x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pâine nouă cu gustul libertăţii

0
Autor: Eliza Dumitrescu 29 Iun 2010 - 00:00
Încă de la începutul anului 1990 a fost evident că erau necesare măsuri urgente împotriva crizei alimentare reale cu care se confrunta România. Economia în general trebuia reformată. Iar pentru cei mai mulţi specialişti, opţiunea pentru ieşirea din impas era agricultura.  

Industria părea imposibil de reformat din cauza resurselor energetice insuficiente, a materiilor prime deficitare ori ineficiente, dar şi din pricina lipsei de valută necesară retehnologizării. În schimb, pariul cu agricultura părea a fi din start câştigat. Se estima că în cel mult doi ani criza alimentară putea fi lichidată. Presa publica pe larg luări de poziţii ale unor specialişti şi soluţiile lor. Se insista pe "decolectivizare", pe redobândirea de ţărani a "drepturilor strămoşeşti", "a pământurilor luate cu japca de comunişti".

Intervenţiile avizate ale unor agronomi cu experienţă erau dublate de discursuri de tip neo-păşunist, de chemări la glie către fiii satelor pierduţi în anonimatul citadin: "Chemaţi-i pe copiii voştri de prin blocurile reci ale oraşelor, de la Şimleu, de la Zalău sau de oriunde ar fi să vină în sat, să-şi ia partea lor de pământ, să-l are, să-l semene, că serviciul la pământ ţine cât pământul şi-ţi dă adevărata libertate". (Dreptatea, 5 februarie 1990)

Dar pe ce cărţi din mânecă se baza pariul cu agricultura? Într-un articol din România liberă (18 iunie 1990), inginerul agronom Ion Medoia susţinea că "România are un potenţial superior majorităţii ţărilor europene. Cele 10 milioane de hectare arabile, cele 4,5 milioane hectare de păşuni şi de fâneţe constituie cea mai mare bogăţie naturală a ţării noastre. Avem ţărani, muncitori agricoli, specialişti de marcă...".

Conform specialiştilor chemaţi să se pronunţe, o agricultură intensivă şi superintensivă ar fi putut asigura hrana pentru 50 milioane de oameni. Se estima că surplusul ar fi putut merge la export, alimentând astfel motoarele economiei naţionale. Inginerii agronomi trasau chiar planuri detaliate de producţie bazate pe mobilităţile fizice existente, dar luând în calcul şi entuziasmul şi dorinţa de muncă a unor ţărani cointeresaţi prin redobândirea pământurilor confiscate de comunişti.

Inginerul agronom Pavel Manole propunea, conform România liberă din 9 iunie 1990, următorul plan de acţiune: "În fiecare sat s-ar putea creşte 1.000 de vaci cu o producţie zilnică de 13-14 litri de lapte, adică 13.000-14.000 litri de lapte zilnic faţă de numai 1.000-1.500, maximum 2.000 litri de lapte cât se obţine în prezent într-un CAP. Fiecare sat ar putea produce anual cel puţin 150 tone de carne de taurine faţă de 30-40 de tone în acest moment".  

Se repeta că România are un potenţial natural şi uman superior altor state şi, spre edificare, se dădeau exemple cu ceea ce putea face, pe alte meleaguri, o agricultură intensivă. Astfel, în SUA, un agricultor hrănea 50 de persoane, iar în RFG, de pe urma unui lucrător al pământului mâncau 25 de persoane.  

Dar ce lipsea pentru a transforma iar România într-un "grânar al Europei". Ce nu avem noi în agricultură, afirmau specialiştii, sunt relaţiile de proprietate clare, sistemele economice stimulative pentru producători, o distribuţie corectă a resurselor, tehnologii, agricole şi alimentare competitive.  

Şi, într-adevăr, problema cea mai acută ce revenea iar şi iar în dezbateri era cea a proprietăţii. Un pas mic fusese deja făcut la începutul anului, când Ion Iliescu a semnat la 29 ianuarie 1990 Decretul-Lege nr. 42. Ca urmare, circa 3 milioane de hectare de teren au trecut în folosinţa îndelungată a cooperatorilor, pensionarilor CAP şi a altor producători. Dar nu era decât o soluţie provizorie. Mulţi dintre ţăranii din CAP-uri continuau încă să presteze munca obştească în paralel cu munca pe aceste terenuri luate în arendă. În unele cazuri chiar şefii de CAP-uri, dornici să-şi păstreze poziţiile privilegiate, le impuneau ţăranilor zile de muncă dacă doreau să primească pământ în arendă.

