x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pe urmele Crailor de Curtea Veche

0
19 Apr 2004 - 00:00

Un loc al pierzaniei si al dezmatului, plin de hoti si femei usoare, cersetori, si boieri scapatati. Asa descria Mateiu Caragiale Curtea Veche acum un secol. Peste ea istoria s-a asezat in straturi. Fiecare pojghita de spoiala are oamenii ei.

Omul inalt, bine facut, cu mustata proaspat tunsa si cu geaca de piele „made in Turcia" se uita vesel cand intr-o parte, cand in alta. Supravegheaza cu ochi de vultur marfa intinsa pe caldaram. Un batranel cu palarie ponosita si haina roasa se uita lung, cu obrazul in palma, la acuarelele prafuite rezemate de ziduri. Ar cumpara si n-ar cumpara. Apoi se indeparteaza agale catre o alta pravalie, mai interesanta, aflata ceva mai la vale, aproape de coltul Strazii Covaci cu vechea Sepcari.

Pravalii cu obiecte de odinioara

Strada s-a umplut de galerii de antichitati. Unele specializate, fie in fotgrafii, fie in masini de scris. Altele cu de toate. Pe urmele Crailor de Curtea Veche a aparut si o „pravalie de nimicuri" ce le poarta numele. Romanul scris in primele doua decenii de secol XX de Mateiu Caragiale i-a fascinat pe multi. Sasa Constantinescu si-a numit pravalia dupa romanul lui Caragiale „cu gandul la aventurile nocturne ale acelor rafinati decazuti" care erau personajele romanului: Pasadia, Pantazi si Pirgu.

„Aveam sa aflu cativa ani mai tarziu adevaratul sens al expresiei: «Craii» erau nici mai mult nici mai putin decat hotii si vagabonzii, pentru care, la 1793, Voda Sutu scornise porunca domneasca cerand «a se astupa cu pari, nuiele si maracini» refugiul de «oameni rai» de la Curtea Veche", povesteste Sasa Constantinescu.

Craii de atunci au disparut dupa 1940. Casele care, odinioara, adaposteau hoteluri de toate felurile au fost inchiriate pe nimic „oamenilor muncii". Dar chiar si asa franturi din povesti s-au pastrat. Fara intimitati, fara vulgaritati, dar cu un viu parfum de mahala.

Un crai al strazilor

„Nu faceti poze la tablouri. Va rog frumos", se rasteste vanzatorul cu geaca de piele si mustata proaspat tunsa la trecatori.

„Cuba", cum il striga toti prietenii din zona pe vanzatorul din strada, sta pe Strada Soarelui de treizeci si ceva de ani. Sta chiar intr-o casa odata boiereasca, de la 1874. Se mai vede inca data constructiei modelata in fier forjat pe balustrada balconului. Cuba vinde acum „vechituri". Odata vindea blugi, tigari BT si nes „pe sestache". Doar noaptea si in cantitati mici, ca sa nu-l prinda militia. Asa facea toata lumea in pravalioarele de pe Strada Covaci si in tot centrul vechi pe vremea comunistilor. „De la haine vechi, la inceput, dupa razboi, s-a ajuns incet-incet la blugi si tigari bune. Iar acum vindem obiecte vechi", rade Cuba.

Povesti cu terase si bordele

Cuba a auzit multe povesti despre Curtea Veche si craii ei de odinioara, de dinainte de comunisti. „Aici e multa istorie. Strada asta, Covaci, e foarte veche si n-a fost intotdeauna asa, cu vanzatori de antichitati", spune omul. Povestile le-a auzit de la batrani, dar mai ales de la batranele care s-au mutat si ele in casele de pe strazile din centrul vechi al Bucurestiului o data cu nationalizarea, prin anii ’50.

