x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„OUG-ul alertei”, golit de restricții la CCR. Ieșim din starea de urgență ca să intrăm în plin haos

0
Autor: Ion Alexandru 14 Mai 2020 - 08:04
„OUG-ul alertei”, golit de restricții la CCR. Ieșim din starea de urgență ca să intrăm în plin haos


Starea de alertă care va precede, începând de mâine, starea de urgență, generată de pandemia de COVID-19, a produs un haos legislativ fără precedent. Deși Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru a putea introduce o serie de restricții privind exercitarea drepturior și libertăților fundamentale, acest act normativ nu are cum să intre în vigoare până pe data de 15 mai. Astfel încât, Guvernul are la dispoziție doar pârghia OUG 21/2004. Care, însă, ieri, a fost amendată de Curtea Constituțională, care a decis că actul normativ este constituțional numai în măsura în care nu aduce atingere drepturilor și libertăților constituționale. În Camera Deputaților, ieri, a avut loc un eveniment fără precedent. Comisia Juridică a adoptat, dimineață, un raport de admitere a formei legii “stării de alertă” votate, marți, de Senat, dar a introdus o serie de amendamente prin care reglementează sancțiuni pentru încălcarea unor dispoziții ce nu se regăsesc în corpul legii. Mai mult, deputatul liberal Florin Roman a introdus un amendament prin care a reglementat, total neconstituțional, că legea intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Constituția prevede un termen de două zile pentru contestații la CCR și alte trei zile de la decretul de promulgare. La final, legea s-a reîntors la Comisia Juridică, pentru corectare. La închiderea ediției, forma finală încă nu ajunsese în Plen, pentru vot final. În aceste condiții, restrângerea unor drepturi și libertăți, reglementată prin această lege, nu va putea opera până cel mai devreme începutul săptămânii viitoare. Chiar dacă starea de alertă va fi instituită de mâine.

Curtea Constituțională a constatat, în ședința de ieri a Plenului, cu unanimitate de voturi ale judecătorior, că dispozițiile articolului 2, litera “f” din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2004, privind Sistemul Național pentru Managementul Situațiilor de Urgență, sunt constituționale, în raport cu criticile de neconstituționalitate ridicate de Avocatul Poporului, Renate Weber, respingând excepția ridicată. Acest articol prevede că starea de alertă se declară și se referă la punerea de îndată în aplicare a măsurilor și a planurilor de acțiuine, de avertizare a populației și de limitare a consecințelor situației de urgență. În schimb, judecătorii au admis, cu unanimitate de voturi, excepția ridicată de același Avocat al Poporulului, în legătură cu prevederile articolului 4 din respectiva Ordonanță de Urgență. Concret. Acest articol prevede că, pe durata situațiilor de urgență și a stărilor cu potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind, în condițiile legii, o serie de acțiuni și măsuri. Este vorba despre avertizarea populației, a instituțiilor și a agenților economici din zonele de pericol; declararea stării de alertă în cazul iminenței producerii situației de urgență; punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată; intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative; acordarea de ajutoare de urgență; instituirea regimului stării de urgență; solicitarea sau acordarea de asistență internațională; acordarea de despăgubiri persoanelor juridice și fizice și alte măsuri prevăzute de lege.

Curtea Constituțională a decis, astfel, cu majoritate de voturi, că toate aceste măsuri sunt constituționale, dar numai în măsura în care acțiunile și măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale. Restrângerea drepturilor și libertăților se poate face numai prin lege, de către Parlament. În aceste condiții, prevederile de la alieneatul al doilea, referitoare la faptul că pe durata stării de alertă se poate dispune restrângerea dreptului la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul la proprietate privată ori la protecția socială a muncii sunt neconstituționale, fiind adoptate prin Ordonanță de Urgență. Cu atât mai mult cu cât aceste măsuri de restrângere a drepturilor ar fi urmat să se stabilească în regulamente, planuri, programe sau în documente operative, ordine ori dispoziții.

 

Cum ar urma să arate România după 15 mai

Potrivit formei adoptate, ieri, de Comisia Juridică a Camerei Deputaților, fără amendamentele referitoare la contravenții pentru fapte care nu sunt prevăzute în textul legii, starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului la propunerea ministrului afacerilor interne

Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării sau doar pe teritoriul unor unități administrative-teritoriale, după caz. Când starea de alertă se instituie pe cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de pe teritoriul țării, măsura se supune încuviințării Parlamentului. Parlamentul se pronunță în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviințare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată. Parlamentul poate încuviința măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.

Pe durata stării de alertă se poate suspenda consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora. Pe durata stării de alertă poate fi permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în aceste spații, cu excepția teraselor unde se respectă măsurile de protecție sanitară.

