x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Osemintele lui Balcescu sunt de negasit

0
26 Feb 2004 - 00:00

Autoritatile romane au promis sa readuca in tara, de la Palermo, osemintele lui Nicolae Balcescu, dar pana in prezent nu au facut nici un demers oficial pentru a le recupera. Trimisul special al "Jurnalului National" la Palermo, Monica Iordache, a facut o investigatie din care reiese ca misiunea este imposibila, intrucat osemintele lui Balcescu zac intr-o groapa comuna neidentificata.

Ministrul de Externe, Mircea Geoana, a propus in decembrie anul trecut readucerea in tara a osemintelor lui Nicolae Balcescu, mort la Palermo, in 1852. Initiativa pare insa imposibil de pus in practica, intrucat ramasitele pamantesti ale lui Balcescu odihnesc intr-o groapa comuna a Cimitirului Capucinilor din Palermo, alaturi de cele ale altor sute de morti.MONICA IORDACHE

Timp de doua zile am cautat urmele trecerii lui Balcescu prin Palermo. Nu mi-a fost greu sa le gasesc, intrucat numele revolutionarului roman le suna cunoscut sicilienilor. Prima oprire: Piata Marina, in care se afla Parcul Garibaldi. Aici, Balcescu are un bust asezat chiar langa cel al prietenului sau Giuseppe Garibaldi. Parcul are o vechime de peste 100 de ani, fiind fondat in 1886, iar statuia lui Balcescu este strajuita de imensi ficusi cu trunchiuri impletite si de palmieri exotici. "Nicolae Balcescu, grande storico e patriota romeno morte a Palermo", scrie pe soclul statuii revolutionarului de la 1848. Ingrijitorul parcului ma crede un turist strain ahtiat dupa poze si se ofera sa ma imortalizeze si pe mine sub coroana impresionanta a ficusilor. Ii spun ca sunt romanca si ca am venit sa caut locul mortii lui Balcescu. "A, Balcescu. Revolutionar din vremea lui Garibaldi", imi explica, bucuros ca si-a gasit un subiect de conversatie cu mine. Imi arata mandru bustul lui Garibaldi, amplasat alaturi de cel al lui Balcescu, si incepe sa imi povesteasca cat de aproape a fost el o data de Romania. "Am fost in Cehia. Imi place sa vanez si am auzit ca in Romania sunt paduri frumoase in care poti sa vanezi", inteleg din italiana repezita in care imi vorbeste si ma face sa ii promit ca o sa il invit la vanatoare in Romania. Imi si scrie adresa lui pe un colt al hartii orasului Palermo, ca sa se asigure ca invitatia va ajunge unde trebuie, si ii cer in schimb sa ma ajute sa nimeresc in celelalte locuri. Se ofera sa ma conduca pe Via Butera, acolo unde se afla cladirea fostului hotel de lux Trinacria, in care a murit Balcescu. O iau pe stradutele inguste, din apropierea portului, pe care masinile de mic litraj ale italienilor circula cu viteza si fac sa te lipesti temator de ziduri, printre copii care bat mingea pe locurile virane, printre daramaturi, si gasesc ceea ce a mai ramas din luxosul hotel de cinci stele la care au fost gazduiti principi si oaspeti de seama. Imobilul are peretii negri de mucegai, dar mai este locuit, dovada fiind obloanele deschise, cele cateva rufe atarnate la ferestrele de sus, ghivecele de flori si aparatele de aer conditionat. Dar marile porti de lemn roase de vreme sunt ferecate si nici o prezenta omeneasca nu invioreaza atmosfera morbida a cladirii. Pe fatada, doua placi de marmura confirma trecerea lui Garibaldi si a lui Balcescu pe acolo.

Corso Vittorio Emanuele Aproape de Via Butera, din dreptul unor porti monumentale, care incadreaza imaginea cenusie a Marii Tireniene, incepe desfasurarea strazii pe care Balcescu si-a parcurs ultimul drum - Corso Vittorio Emanuele, care te duce drept la Cimitirul Capucinilor, in care a fost inmormantat Balcescu. Cladiri din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea delimiteaza strada pavata cu pietre tocite si alunecoase. Unele sunt renovate si-si afiseaza evident confortul si eleganta, altele, negre si sinistre, sunt mancate de mucegai, dar sunt inca locuite. Altele, intr-un amestec delirant, sunt abandonate si din ele au mai ramas doar niste ziduri scheletice pe care flutura deznadajduit obloanele. Te astepti oricand sa auzi fosnet de jupoane de sub crinolinele secolului al XIX-lea, sa-ti apara in fata tuberculosi cu chipuri galbene, imbracati in redingote ponosite. De dupa portile grele, de-o varsta cu cladirile, afumate si innegrite de vreme, care ascund curti interioare in care cresc palmieri si ficusi seculari, ieseau odinioara trasuri elegante. Acum ies masinute mici si rapide, pe strazi umbla femei frumoase si elegante, prin ferestre razbate vorba repezita a sicilienilor, iar rufele puse la uscat la mai toate balcoanele raspandesc miros de detergent pe toata strada.

