Jurnalul National: As dori, pentru inceput, sa-mi spuneti care este relatia domniei voastre cu Dinu Patriciu?

(Tacere. Repet intrebarea. Si lucrul acesta s-a tot repetat pe parcursul discutiei. )
Constantin Placinta: Va aud. Dar vreti sa incepem chiar cu intrebarea asta?

Da, asa voiam. Dar va las sa va trageti sufletul. Putem sa revenim. Intre timp, vreau sa-mi raspundeti de ce la primul control efectuat de dvs. v-ati abtinut in privinta procuroarei Cristescu?

Motivele sunt explicate in actele pe care le-am intocmit la fiecare lucrare in parte. Si nu comentez altceva.

Ce a intervenit la urmatorul control si la celelalte, cand nu ati mai avut aceeasi abtinere?

Eu intocmesc, eu execut niste ordine, am niste sarcini de serviciu. Nu sunt comentator.

Cine v-a dat ordine pentru intocmirea celor 14 rapoarte?

Mie nu-mi da nimeni ordine. Eu indeplinesc doar sarcinile din fisa postului.

Asa ati afirmat, ca executati niste sarcini. Cine vi le-a trasat?

Chiar nu sunteti de buna credinta, cu asa intrebari. Ca inspector, eu indeplinesc sarcinile de inspector. O lucrare se repartizeaza prin rezolutie. Nu incurcati asta cu un ordin. Un inspector, daca stie carte, stie s-o rezolve.

Sunt si inspectori, ca dvs., care nu stiu carte?

Nu, nu sunt.

Ati avut vreo intalnire cu Monica Macovei?

(tace, apoi, iritat, vadit): Domnisoara, eu sunt un simplu inspector...

Eu v-am intrebat daca ati avut o intalnire sau mai multe cu Monica Macovei, nu ce sunteti.

Doamna Macovei este ministru al Justitiei, are alte competente.

Adica nu se intalneste cu un simplu inspector ca dvs.?

Nu dati alta conotatie celor ce spun eu.

Si, totusi, domnule Placinta, cine v-a dat ordine sa intocmiti cele 14 rapoarte?

Repet: o lucrare se repartizeaza unui lucrator, nu se dau ordine cum insinuati dvs. Trebuie sa intelegeti asta. Sunt tare curios sa vad maine ziarul.

Aveti de gand sa va pensionati?

(Nici un raspuns. Dupa cateva secunde: ) E dreptul meu, nu?

Adica va pensionati?...

Da.

---

Avocatul lui Patriciu si ministrul Macovei: S-au intalnit sau nu?

INTERVENTII. Exclus din magistratura in timpul "regimului" Joita Tanase (dreapta), Budusan invoca in 2001 un lucru inca de actualitate: presiunile politice

Dezvaluiri despre intalniri "de taina" continua sa soseasca pe adresa redactiei. Surse politice, confirmate de surse judiciare, ne-au spus despre alte cateva intalniri pe care le-ar fi avut ministrul Justitiei, Monica Macovei, cu unul dintre aparatorii lui Dinu Patriciu, avocatul Ovidiu Budusan.

Intalnirile ar fi avut loc la biroul lui Mircea Toma de la Agentia de Monitorizare a Presei. In convorbiri, cei doi lasati singuri ar fi abordat cazul Rompetrol. Pentru a verifica aceste informatii, am incercat sa-i contactam pe cei trei. Ministrul Macovei nu ne-a raspuns la telefon, fiind plecata la Bruxelles, dupa cum ne-a spus purtatorul de cuvant Marilena Stancu. Aceasta a promis ca il va intreba pe ministru daca noile informatii aparute pe piata despre intalniri sunt reale. Pana aseara nu am primit insa nici un raspuns. Avocatul Budusan a fost de negasit. Singura persoana care ne-a raspuns la telefon a fost Mircea Toma. Iar singurul raspuns oficial al lui a fost: "Eu nu dau declaratii nici unei institutii media din trustul lui Dan Voiculescu!".

