x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Operatiunea Halpro

0
01 Iun 2005 - 00:00

Primul bombardament aerian american asupra Romaniei Peste numai cateva zile, in noaptea de 11 spre 12 iunie, se implinesc 63 de ani de la prima misiune de lupta a fortelor aeriene americane asupra teritoriului romanesc.

  • de MIHAI PELIN
  • SPECIAL

  • FARA EFECT. Raidurile faimoaselor bombardiere americane Flying Fortress nu i-au impresionat pe pilotii de vanatoare si pe artileristii romani
    Peste numai cateva zile, in noaptea de 11 spre 12 iunie, se implinesc 63 de ani de la prima misiune de lupta a fortelor aeriene americane asupra teritoriului romanesc. Nici la timpul petrecerii faptelor si nici mai tarziu nu s-a inteles prea bine despre ce putea fi vorba. Cazusera niste bombe, parte in Dobrogea, parte intre Dunare si Carpati, insa nu s-a stiut de la bun inceput cui apartineau ele.

    La 12 decembrie 1941, sub presiunile conjugate ale lui Manfred von Killinger si Renato Bova Scoppa, ministrii Germaniei si Italiei la Bucuresti, guvernul roman s-a declarat in stare de razboi cu SUA, actul fiind pur formal. Era a doua mare eroare a maresalului Ion Antonescu, dupa tratamentul inuman la care i-a supus pe evrei. In alte situatii, seful statului rezistase si va mai rezista unor sugestii absurde primite de la Berlin. De pilda, a refuzat transant sa participe la agresiunea impotriva Iugoslaviei, din primavara lui 1941. Insa, de data aceasta, nu s-a opus, cu toate ca initiativa il angaja intr-o intreprindere de-a dreptul ridicola. Ne mai aflam in razboi nu numai cu Rusia sovietica si cu Marea Britanie, ci si cu Canada, Republica Sud-Africana si... Noua Zeelanda. Practic, cu toata lumea anglo-saxona.

    Congresul american a luat in consideratie declaratia de la Bucuresti si i-a oferit un raspuns abia la 5 iunie 1942. Iar peste numai o saptamana, in noaptea de 11 spre 12 iunie, acelasi an, s-a inregistrat si primul atac aerian american asupra Romaniei. La fel de penibil in desfasurarea lui ca si declaratia lui Ion Antonescu. Mai tarziu s-a aflat ca tot acest conflict militar inutil si pagubos pentru tara nu survenise ca urmare a unei indicatii transmise maresalului de catre Hitler personal, ci se perfectase printr-o convorbire telefonica purtata de Mirbach, un personaj de mana a treia din Ministerul german de Externe, si Mihai Antonescu, vicepresedintele Consiliului de Ministri roman. Cel putin asa rezulta din minuta incheiata la timpul petrecerii faptelor.

    MISIUNE DETURNATA. In primavara lui 1942, pentru a nu lasa fara raspuns atacul japonez de la Pearl Harbor si declaratiile succesive de razboi ale Germaniei si aliatilor ei din Axa, americanii au pus pe roate, intre altele, si misiunea Projet Halverson nr 63, prescurtat Halpro, avand drept baza de pornire Florida. Un grup de 23 de bombardiere Consolidated Liberator B 24, sub comanda colonelului Harry A. Halverson, urma sa survoleze Oceanul Atlantic, Africa si Asia, pana in China, de unde sa efectueze un raid asupra Japoniei. In mai 1942, cand grupul american de bombardiere a ajuns la Khartoum, in Sudan, situatia militara evoluase de o asemenea maniera, incat aterizarea lui in China nu mai era posibila. Si comitetul mixt al statelor majore americane a indicat escadrilei lui Harry A. Halverson un alt obiectiv, ceva mai la indemana: sa atace rafinaria Astra Romana de la Ploiesti, care procesa in jur de 2 milioane tone titei anual, alimentand cu carburanti si lubrifianti si blindatele germane napustite asupra Caucazului, si Corpul African al lui Erwin Rommel, desfasurat in coasta Egiptului si orientat spre Suez. Din punct de vedere strategic, obiectivul din Romania era pur si simplu apetisant. Dificultatea consta in faptul ca participantii la raid se confruntau cu un necunoscut absolut. Nici un avion de recunoastere american nu operase in aceasta parte a lumii. Nu se stia nimic despre taria si despre amplasamentele apararii antiaeriene de la sud de Carpati. Ca sa nu mai vorbim si de faptul ca bombardierele Liberator B 24 erau testate pentru prima data in lupta, iar echipajele lor nu participasera pana atunci la nici o misiune cu caracter similar.