Astfel, în timp ce în URSS se trecuse deja la împărţirea terenurilor vechilor proprietari de drept, în România încă domnea o ambiguitate care a avut şi urmări negative. În unele judeţe, s-au hotărât în pripă, mai ales la nivel local, desfiinţarea CAP-urilor şi împărţirea tuturor mijloacelor mobile şi mobile deţinătorilor de drept. Adică ţăranilor. Fiecare fiu al satului a putut contribui la avântul dezmembrărilor cărând în ograda sa ce putuse apuca şi duce: ţevi de irigat, uşi masive de la grajduri, vaci şi viţei, unelte, scule, utilaje mai mărunte. În zonele unde presiunea populaţiei a fost mai mare, situaţia neclară a durat până târziu, în plină campanie de recoltat, când nu era clar cine trebuie să efectueze anumite lucrări. Situaţia nu făcea decât să confirme unele obiecţii de la începutul anului, când existaseră voci potrivit cărora reîmproprietărirea ţăranilor ar fi fost prematură. Fusese invocat riscul fracţionării, dar şi lipsa de utilaje din gospodăriile individuale, lipsa îngrăşămintelor, a seminţelor, a ierbicidelor, imposibilitatea de a organiza rapid culturile, lipsa organizării împrumuturilor bancare. Şi, într-adevăr,  s-a putut constata că suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr şi cu floarea-soarelui s-a redus simţitor, iar industria nu a reuşit să producă şi să livreze uneltele şi maşinile agricole necesare în ritmul adecvat.

Totuşi, în judeţele în care se păstrase organizarea pe CAP-uri, IMS-uri, IAS-uri, sfârşitul lui iunie 1990 i-a găsit pe agricultori recoltând primele grâne cu mireasmă de libertate şi, totodată, ultimele trudite în comun.
Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tusea poate avea cauze digestive sau cardiace

Tusea poate avea cauze digestive sau cardiace
Tusea seacă, atât de frecvent întâlnită, are o diversitate de cauze. Nu numai aparatul pulmonar este de vină, pot sta la bază şi factori cardiaci, digestivi sau din sfera ORL, explică pneumologul Constantin...

Se îngroașă gluma. Conflict de interese în afacerile lui Barna pe fonduri UE cu Consiliul Județean Alba

Consiliul Județean Alba aproba, în 2013, înființarea unui ONG care să se ocupe de implementarea de proiecte și de programe pentru domeniul de la Sâncrai, devenind unul dintre acționarii acestei organizații....

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție îi îngrozește atât de tare pe procurorii din CSM, încât șapte dintre aceștia, în frunte cu vicepreședintele Consiliului, procurorul Nicolae Solomon,...

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României
Completul Penal de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care, în primăvară, a transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene un set de întrebări dacă se pot încălca...

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală
Din păcate, cancerele din cavitatea bucală se întâlneasc tot mai des. Necazul este că bolnavii de acest tip de cancer se prezintă târziu la clinicile de chirurgie oro-maxilo-facială, când li s-a deformat figura...

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției
Galerie Foto Anunțată, încă dn data de 4 octombrie, ședința Plenului CSM de ieri, în care ar fi trebuit să fie validate, după mai bine de patru luni de zile, rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de...

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București
Galerie Foto Afacerile politice, economice și mai puțin vizibile ale unor înalți oficiali americani democrați în România urmează să facă obiectul unor dezvăluiri de proporții, conform afirmațiilor făcute, duminică sear...

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an
În popor umblă vorba că mai nimeni nu scapă de o suferinţă reumatismală. De la bunici, la colegii de serviciu, chiar şi unii de vârstă tânără, se vaită adesea de dureri în articulaţii. Reumatologul...

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă
Galerie Foto Toate probele relevante elucidării cauzei “Caracal”, solicitate, în scris, de către avocatul familiei Măceșanu conducerii DIICOT, care constituie, totodată, și echipa care lucrează la acest dosar, au fost...

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea
Galerie Foto Lovitură devastatoare aplicată de Curtea de Apel Bucureti într-un dosar civil în care protagonistă este controversata judecătoare, exclusă din magistratură, Camelia Bogdan. Instanța a decis ca să anuleze o...

Viaţa de student din Bucureşti

Viaţa de student din Bucureşti
Galerie Foto Independenţă, distracţie, prieteni noi, dezvoltare personală şi profesională, studiu sau, pe scurt, viaţa de student în Bucureşti. Acestea sunt câteva caracteristici specifice, ce se individualizează...

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică
Galerie Foto Ipocrizie și dublu standard în legătură cu respingerea candidaturii Rovanei Plumb pentru poziția de comisar european pe domeniul Transporturilor. Candidatul român a fost respins de Comisia JURI a Parlamentului...

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein
Galerie Foto În august 2019, miliardarul american Jeffrey Epstein a fost găsit mort în celula sa. Iar presa americană a publicat agenda conținând contactele controversatului miliardar, acuzat de pedofilie, în această agendă...

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea
Publicația bugetul.ro continuă o investigație demarată, anul trecut, de “Jurnalul”, referitoare la afacerile liderului USR, Dan Barna (FOTO), derulate cu statul și descoperă o informație mai mult decât...

Fumătorii şi obezii au risc mai mare de cancer la rinichi

Fumătorii şi obezii au risc mai mare de cancer la rinichi
Cancerul de rinichi - din parenchimul rinichiului, din ţesuturile organului - este forma cea mai violentă din toate formele de cancer ale aparatului renal. Din păcate, cancerul de rinichi este descoperit târziu, în...
Serviciul de email marketing furnizat de