CSM, investigatie fara precedent

Scandalul iscat pe marginea cazului Rompetrol, in care doi reprezentanti ai Guvernului s-au intalnit in taina cu inculpatul om de afaceri Dinu Patriciu, a determinat reactia Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru a afla adevarul, cine cu cine s-a intalnit, cine pe cine a influentat, daca a influentat, Consiliul a declansat cea mai ampla investigatie de pana acum.

INTERES MAXIM. Seful CSM, Iulian Galca: "Consiliul va verifica absolut tot"

ANVERGURA. Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Iulian Galca, ne-a declarat ieri ca membrii Consiliului pe care il conduce sunt profund interesati sa afle daca asupra procurorilor anchetatori ai cazului Rompetrol s-au facut presiuni si de catre cine. "Este o investigatie de mare anvergura in cadrul careia noi vom avea in vedere absolut tot! Pentru a vedea daca asupra magistratilor s-au facut presiuni".

ABSOLUT TOT. Intrebat daca investigatia inspectorilor CSM va analiza chiar absolut tot ce ar fi putut duce la intimidarea anchetatorilor, adica si declaratia politica a premierului prin care s-a pronuntat asupra retinerii ca fiind ilegala, ori prezenta mai multor politicieni in sala de judecata, ori intalnirea Macovei-Patriciu-Tariceanu din iunie, scandalul scrisorii ce ar fi fost semnata de ministru, ori cele cinci intalniri care ar mai fi avut loc, negate de toti nominalizatii, seful CSM ne-a raspuns: "Vom avea in vedere tot ceea ce poate fi verificat, pentru care exista probe foarte clare. Vom avea in vedere si toate aspectele relevate de presa ca fiind adevarate, de anul trecut si pana in prezent. Ne intereseaza tot ansamblul de fapte. Investigatia va fi facuta nu de un inspector, ci de o comisie de patru persoane. La care se adauga chiar si directoarea Inspectiei Judiciare, doamna Valeria Dumitrache." Intrebat daca aceasta comisie va cere date si de la cele doua Palate, pentru aflarea adevarului, seful CSM a raspuns ca inspectorii vor respecta regulile si competentele pe care le au. Judecatorul Iulian Galca a subliniat ca pentru magistrati este foarte importanta aceasta super-inspectie declansata, fiind in joc independenta judecatorilor si procurorilor, al carei unic garant este CSM.

Traseul profesional al lui Ovidiu Budusan

Ovidiu Budusan era numit la 5 octombrie 1998 in prima sa functie de conducere la Sectia Anticoruptie a Parchetului General. La data de 1 martie 2000, Budusan era promovat sef adjunct al Sectiei Anticoruptie, Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului General. Dupa numai un an, el era inlaturat din functia de conducere pentru ca, potrivit procurorului general al Romaniei, Tanase Joita, Budusan coordonase in mod defectuos activitatea sectiei sale. Mai mult de atat, Tanase Joita sustinea ca Budusan a trimis la Paris acte referitoare la cazul Jimbolia si la cazul lui Adrian Costea, "fara a incunostiinta si fara a avea aprobarea obligatorie a conducerii Parchetului de pe langa CSJ". Era vorba despre documente privind ancheta intr-un caz de spalare de bani in care este vizat omul de afaceri francez de origine romana Adrian Costea, cunoscut din scandalul "Eterna si Fascinanta Romanie".

REPLICA. Budusan acuza, in schimb, ca este supus unor presiuni din partea Executivului si cerea Frantei azil politic. Legat de transmiterea documentelor, procurorul sustinea ca actele au fost solicitate de autoritatile franceze, dar ca Ministerul roman de Justitie, care trebuia sa se ocupe de acest transfer, a refuzat de mai multe ori sa faca acest lucru. Budusan sustinea, de asemenea, ca secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Cristina Luzescu, ar fi comunicat Parchetului sa trimita actele direct judecatorului francez care investiga cazurile Jimbolia si Costea.