    Din cele 23 aparate ale grupului Halpro, cand au ajuns la Khartoum, mai erau operationale doar 13 si au fost angajate toate in raid. Au decolat de pe aerodromul scolii de pilotaj RAF de la Fayid, situat la est de Cairo, pe litoralul Marii Rosii, in seara zilei de 11 iunie 1942, la ora 22:30. Au traversat Marea Mediterana si Turcia, pe directia golful Antalia - est Istanbul, apoi Marea Neagra, pana deasupra Dobrogei, de unde au schimbat capul compas spre vest. Pe parcurs, aparatele s-au pierdut unul de altul si nici nu se mai puteau regasi, fiindu-le impusa de la plecare tacerea desavarsita a echipamentelor radio. Asa ca fiecare echipaj a actionat pe cont propriu, in felul acesta explicandu-se si trendul dezordonat al atacului si confuzia in care a fost purtat. Unele aparate, in loc sa se indrepte direct spre Ploiesti, au urmat cursul Dunarii, pana deasupra Oltenitei, si abia dupa asta au virat spre nord. Altele s-au strecurat spre Ploiesti pe sub poala Carpatilor. Nu intamplator, atacul nu si-a atins scopul propus la niveluri atat de inalte.

    PANICA. Chiar daca bombardamentele din 1942 nu au adus pagube insemnate, au speriat populatia civila

    NOROCUL PREVESTITOR AL GHINIONULUI. Convinse ca au ajuns in spatiul aerian al Ploiestilor, echipajele si-au largat rand pe rand bombele si au facut cale intoarsa. Jurnalul de operatiuni al Comandamentului Apararii Antiaeriene a Teritoriului a consemnat cu fidelitate miscarea haotica a bombardierelor deocamdata neidentificate, lipsita de orice logica atunci cand era judecata de pe pamant. La ora 4:02, la Fetesti, tunurile antiaeriene de 88 mm au deschis focul impotriva unui avion inamic care parea sa zboare spre Bucuresti. Pe langa Constanta, la ora 4:20, un alt avion inamic, dintre cele ramase in urma, a lansat sase bombe, destinate de fapt rafinariei Astra Romana, aflata la o distanta de circa 250 km. La Bucuresti, alarma s-a declansat la ora 4:22 si a incetat dupa ora 5. In apropierea garii Buzau, o bomba a cazut intre niste cotete. Praf si pulbere le-a facut. Altele au cazut pe langa Mizil si in cateva sate de jur-imprejur. Si asta a fost totul: un chix general.

    Confuzia din aer s-a transmis si la sol. Autoritatile militare romanesti nu realizau de catre cine si catre ce fel de tinta se declansase atacul. Sovieticii nu mai puteau ataca Romania din aer decat de la Sevastopol, insa complexul fortificat de acolo era pe punctul sa cada si nu dispunea de aviatie strategica, ci numai de avioane de vanatoare si asalt tactice. CFAL - Comandamentul Fortelor Aeriene de Lupta roman a ridicat in aer cateva aparate, mai mult in scopuri de recunoastere. In ziarele romanesti evenimentul nu a fost consemnat. Informatii subtiri au aparut doar in presa de la Ankara si Istanbul, fiind integral preluate de New York Times. Totusi este cert ca pilotii romani identificasera provenienta bombardierelor, confruntandu-le siluetele si insemnele de pe fuselaj cu cele din plansele clasice, aflate in dotarea oricarui comandament aerian. Si autoritatile de la Bucuresti descurajau eventualele divulgari ale adevarului pentru a evita comentariile insidioase ale opiniei publice ostile razboiului, ca si panica populatiei fara opinii politice.

    Nu toate aparatele americane au reusit sa revina pe pistele bazei de la Fayid. Unul a aterizat la Alep, in Siria. Altul tocmai la Ramadi, in Irak. Oricum, se poate aprecia ca au avut noroc. In raidul american urmator, de la 1 august 1943, americanii vor pierde 36 de bombardiere Liberator B 24, 110 prizonieri si aproape 300 de morti. Iar in raidurile initiate la 4 aprilie 1944 vor fi doborite in jur de 400 de cvadrimotoare Liberator B 24 si Flying Fortress si circa 100 de avioane de vanatoare Lightning, Thunderboldt si Mustang. Pierderi la care se vor adauga peste o mie de prizonieri si cateva mii de morti. Cam scumpa distractia!

