x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

PATRU ANI DE GUVERNARE / Bilanţ optimist, eşecuri ascunse cu dezinvoltură

0
Autor: Daniela Ivan 19 Sep 2008 - 00:00
PATRU ANI DE GUVERNARE / Bilanţ optimist, eşecuri ascunse cu dezinvoltură


Guvernul liberal al lui Tăriceanu a prezentat miercuri un bilanţ al guvernării, ocazie cu care a bifat realizare după realizare. Majoritatea de stînga. Nici un cuvînt despre nerealizări, precum deficitele externe, inflaţie sau finalizarea a numai patru kilometri de autostradă.



România este pe locul întîi în Europa la creştere economică, am aflat cu mîndrie de la premierul Tăriceanu. Cifrele arată limpede că, deşi natura ne-a fost potrivnică şi am avut parte şi de secetă şi de inundaţii, creşterea economică medie în perioada 2005-2007 a fost de 6%. Dacă luăm în seamă numai activităţile neagricole, creşterea medie a PIB a fost de 7,8%. În primul semestru al anului 2008, creşterea PIB a fost de 8,8% – record absolut după 1990 şi cel mai înalt ritm de creştere din UE. Produsul Intern Brut al României era în 2004 de 60,8 miliarde de euro. Astăzi, evaluările ne conduc la un PIB pentru întregul an 2008 de 140 miliarde de euro. Deci, mai mult decît dublu. În ceea ce priveşte PIB pe cap de locuitor, valoarea lui este de 2,4 ori mai mare decît în 2004.

Pensiile

Orice pensionar poate să-şi compare talonul de pensie şi să vadă că, din decembrie 2004 şi pînă astăzi, pensia
i s-a dublat, a declarat Tăriceanu. Pensia medie din sistemul public de pensii a crescut cu 94% în termeni reali în această perioadă şi cu 143% în termeni nominali. În decembrie 2004, valoarea punctului de pensie era de 286 de lei. Aceasta a crescut progresiv, ajungînd la 581 de lei în ianuarie 2008 şi urmînd ca de la 1 octombrie să crească din nou la 697 de lei.

Salarii
În luna decembrie 2008, salariul mediu brut se va dubla, comparativ cu decembrie 2004, şi va ajunge la aproximativ 1.700 de lei, iar cel mediu net va fi de 1.260 lei. Dacă exprimăm salariile în euro, cîştigul salarial mediu brut în anul 2008 a fost estimat la 470 de euro, faţă de numai 200 de euro în anul 2004. Faţă de angajamentul luat de Guvern, de 60%, avem o creştere de peste două ori. Surprinzător, printre realizări a fost amintită şi reducerea şomajului. Însă fără a se aminti de cei peste 3 milioane de români plecaţi la lucru prin lume.

Educaţia
Guvernul a investit în Educaţie în anul 2007 cît s-a investit în acest domeniu din 1990 pînă în anul 2005. Am ajuns la o alocare de 6% din PIB, adică peste 8 miliarde de euro în acest an. Doar anul trecut am investit cît s-a investit în tot domeniul din 1990 pînă în 2005. "Vă dau cîteva elemente: 8.000 de şcoli din mediul rural au fost dotate cu echipamente şi materiale necesare, 4.000 de şcoli au beneficiat de materiale didactice. Astăzi se poate spune că nu există localitate din România unde să nu se fi renovat sau modernizat o şcoală sau o grădiniţă", a spus Tăriceanu.

Cercetarea
Cenuşăreasa economiei româneşti, cercetarea primea mai puţin de 0,2% din PIB, pînă în anul 2004. Acum, proporţia a ajuns la 0,7% din PIB şi în continuare va trebui să majorăm alocaţiile bugetare pentru cercetare în aşa fel, încît să ne atingem obiectivul pe care şi noi ni l-am asumat, stabilit prin Strategia Lisabona, de cel puţin 1% din PIB într-o primă fază, ulterior 3% din PIB.

Sănătate

Cheltuielile din acest domeniu au crescut de la 8,5 miliarde de lei în 2004 la 20 miliarde de lei în acest an. "Am plecat de la premisa că este mult mai uşor să previi o boală decît să o tratezi. Din acest motiv, am susţinut şi finanţat programul iniţiat de dl ministru Nicolăescu, Programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, prin care 55% din români au fost deja evaluaţi", a mai spus premierul. Acesta este un exemplu, însă sînt şi alte exemple de programe de sănătate menite să prevină îmbolnăvirea populaţiei.

Investiţii
În patru ani am reuşit să avem investiţii mai mari de două ori decît tot ceea ce s-a făcut în perioada 1991-2004. Şi aceste investiţii vor continua să vină în România. Datele prezentate de Guvern arată că investiţiile străine în România sînt, în perioada 2005-2008, în valoare de 35 miliarde de euro, dublu faţă de realizările din întreaga perioadă 1991-2004.