Vremurile lui Balcescu au ramas imprimate in peretii vechilor cladiri, dar Palermo traieste o viata noua, trepidanta. Trecutul convietuieste foarte bine cu prezentul, dand orasului un farmec special.

Catacombele cu mumii Corso Vittorio Emanuele serpuieste, pe langa splendide palate princiare si biserici cenusii, spre Manastirea Capucinilor. Imobilul manastirii este neasteptat de auster, fata de splendoarea celorlalte cladiri istorice din Palermo, drept pentru care nici nu imi atrage atentia. Mi-l arata o batranica, care isi lasa sacosele pe caldaram si imi strange bucuroasa mana, ca dupa o intalnire cu un prieten vechi. O usa minuscula te duce spre catacombele capucinilor - tuneluri nesfarsite in care sunt expuse mumii si unde unor entuziasti li s-a parut ca l-au vazut pe Balcescu printre celelalte corpuri chircite pe vecie intr-o moarte-spectacol. Imbracamintea le tradeaza rangul acelor trupuri innegrite si uscate: preoti in vesminte dantelate, calugari infasurati in materiale aspre, femei care odata au fost cochete, doctori, avocati, soldati, artisti. Primul calugar a fost mumificat aici in 1599, catacombele fiind folosite ca locuri de veci pana in 1739. Numele lui Balcescu este prezent si aici: o placa de bronz marcheaza centenarul mortii revolutionarului roman. Trupul revolutionarului roman nu s-a aflat insa niciodata in catacombe, documentele demonstrand ca a fost ingropat in cimitirul manastirii. Tunelurile inguste de pe peretii carora imi ranjeste moartea imi dau fiori. Ma intorc la intrare, dupa o scurta incursiune prin acest infern, probabil schimbata la fata, caci un tanar amator de senzatii tari, care tocmai se pregatea sa intre, ma intreaba smechereste daca mi-a fost teama.

Cimitirul Capucinilor Alaturi de cladirea manastirii se afla Cimitirul Capucinilor, in care a fost inmormantat initial Balcescu, oasele sale fiind depuse apoi intr-o groapa comuna, aflata in apropiere. Nu se mai afla acum nici o dovada a trecerii sale pe acolo. Cimitirul este complet innoit, iar fostele gropi comune sunt acum acoperite de strazile din jurul manastirii, pe marginea carora se ridica blocuri noi. Urmele lui Balcescu se pierd aici. Mai are o cruce in Cimitirul Rotoli din Palermo, amplasata de Academia Romana in 1921, dar istoricii au constatat apoi ca aceasta a fost o pista falsa si ca Balcescu este cu siguranta intr-o groapa comuna din Cimitirul Capucinilor.

Ultimul drum la Palermo Nicolae Balcescu a ajuns la Palermo pe 17 octombrie 1852, la ora 9 seara, dupa o calatorie de aproape trei zile cu vasul "Ercolano", venind de la Neapole, spune istoricul Dan Berindei. La Palermo, s-a instalat in Hotelul Alla Trinacria, de pe Via Butera, o straduta stramta aproape de port. "Alla Trinacria - grande albergo con bagni", adica "hotel mare cu baie", numara aproape 50 de camere si era unul dintre cele mai luxoase stabilimente, lucru care infirma ipoteza ca Balcescu a murit sarac, intr-o camaruta sordida. Revolutionarul roman, bolnav de tuberculoza, dar dornic sa-si completeze opera sa despre Mihai Viteazul, a fost gazduit in camera 26, incepand cu seara zilei de 17 octombrie. Starea sanatatii sale s-a agravat insa rapid, astfel ca Balcescu moare pe 29 noiembrie 1852, la ora 7 si jumatate seara. Langa el nu se afla nici un prieten roman, ci doar patronul hotelului, Salvatore Ragusa, servitorul Tomaso Malone, medicul Decio Bataglia, consulul Imperiului Otoman la Palermo si preotul Joseph Collida de la Biserica "Sf. Nicolae", care apartinea comunitatii greco-albaneze. Ultimul sau drum a fost cel de pe Corso Vittorio Emanuele, strada care mai exista si azi, si care duce la cimitirul Manastirii Capucinilor. Doi hamali, Tomaso Frederico si Vitrano Vincenzo, l-au purtat probabil pe Balcescu intr-o "portantina ", o litiera mortuara caracteristica orasului Palermo la mijlocul secolului al XIX-lea, in costumele lor negre si cu joben. Autorizatia de inmormantare, gasita in arhiva Manastirii Capucinilor, poarta data de 29 noiembrie 1852. Trupul lui Balcescu a fost transportat la manastire si a fost incredintat gardianului cimitirului, caruia i s-a platit taxa de 12 tari. Suma era pretinsa numai pentru cei ingropati. In autorizatia de inmormantare este inscrisa expresia "per cimitero", ceea ce demonstreaza ca trupul sau a fost depus in cimitirul manastirii. Desi a avut initial un mormant, osemintele sale au fost scoase dupa cativa ani si depuse intr-o groapa comuna, laolalta cu alte sute de morti, astfel incat identificarea lor este aproape imposibila.