„Pai e o casa cu o terasa mica ceva mai la vale. Acolo a fost prin 1912-14-16... Erau niste masute jos unde stateau clientii si beau o bere. Si cucoanele ieseau la geamuri si ei alegeau. Asa zic batranii. Daca intri sa te uiti prin toate camerele si daca ai citi tot ce gasesti prin ele ramas... sunt multe istorii aici", povesteste Cuba cu un ranjet entuziasmat, de cunoscator.

In curtea interioara a casei cu pricina, omul intra printr-un gang, aproape un tunel, ingust, cu peretii innegriti si un miros de excremente si mucegai. Spre capat tunelul se mai largeste si da intr-o curte mica, plina de gunoaie, scanduri abandonate. De jur imprejur: ferestre, balcoane pe care sunt pictate flori albe. Vopseaua a crapat, dar pictura inca se mai vede. Scara interioara, de lemn, ramasa de un secol, chiar mai mult, urca in spirala pana la acoperis. La un geam de la etajul intai e doar un copil care se joaca: scuipa pe betonul din curte si numara cat face saliva pana jos.

„Iaca despre ce vorbeam eu. Aici stateau boierii si acolo sus ieseau domnitele la agatat. Nu mai stie nimeni ce se petrecea acolo, ca au murit de mult", rade Cuba.

Locatarii unui vechi stabiliment

La geamul de la etajul intai apare langa fata baietelului si cea a unei femei. „A fost o filmare aici. Candva inainte de ’89. Atunci au pictat balcoanele", spune femeia. Ea nu stie nimic despre craii de altadata si nici despre femeile usoare care-si primeau odata iubitii sau clientii in camarute. E prea tanara.

Nici vecina mai in varsta nu-si aminteste sa fi gasit aici decat o casa goala pe care statul i-a repartizat-o acum 39 de ani. „Era atunci o proprietareasa care avea vreo trei fete. Dar nu mai stiu acum cu ce se ocupau. Nu vedeti ce mizerie e aici? Asta e, asta ne-a dat stapanirea", ofteaza batrana. „Pe aici au fost magazine pe vremea comunistilor. Faceau bisnita. Dar inainte de asta... nu stiu eu", mai spune femeia si se indeparteaza catre bucatarie cu ibricul de ceai aburind. Miscarea de inchidere a usii deranjeaza prin colturi panzele groase si negre de paianjen.

Pe Strada Soarelui

Acolo unde acum sunt pravalii cu antichitati era odata un hotel. Cuba spune cum pe sub cladirea hotelului, la ale carui feresti stateau odinioara tot cucoane ce zambeau musteriilor terasei, trecea o alta Dambovita, subterana, numita Raul Negru. „Eh... povesti. Dar poate mama Nica stie mai multe. Hai la ea." Si omul se indreapta spre usa de fier a unui alt tunel cu peretii scorojiti care da intr-o curte interioara a unei alte case nationalizate candva, in anii ’50. La unul din geamurile de la parter apare capul albit al unei femei de 70 de ani. Mama Nica zice ca nu stie nimic din vremurile de odinioara. „Poate Verginica, aia de statea... Ea ar putea sa povesteasca", spune batrana. „Hai mama, ca stii. Da’ nu vrei sa spui", o roaga Cuba. „Nu, mai copii, eu nu prea stiu. Dar poate femeia aia stie mai multe."

Cuba se lasa pagubas. N-o poate convinge pe femeie sa spuna povesti. Dar stie el mai bine. „Pai stiu eu de ce ne-a trimis la femeia asta. Ca imi aduc eu aminte, de cand eram copil. Ca aici am crescut. Stii cum sunt copiii... Am gasit atunci niste fotografii cu femei de pe aici. Erau dezbracate, in niste pozitii mai indecente... Hehe, poate ca ne povesteste. Dar tre’ sa-i dam, acolo, vreo cateva sute de mii..." Si daca tot nu iese nimic din povestile lui si ale batranelor care salasluiesc in zidurile vechi de sute de ani, se intoarce la tablourile lui, rezemate de perete. Ii da liber nepotului care a avut grija de vechiturile intinse pe caldaram si isi reia locul printre alti vanzatori ce-si supravegheaza istoria.