PROMISIUNI NEÎNDEPLINITE - Infrastructura, uitată în Programul de guvernare

Tăriceanu a uitat promisiunile făcute cetăţenilor la numirea în funcţie. Acesta anunţa cu surle şi trîmbiţe că va realiza multiple schimbări în domeniul infrastructurii feroviare şi rutiere.
Schimbările în domeniul feroviar vizau achiziţionarea de vagoane de călători şi locomotive noi, precum şi reorganizarea activităţii societăţilor comerciale feroviare conform directivelor Uniunii Europene.
De asemenea, promitea că va realiza strategii pentru optimizarea costurilor şi funcţionarea în condiţii de eficienţă economică, privatizarea transportului feroviar de călători de lung parcurs (internaţional), asigurarea subvenţiei în transportul de călători, precum şi eliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe infrastructura feroviară publică.
Tăriceanu mai promitea finalizate lucrările de modernizare a reţelelor CFR pe Coridorul IV paneuropean: Cîmpina – Braşov, Bucureşti – Constanţa, Curtici – Arad – Simeria, precum şi a tronsonului Piteşti – Rîmnicu-Vîlcea, ceea ce nu s-a realizat.
Nici vorbă de asanarea financiară a societăţilor feroviare naţionale, optimizarea costurilor sau privatizarea CFR Marfă.

AUTOSTRĂZi
Guvernul pare să fi uitat cu desăvîrşire de Stra-tegia în domeniul infrastructurii rutiere, care prevedea "satisfacerea deplină a utilizatorului, interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri din Uniunea Europeană" sau asigurarea de condiţii de siguranţă şi confort. Sporirea măsurilor de siguranţa circulaţiei şi confortului participanţilor la trafic a rămas şi ea doar în stadiul de proiect, dacă ţinem cont de faptul că anul trecut şi-au pierdut viaţa 3.000 de persoane în accidente rutiere. Rata de mortalitate în accidentele rutiere este cea mai mare din Europa, vinovat fiind în cele mai multe cazuri starea precară a infrastructurii.
Premierul era încrezător acum patru ani şi cu privire la numărul kilometrilor de autostradă ce urmau a fi daţi în folosinţă în mandatul lui.
Autostrada Soarelui ar fi trebuit să fie gata, din moment ce mai erau doar 52 de km de construit. Şi finalizarea Autostrăzii Bechtel părea uşor de realizat. Patru ani mai tîrziu, şi 600 de milioane de euro de la bugetul de stat, compania americană Bechtel a turnat doar 5 kilometri din Autostrada Transilvania.
Alte două autostrăzi, Nădlac-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa pe coridorul IV paneuropean şi Bucureşti-Focşani-Albiţa pe coridorul IX paneuropean, par acum doar nişte vise irealizabile.
Nici construcţia unor reţele de drumuri rapide, pentru circulaţia de tranzit, în special pentru traficul greu, ca alternativă pentru actuala reţea publică de drumuri de legătură între localităţile învecinate nu a fost realizată, deşi figura printre priorităţile din programul de guvernare.
  • Elena Stan


IONUŢ BĂLAN: Economia nu duduie, ci gîfîie

Premierul Tăriceanu spune că PIB-ul are şanse să crească cu 9% în 2008, însă ignoră că de fapt economia nu duduie, ci gîfîie – este supraîncălzită, consideră analistul economic Ionuţ Bălan.

Acest din urmă "simptom" se vede în aprinderea inflaţiei şi creşterea salariilor cu mult peste sporurile de productivitate. Premierul mai spune că veniturile bugetului consolidat pentru 2008 sînt apropiate de nivelul întregului PIB al României din 2003, dar majorarea veniturilor publice nu s-a materializat într-o creştere similară a cantităţii de bunuri publice oferite contribuabililor: cum ar fi drumuri sau autostrăzi. politizare

Tăriceanu afirmă foarte liberal că cea mai bună formă de protecţie socială este asigurarea unui loc de muncă bine plătit. Foarte frumos, numai că statul şi nu sectorul privat a fost în perioada 2005-2008 cel care a creat cele mai multe locuri de muncă. Şi aici se pot da şi exemple. Cehia realizează un PIB superior, deşi nu are decît jumătate din populaţia şi suprafaţa României. Da, dar numărul de lucrători direct productivi – care la noi nu trece de 2,5 milioane – e mai mare. Mai mult, cehii direct productivi au un "balast" mai redus de bugetari sau asistaţi social. Au toate condiţiile să realizeze o productivitate aproape dublă faţă de cea din România, cu un risc sistemic mai scăzut pe piaţa creditului (au o valoare mai mică a împrumuturilor decît a economisirilor).

Observ o amplificare a competiţiei politice în dauna celei economice. Politicul deposedează economicul de o cantitate din ce în ce mai mare de resurse, pe care le direcţionează spre zonele unde are interes, lăsînd pieţele fără "materie primă". Cu pieţe subţiri, care se află în imposibilitate de a gestiona productivitatea, nici n-are sens să ne mai întrebăm de ce avem una dintre cele mai înalte inflaţii din rîndul membrilor UE.