"Nu avem nici o cerere de la Guvernul roman" Autoritatile orasului Palermo sunt dispuse sa-i ajute pe romani sa gaseasca osemintele lui Nicolae Balcescu, dar spun ca nimeni nu a depus vreo cerere oficiala in acest sens, din partea Guvernului roman.

"Din cand in cand vine cineva din Romania si cere informatii despre ramasitele pamantesti ale lui Balcescu. S-au facut cautari, dar nu s-a gasit nimic concret. Acum cateva luni a venit un domn care s-a prezentat drept reprezentantul unui minister roman si a cerut informatii, dar nu a lasat nici un nume si nici o cerere oficiala" Batistta Pillitteri, responsabil de serviciile cimitirelor, din cadrul Primariei din Palermo

"Resturile lui Balcescu nu sunt usor de gasit. In Cimitirul Rotoli exista un monument, pe care este scris ca in groapa comuna numarul 15 se gasesc osemintele patriotului roman Balcescu, mort in 1852. Aceste resturi, daca este adevarat ca s-au aflat in aceasta groapa, au fost cu siguranta luate, pentru ca la 8-10 ani locul se curata, iar oasele se depun intr-un osuar comun. Asa ca nu este usor sa le mai gasim acum" Padre Palafiore, directorul Cimitirului Rotoli

"Cineva spune ca aceste resturi pot sa fie in acest cimitir? Noi nu stim nimic, dar vom face si alte cautari" Gaspare Lo Nigro, directorul cimitirului Cappuccini

"Ramanem in asteptarea unei cereri oficiale din partea Guvernului roman, care nu ne-a fost trimisa pana acum la primarie. La noi mereu a venit cate cineva sa ceara informatii in nume personal, fara o cerere oficiala. Intelegem ca este interesul Romaniei de a avea resturile patriotului sau si de aceea noi avem cea mai mare disponibilitate pentru a face cerceta rile necesare. Daca o sa fie gasite osemintele, iar legea ne va permite, suntem dispusi sa luam in consideratie posibilitatea transfera rii lor in Romania" Dario Falzone, viceprimarul orasului Palermo

Mircea Geoana: "Este nevoie de o injectie de politic"

  • Jurnalul National: De ce v-ati gandit ca este bine sa fie readuse in tara ramasitele lui Balcescu? Mircea Geoana, ministrul de Externe: Nu am propus numai noi asta. Exista un colectiv de istorici la Academia Romana si la ambasada romana din Italia, la consiliul judetean Valcea care se ocupa de aceasta problema. Efortul este insa mult mai amplu pentru a gasi o solutie. Posibilitatile nu sunt simple pentru ca nu se stie exact unde sunt ramasitele lui Balcescu. Exista un acord de colaborare intre regiunea Palermo si autoritatile judetului Valcea pe aceasta problema. Eforturile vor fi intr-adevar foarte mari, dar nu trebuie sa abandonezi un simbol national cum este Balcescu.

  • Ce demersuri au fost facute? Demersurile au fost facute prin ambasada noastra din Italia, prin intermediul Academiei, exista si acel acord la nivel regional, dar poate este nevoie si de un efort politic si diplomatic mai mare. Este poate nevoie de o injectie de politic, astfel incat problema sa fie trecuta mai sus pe lista prioritatilor.

  • Dar autoritatile de la Palermo spun ca nu au primit nici o cerere oficiala... Nu stiu exact in ce fel au fost facute demersurile, dar se vor intensifica aceste eforturi.

  • Ce veti face? Ar fi bine sa trimitem pe cineva acolo, un cercetator specializat, care sa duca lucrurile mai in profunzime. De asemenea, trebuie studiata problema si din punct de vedere juridic, al succesiunii. Primul pas care trebuie facut este gasirea unor indicii mai clare despre locul in care este ingropat Balcescu.

  • Ce parere aveti despre propunerea academicianului Berindei de a fi cumparata cladirea Hotelului Trinacria? Se poate face asa ceva. Putem sa cumparam cladirea, sa o restauram, sa punem o placa memoriala, ceva mai explicativ.