Ana Maria Luca


Cea mai veche strada din Capitala?

De la craii medievali ai Tarii Romanesti si boieresele cochete, la „Craii de Curtea Veche" si femeile lor de moravuri usoare, bisnitarii care vindeau blugi si tigari occidentale pe vremea comunistilor si comerciantii de antichitati de astazi. Aceasta este istoria vechii Curti Domnesti a Bucurestiului. Si ea a atras pe Strada Covaci negustori de antichitati.


Un roman despre Portile Orientului

„O vie miscare se iscase in tot birtul. Multi se sculara de la masa, napustindu-se spre iesire. Se auzeau trambitari, treceau pompierii... se aprinsese un cos langa biserica veche, dar fusese stins inainte sa apara tulumbele. Se deschise vorba despre Curtea Veche, careia fara biserica cu turla verde ce-i poarta numele i-ar fi pierit pana si amintirea." Pasadia, Pantazi si Pirgu traiesc din plin atmosfera de inceput de secol XX din tavernele Curtii Vechi si bordelurile mahalelei bucurestene. Intalnirile lor la birtul din Covaci si escapadele la bordelul „adevaratilor Arnoteni" au fost privite atat de critica literara, cat si cititori drept o dovada a destramarii prin viciu si desfrau a aristocratiei romanesti.

Mateiu Caragiale, fiul nelegitim al lui I.L Caragiale, a scris romanul „Craii de Curtea Veche" intre 1910 si 1927. Intentiona sa comuna o trilogie. Al doilea roman avea sa fie „Sub pecetea tainei", din care scriitorul a publicat fragmente in revista Gandirea pana in 1933. Romanul a ramas neterminat. Alk treilea, „Soborul tatelor", a ramas in stadiu de proiect. Din el se mai pasteaza o singura pagina: prima. Scriitorul a murit inainte sa-si indeplineasca visul.


Cine sunt Craii de la Curtea Veche

La 1760 Curtea Domneasca de pe malul Dambovitei a devenit necorespunzatoare. Domnitorul locuia in casele brancovenesti din fata capului Podului Mogosoaei. Alexandru Ipsilanti construieste in Dealul Spirii Curtea Noua sau Curtea Domneasca ot Mihai Voda. Dupa 1775, Curtea Veche nu va mai fi folosita. Va ramane in ruina. In 1793, Alexandru Moruzi a scos „inchisoarea zapciilor domniei" cu „calabalacurile" din Curtea Veche de pe malul Dambovitei. Apoi Curtea Veche s-a prabusit de tot. Aici s-au adunat oameni fara capatai: hoti, vagabonzi, prostitutate, cersetori din toate colturile tarii. Ziua stateau in targuri si pe strazile vechii mahalale, iar noaptea se adaposteau intre ruine. Ei devin stapanii si se intituleaza ironic „Craii de Curtea Veche".

Pe la 1798, voievodul Constantin Hagherli scoate la mezat Curtea Veche, iar terenul este parcelat pentru constructii de catre negustori.

Prin 1802, Curtea a fost martora unei scurte rascoale a „crailor". In timp ce stapanirea se refugiase in munti de teama unei invazii a pazvangiilor din Vidin, hotii, prostitutele, cersetorii au spart toate pravaliile si au pradat tot ce au gasit. Apoi au facut un cortegiu in zeflemea si l-au plimbat pe strazi, caci il urau pe Voda. Doar armata otomana a reusit sa-i ostoiasca.

CONTINUARE: Agentia matrimoniala „Gurita de argint"

Citeşte mai multe despre:   special,   vechi,   Cuba,   curtea,   strada,   veche,   craii,   curtea veche

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...
Serviciul de email marketing furnizat de