Guvernul Tăriceanu a investit în Educaţie în 2007 cît s-a investit în perioada 1990-2005, dar nu ştiu cum se face că România rămîne tot pe primele trei locuri în UE în ceea ce priveşte şomajul în rîndul tinerilor, care este de patru ori mai mare ca în cazul populaţiei de peste 25 de ani. În fine, premierul Tăriceanu susţinea recent că "o creştere a salariului minim pe economie nu ar face decît să alimenteze şi mai mult spirala inflaţionistă". Asta nu-l va opri însă să majoreze salariul minim de la 1 octombrie, dată la care va avea loc şi creşterea, în avans, a pensiilor.

Deşi adesea i se pune eticheta de "neoliberal", acest Guvern s-a ocupat cu totul şi cu totul altceva decît să facă un Executiv liberal: să renunţe la preţurile administrate, să reducă aparatul funcţionăresc, să transforme sistemul de asigurări sociale de stat într-o minimă plasă de siguranţă. De aici rezultă că socialiştii în România sînt de două feluri: cei care arată cu degetul spre puterea de dreapta şi cei care nu recunosc că sînt de stînga.

ILIE ŞERBĂNESCU: Creştere nesănătoasă

Creşterea economică cu care Guvernul se laudă că este cea mai mare din UE este clar nesustenabilă, spune analistul economic Ilie Şerbănescu.
"Este o creştere nesănătoasă pentru că duce la dezarticularea economiei deoarece se bazează pe promovarea consumului şi nu a producţiei. Prin această politică am ajuns deja la un decalaj de 14 procente din PIB între consum şi producţie. Este grav şi că această creştere economică nu este obţinută decît pe bază de importuri şi la un moment dat va trebui ca aceste datorii externe să fie plătite şi atunci se va vedea cu ce preţ a fost realizată această creştere economică. Aşa se explică şi dublarea PIB-ului pe cap de locuitor între anii 2004 şi 2008. Adică PIB-ul s-a dublat pe bază de credit şi nu mai ştie nimeni cît este credit intern şi cît extern.
Relaxarea fiscală nu şi-a atins menirea, şi anume de a scoate la suprafaţă veniturile negre, nefiscalizate. 60% din salariaţii din România sînt înscrişi la Fisc cu salariul minim pe economie.
În ceea ce priveşte creşterea pensiilor, sigur, este un lucru bun, deşi legiferarea creşterii nu este prea bună. În România sînt 4,5 milioane de salariaţi şi 4,5 milioane de pensionari, deci raportul este de unu la unu. Asta înseamnă că atît cît iei, dintr-un salariu mediu, atît poţi da pensia medie. Altfel, matematic este ilogic.

LIVIU VOINEA: Cota unică de consum

Fondul Proprietatea este una dintre principalele nerealizări, consideră Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată.
"S-au luat nişte active ale statului care n-au mai produs pentru stat, nu s-au dat decît 800 de despăgubiri, se dau salarii foarte mari unor funcţionari publici, despăgubirea în sine nu s-a realizat, Fondul nu e listat, nu funcţionează, deci nu şi-a îndeplinit obiectivele. E un proiect născut mort la care ar trebui renunţat.
La pensiile private e un dezastru ce urmează să se întîmple. Guvernul ar trebui să introducă garantarea pensiilor private obligatorii cu rata inflaţiei. Nu apar investitori mari, nu e o garanţie că ai randament. E un risc deja demonstrat de criza din America. Dacă nu se trece la garantare, e rea-credinţă. În 30 de ani, fiecare se poate trezi fără pensie.
În privinţa cotei unice, trebuie făcută o deosebire între principiul cotei unice şi scăderea impozitelor. În opinia mea, scăderea la 16% a stimulat consumul foarte mult şi nediferenţiat. Deşi avem rate mari de creştere economică, am ajuns la limita de deficit bugetar de 3%, fără să facem reformele structurale, fără să investim în infrastructură sau în energie pentru cerinţele UE în materie de mediu."
Citeşte mai multe despre:   special,   tariceanu,   anul,   romania,   crestere,   creşterea,   economică,   sînt

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului
Galerie Foto Ghinion pentru Mircea Băsescu, în legătură cu cea de-a doua companie pe care o patronează și care se află, în prezent, în procedura falimentului. Propunerea lichidatorului judiciar al SC MB Consult Company SRL C...

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da
Galerie Foto Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret...

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare
Galerie Foto La mai bine de jumătate de an de când un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea...

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură
Galerie Foto Cu un tupeu greu de egalat, fostul procuror „paraditor” de la DNA Ploiești Mircea Negulescu, zis „Portocală”, cerea, în 2017, după ce a fost suspendat din magistratură, ca urmare a unei anchete disciplinare...
Serviciul de email marketing furnizat de