  • Cam in cat timp credeti ca se va finaliza acest demers? E greu de spus. Anul acesta ar trebui sa reluam eforturile, sa evaluam informatiile pe care le avem si poate ar trebui sa trecem intr-o alta viteza. Exista oricum o colaborare cu autoritatile din Palermo si trebuie sa decidem impreuna ce trebuie sa facem. Obiectivul acesta nu trebuie abandonat si merita orice efort.

CONTINUARE: "Balcescu nu mai poate fi adus in tara"

Citeşte mai multe despre:   special,   intr-o,   roman,   bălcescu,   mănăstirii,   palermo,   cimitirul,   capucinilor

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Constantin Chiriac, directorul FITS: „Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”

Constantin Chiriac, directorul FITS: „Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”
Galerie Foto Anul acesta, cu siguranță, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), ne vor lipsi spectacolele de stradă, jocurile de artificii, spectacolele de teatru, de dans, muzica, voia bună, aplauzele și,...

Iohannis repornește economia cu o parcare de 1 milion, la Cotroceni

Iohannis repornește economia cu o parcare de 1 milion, la Cotroceni
Galerie Foto În plină criză guvernamentală, generată de demiterea Guvernului Orban I, prin moțiune de cenzură inițiată de Opoziție, în luna februarie a acestui an, Administrația Prezidențială era preocupată de...

Magdalena Popa Buluc, în dialog cu Constantin Chiriac, directorul FITS: ​​​​​​​“Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”

Magdalena Popa Buluc, în dialog cu Constantin Chiriac, directorul FITS: ​​​​​​​“Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”
 Anul acesta, cu siguranță, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, ne vor lipsi spectacolele de stradă, jocurile de artificii, spectacolele de teatru, de dans, muzica, voia bună, aplauzele și, mai...

Oamenii lui Băsescu din administrația bucureșteană s-au reunit în afaceri, la vreme de criză

Oamenii lui Băsescu din administrația bucureșteană s-au reunit în afaceri, la vreme de criză
Galerie Foto Familia Videanu s-a conectat, în plină stare de urgență generată de criza din sănătate, cu apropiații fostului edil de la sectorul 3 Liviu Negoiță. Liantul care unește, în anul 2020, zona de business a celor ...

Tragedia aviatică din Apuseni. Mii și mii de fapte bune, în numele Aurei Ion

Tragedia aviatică din Apuseni. Mii și mii de fapte bune, în numele Aurei Ion
Galerie Foto Sora Aurei Ion a luat o decizie radicală la șase ani după tragedia aviatică din Apuseni. Plecată de 11 ani din țară, în Marea Britanie, Mariana Ciucă se întoarce acasă, unde și-a făcut deja o nouă familie:...

Prima zi de libertate. Terasele revin la viață

Prima zi de libertate. Terasele revin la viață
Galerie Foto Bucureștenii încep să revină la vechiul lor obicei, acela de a ieși cu familia și de a se întâlni cu prietenii, ca să bea o bere sau un suc. Și ca să mai discute ce se întâmplă pe lume, cu aerul lor,...

Relaxarea” de la terase și de pe plaje înseamnă monitorizare totală a cetățenilor

Relaxarea” de la terase și de pe plaje înseamnă monitorizare totală a cetățenilor
Măsurile de relaxare, intrate, de ieri, în vigoare, pentru frecventarea teraselor și a plajelor de pe litoral impun, în fapt, o serie de obligații, atât din partea agenților economici care operează respectivele...

DOCUMENT: CNSAS atestă că sursa „Traian”, care turna la Securitate, este fostul președinte Băsescu

DOCUMENT: CNSAS atestă că sursa „Traian”, care turna la Securitate, este fostul președinte Băsescu
Galerie Foto Omul de afaceri George Pădure, urmărit, în vara anului 1989, de o sursă pe nume „Traian” și turnat la Securitate, a primit, în 20 mai 2020, un document din partea Colegiului CNSAS în care scrie negru pe alb c

Intestinul iritabil se întâlneşte mai ales la tineri

Intestinul iritabil se întâlneşte mai ales la tineri
Paleta bolilor aparatului digestiv este largă, iar cei care consideră că sistemul digestiv ar fi de rangul doi se înşală. În sistemul digestiv au loc procese atât de numeroase, de rafinate, încât medicina a...

Emil Boc combate, la Cluj-Napoca, pandemia cu instalații de iluminat festiv de 900.000 de euro

Emil Boc combate, la Cluj-Napoca, pandemia cu instalații de iluminat festiv de 900.000 de euro
Galerie Foto În plină stare de alertă, la finalul a două luni de stare de urgență, în care multe companii private au fost nevoite să-și suspende activitatea, măsură generatoare de șomaj tehnic sau chiar de șomaj...
Serviciul de email marketing furnizat de