De asemenea, pe durata stării de alertă, posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie și conducere, pot fi ocupate de funcționari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs. Numirea se face prin ordin al ministrului sănătății și încetează de drept în cel mult 30 de zile de la data încetării stării de alertă. În scopul prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS Cov-2 și pentru asigurarea bunei desfășurări a transportului de persoane pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, se instituie restricții și măsuri în condițiile prezentei legi, cu respectarea măsurilor de protecție sanitară

Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu de natură a pune în pericol persoanele și măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID- 19, pot fi suspendate din funcţii persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Sănătăţii şi din unităţile sanitare publice aflate în subordinea, sub autoritatea Ministerului Sănătăţii. Instituţiile şi autorităţile publice pot angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă și exclusiv pentru activități legate de aceasta, pentru o durată determinată, ce nu poate depăși 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

 

Blocaj la Camera Deputaților

Acest lucru înseamnă, practic, că Guvernul, în baza OUG 21/2004, poate institui starea de alertă la nivel național, în data de 15 mai 2020, doar în condițiile în care Legea propusă de Executiv, aflată, ieri, în dezbaterea Parlamentului, cu privire la măsurile pentru prevenirea și limitarea efectelor pandemiei de COVID-19, nu poate fi aplicată odată cu ridicarea stării de urgență decretată de președintele României. Însă, în toată această perioadă, fără ca autoritățile să poată institui vreo limitare sau interdicție a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, prevăzute în Constituția României. Proiectul de lege al Guvernului, care a trecut, marți, de votul Plenului Senatului, cu o serie de modificări operate de către Comisia Juridică, a ajuns, ieri, la Camera Deputaților. Aici, deputații juriști au adus, la rândul lor, o serie de modificări. Însă, pentru că au introdus o serie de sancțiunni pentru încălcarea unor prevederi care nu există în textul legii, actul normativ a fost reîntors în Comisia Juridică. La ora redactării acestui material, nu se stabilise încă o formă finală a raportului de admitere cu amendamente, care să fie supus votului Plenului Camerei Deputaților.

 

Amendamente care nu aveau nicio legătură cu textul de lege

Mai exact, deputații juriști au introdus, peste varianta adoptată de Senat, o serie de contravenții pentru o serie de abateri, în legătură cu măsuri despre care se spunea că sunt prevăzute la articolul 44, mai multe litere, din textul legii. Numai că, în textul legii, acele prevederi nu existau. Articolul 44 se referea la măsuri în domeniul insolvenței, fără nicio legătură cu sancțiunile prevăzute în amendamentul propus și adoptat. Iată ce au decis, initial, cei din Comisia Juridică, pentru ca, dupăamiază, legea să fie reîntoarsă pentru refacere:

Neluarea de către conducătorii serviciilor de asistență socială, a măsurilor referitoare la adaptarea programului de lucru sau la permanentizarea activității;

Neluarea de către conducătorii autorităților sau instituțiilor la nivelul cărora sunt constituite centrele operative pentru situații de urgență, a măsurilor pentru permanentizarea activității acestora;

Neexecutarea măsurilor referitoare la evacuarea temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată, de către personalul instituțiilor și autorităților publice desemnate să pună în aplicare aceste măsuri;

Împiedicarea de către orice persoană fizică a executării măsurilor de evacuare temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;

Împiedicarea de către orice persoană fizică a distribuirii ajutoarelor de primă necesitate pentru persoanele și animalele afectate;

Neefectuarea lucrărilor referitoare la modificarea de urgență a mediului înconjurător și infrastructurii, de către personalul instituțiilor și autorităților publice desemnate prin hotărâri ale comitetelor pentru situații de urgență să pună în aplicare aceste măsuri; 

Împiedicarea de către orice persoană fizică a efectuării lucrărilor referitoare la modificarea de urgență a mediului înconjurător și infrastructurii;

Nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor; 

Nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor de izolare la domiciliu; l Nerespectarea interdicțiilor de a organiza mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise;

Participarea persoanelor fizice la mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau la alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori la întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, interzise; 

Desfășurarea de către organizatori a unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise ori a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, cu nerespectarea măsurilor;

Circulația persoanelor, pietonală sau cu vehicule, în locurile și, după caz, în intervalele orare în care aceasta a fost interzisă sau restrânsă;

Nerespectarea de către persoanele fizice, a interdicției de ieșire din zonele stabilite sau încălcarea intervalelor orare în care este permisă ieșirea din aceste zone;

Nerespectarea de către persoanele fizice a interdicției de ieșire din clădirile, localitățile sau zonele geografice în care a fost instituită carantina;

Nerespectarea de către operatori a măsurilor referitoare la restrângerea sau interzicerea transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul ori încălcarea intervalelor orare în care acestea sunt permise;

Nerespectarea de către conducătorii instituțiilor sau operatorilor economici, a condițiilor referitoare la desfășurarea activității acestor instituții sau operatori economici;

Nerespectarea de către conducătorii instituțiilor sau operatorilor economici a măsurilor referitoare la suspendarea temporară a activității acestor instituții sau operatori economici;

Neefectuarea lucrărilor pentru demolarea parțială sau totală a unor construcții, instalații sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/ mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantații sau păduri, de către persoanele fizice sau juridice ori de către personalul instituțiilor și autorităților publice desemnate;

Împiedicarea de către orice persoană fizică a efectuării lucrărilor pentru demolarea parțială sau totală a unor construcții, instalații sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/ mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantații sau păduri;

Neefectuarea de către operatorii economici a activităților în folosul comunităților locale.

Citeşte mai multe despre:   medicii,   asistente,   sporuri

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal
Galerie Foto Senatorul liberal Vergil Chițac, infectat, în luna martie, cu noul coronavirus, din cauza căruia Parlamentul a intrat în carantină, iar proaspătul reînvestit, la acel moment, prim-ministru Ludovic Orban s-a...

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...
Serviciul de email marketing furnizat de