat pe tot drumul dintre Bucureşti şi Constanţa. Aşa s-a stabilit ruta. Cu toate că Hayssam a folosit mai multe cartele, acesta se pare că nu a fost scăpat de urmăritori. Nu doar monitorizarea convorbirilor este probă in dosar. Intrebarea cea mai justificată este de ce a scăpat Hayssam de sub supravegherea serviciilor secrete dacă nu se dorea intr-adevăr acest lucru. Operaţiunea sirianului putea fi intreruptă in orice clipă. Se pare insă că a existat un ordin superior pentru ca sirianul să fie lăsat să fugă din Romănia.
PROCURORII AU RĂMAS CU BEŢIŞOARELE DE URECHI. Procurorii mai susţin că autotrenul cu care s-a deplasat Hayssam spre Constanţa a depăşit pe parcursul drumului şi viteza legală. Camionul a fost surprins de radar circulănd cu o viteză de 118 km/h. Şoferul a primit o amendă care, aşa cum reiese din probele depuse la dosar, i-a fost expediată in localitatea Coşereni, din judeţul Ialomiţa. Hayssam a intrat in port şi a ajuns la bordul cargoului Iman T, care se pregătea de plecare. Au existat mai multe ipoteze care au circulat. Ba că sirianul a fost ascuns in marfă, ba că s-a aflat in infirmeria vaporului. Certitudinea este că Hayssam a părăsit Constanţa la bordul cargoului Iman T. El a ajuns la Alexandria in Egipt şi de aici la Tartous, in Siria. La sosire inapoi in Portul Constanţa, la bordul navei a avut loc o descindere a procurorilor, care au străns orice li s-a părut relevant de la bord. Din infirmerie aceştia au luat şi căteva beţe igienice de urechi. Hayssam se pare că a folosit aceste beţe. Au fost prelevate probe de pe acestea şi s-a comparat ADN-ul. Acelaşi lucru s-a făcut şi cu un bandaj ridicat tot din infirmeria vaporului. Toate aceste probe au condus la concluzia că Hayssam a fugit cu cargoul Iman T. Cu toate acestea, totul pare in zadar. Timp de aproape un an, căt a durat ancheta, Mustafa Tartoussi a avut interdicţie de a părăsi Romănia.
La dosarul complicităţii autorităţilor se adaugă curiozitatea că, la finele săptămănii trecute, magistraţii de la Curtea de Apel Constanţa au dispus ridicarea interdicţiei de a părăsi ţara pentru Tartoussi, decizie insuşită şi de judecătorii de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. In consecinţă, sirianul căutat acum de procurori ar putea să fi părăsit definitiv Romănia, ca şi prietenul său Omar Hayssam.
Toţi cei enumeraţi anterior vor fi trimişi in faţa instanţei, sub acuzaţia de complicitate la infracţiunea de terorism şi inlesnirea fugii unui suspect de terorism. La ce folos insă? Atăt acţiunea serviciilor, căt şi cea a procurorilor şi judecătorilor sunt tardive. Efectul este zero, pentru că inculpaţii sunt liberi tocmai graţie autorităţilor romăne, care s-au concurat in a le asigura sirienilor un cadru căt mai prielnic pentru a părăsi Romănia.
Hayssam e liber prin Siria. De acolo a intrat in direct şi la Antena 3. Dacă serviciile secrete, care i-au monitorizat traseul lui Hayssam şi care au furnizat aceste probe procurorilor, au ştiut tot timpul unde este sirianul, de ce nu au atenţionat Poliţia de Frontieră? Aceasta ar fi putut să intervină pentru prinderea fugarului chiar la bordul navei Iman T, unde s-a efectuat un control.
Avocatul Ionel Haşoti susţine că Tartoussi, clientul său, nu a părăsit Romănia. De altfel, armatorul sirian ar fi fost văzut zilele trecute prin Constanţa. Nimic nu-l poate impiedica insă să plece cănd vrea.
Iute de picior
Procurorii mai susţin că autotrenul cu care s-a deplasat Hayssam spre Constanţa a depăşit pe parcursul drumului şi viteza legală. Camionul a fost surprins de radar circulănd cu o viteză de 118 km/h. Şoferul a primit o amendă care, aşa cum reiese din probele depuse la dosar, i-a fost expediată in localitatea Coşereni, din judeţul Ialomiţa.