    PREGATIRI DE ATAC

    "Impetuosul prieten al presedintelui Roosevelt, Harry Hopkins, insistase sa fie lansat un atac impotriva Ploiestilor, cat mai curand posibil. Generalul comandant al RAF, Sir Arthur Tedder, a oferit carburanti si bombe din rezervele englezesti debile din Africa. Atasatul militar american de la Cairo, colonelul Bonner F. Fellers, declara ca rafinariile din Ploiesti constituie de departe obiectivul cel mai important, de fapt un obiectiv strategic al razboiului, si ca acestea se aflau de acum in raza de actiune a bombardierelor grele americane" - James Dugan, Carroll Stewart
    Citeşte mai multe despre:   special

     

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    Procurorul Adina Florea reclamă, într-un act oficial, presiuni și amenințări la adresa SIIJ

    Procurorul Adina Florea reclamă, într-un act oficial, presiuni și amenințări la adresa SIIJ
    CSM urmeaz să valideze, în ședința de astăzi a Plenului, rezultatul concursului pentru ocuparea funcției de procuror șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, după ce, în urmă cu două...

    Dr. Anca Vereanu, despre „Dinți într-o zi” și industria implanturilor

    Dr. Anca Vereanu, despre „Dinți într-o zi” și industria implanturilor
    Galerie Foto Românii sunt europenii cu dinţii cei mai prost îngrijiţi. Teama de durere, lipsa banilor şi, de foarte multe ori, lipsa educaţiei sanitare se numără printre motivele amânării vizitelor la stomatolog. Cei mai mu...

    Sarah Perry: Credem că romanele sunt superioare televiziunii, dar sunt tot poveşti

    Sarah Perry: Credem că romanele sunt superioare televiziunii, dar sunt tot poveşti
    Galerie Foto Sarah Perry şi-a cucerit fanii cu romanele sale scrise în stil gotic şi cu poveşti care te ţin cu sufletul la gură. Şi-a publicat primul roman la vârsta de 34 de ani şi a cunoscut succesul abia după a doua...

    STS avansează un general la gradul de milionar

    STS avansează un general la gradul de milionar
    Galerie Foto Serviciile speciale se dotează, în anul electoral al alegerilor europarlamentare și al alegerilor prezidențiale. Serviciul de Telecomunicații Speciale, instituția care are un rol deosebit de important în...

    Pericolul „ruperii inimii”, la 3 zile după infarct

    Pericolul „ruperii inimii”, la 3 zile după infarct
    Apariţia chirurgiei cardiovasculare cu soluţia by-pass-urilor şi a cardiologiei intervenţionale de montare de stenturi au însemnat un salt uriaş în salvarea celor cu necazuri mari la inimă. Profesorul Horaţiu...

    Minunea din Teleorman. Satul cu palate construite la mișto

    Minunea din Teleorman. Satul cu palate construite la mișto
    Galerie Foto Comuna Buzescu a apărut la National Geographic, la Discovery și la BBC, titrată ca „Beverly Hills din Teleorman” sau „Pagodele romilor de la Alexandria”. Într-adevăr, aceste case sunt o atracție, pe de-o pa...

    Aplicații de spart orice telefon, cumpărate din fonduri europene

    Aplicații de spart orice telefon, cumpărate din fonduri europene
    Galerie Foto La nici două luni după ce fostul procuror general Augustin Lazăr a fost scos la pensie, cu un venit de lux, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a demarat un proiect de achizţii, vizând...

    Pe urmele lui Eminescu, la Odessa. Glossa teilor pierduți

    Pe urmele lui Eminescu, la Odessa. Glossa teilor pierduți
    La Odessa este singurul ţărm de unde Eminescu a privit îndelung marea. În august 1885, Eminescu trimitea o scrisoare prietenului său, Burlă, la două săptămâni după sosirea la Odessa, unde urma o cură de...

    Familia „liberalului” Vasile Blaga derulează afaceri cu instituţiile conduse de PSD

    Familia „liberalului” Vasile Blaga derulează afaceri cu instituţiile conduse de PSD
    Vasile Blaga a devenit europarlamentar din partea României, pe listele PNL. Formaţiunea liberală s-a clasat pe primul loc la alegerile europarlamentare care au avut loc în data de 26 mai, după o campanie...

    Cum poți să previi sindromul „burnout”

    Cum poți să previi sindromul „burnout”
    Sindromul „burnout”, tradus ca “epuizare profesională”, a fost introdus recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în Clasificarea internaţională a maladiilor, care serveşte drept bază pentru...
    Serviciul de email marketing furnizat de