AVOCATUL MACOVEI. La 25 mai 2001, Consiliul de Disciplina al Ministerului Public hotara excluderea lui Budusan din magistratura pentru abateri grave. Ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, sustinea ca acesta nu ar fi predat dosarele dupa ce i-a incetat delegarea la Parchetul General si nu ar fi solutionat anumite dosare cu "pagube imense pentru economia nationala". Sase luni mai tarziu, plangerea lui Budusan impotriva excluderii sale din magistratura era discutata la Curtea Suprema de Justitie. Avocatul Monica Macovei a fost aparatorul lui Budusan pe tot parcursul procesului. Ea a pledat ca excluderea din magistratura a clientului sau era lovita de nulitate.

PLECARE BENEVOLA. In martie 2002, Curtea Suprema transforma sanctiunea excluderii din magistratura in mustrare. Trei luni mai tarziu, procurorul demisiona din magistratura. La 22 septembrie 2002, cateva sindicate si organizatii non-guvernamentale declansau un program comun de lupta impotriva coruptiei. Printre fondatori se regaseau Agentia de Monitorizare a Presei, Academia Catavencu si Asociatia Romana pentru Transparenta. Cu sprijinul unui jurist, Agentia urma sa alcatuiasca o baza de date a actelor de coruptie semnalate de presa. Juristul ales pentru a sprijini proiectul era Budusan. Anul trecut, fostul magistrat, devenit avocat, reaparea ca aparator al omului de afaceri Dinu Patriciu, in dosarul Rompetrol.

JUSTITIA, INFLUENTATA POLITIC

Peste trei sferturi dintre romani, respectiv 78%, considera ca Justitia din tara noastra este influentata politic, in timp ce 22% au sustinut contrariul, iar 11,3% nu au stiut sau nu au raspuns. Potrivit unui sondaj INSOMAR, doar 4% dintre respondenti considera ca DNA are o activitate foarte buna, 31% au sustinut ca este destul de buna, in timp ce tot 31% au spus ca nu e prea buna, iar 18 % - foarte slaba sau deloc buna. 15% nu au putut aprecia si 1,1% nu au stiut ce sa raspunda. Cat priveste Parchetul General al Romaniei, 2% dintre cei intervievati considera ca are o activitate foarte buna, 26%, destul de buna, in timp ce 33% o considera nu prea buna, iar 19%, foarte slaba sau deloc buna. 20% nu au putut aprecia si 1,3% nu au raspuns. Nici activitatea CSM nu e mai bine vazuta. Astfel, doar 2% din respondenti apreciaza ca activitatea Consiliului este foarte buna, 23% - destul de buna, 33% o considera nu prea buna, iar 21%, foarte slaba sau deloc buna. Nu au putut aprecia 21% si nu au raspuns la intrebare 1,5%. (Carmen Vintila)

---

Cand s-au mai intalnit Patriciu si Tariceanu?

FARA PRECEDENT. Premierul Tariceanu nu s-a sfiit sa-i ia apararea prietenului sau, Dinu Patriciu, in Parlamentul Romaniei

Presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, declara, intr-un interviu publicat in editia de ieri a Jurnalului National, ca s-a vazut de doua-trei ori cel mult cu premierul Tariceanu la Guvern, si numai in situatii oficiale. Intrebat si despre intalnirile private cu amicul sau Tariceanu, Patriciu a pretins ca nu a fost "invitat la nici o cafea".

In luna august a anului trecut, un plin scandal politic a izbucnit insa tocmai in urma unei asemenea "cafele" baute de cei doi. Seful statului acuza atunci influenta lui Patriciu asupra lui Tariceanu, pe care l-ar fi determinat sa se razgandeasca in privinta demisiei din functie si organizarii alegerilor anticipate. Intr-un interviu acordat postului public de radio, Basescu il acuza pe premier ca nu a respectat decizia luata in Alianta, ci la masa cu grupuri de interese, ba chiar mafiote. "Decizia s-a luat, din pacate, in afara structurilor partidului si a fost data Aliantei ca o pastila si eu stiu (...) Lumea e mica si eu ma invart in aceasta lume, stiu despre intalnirea premergatoare anularii cu un important om de afaceri, cu un foarte important ziarist care are si el afaceri legate de omul de afaceri si cu un foarte important reprezentant al unui trust de tigari, care a avut loc la doua zile dupa intalnirea dintre ziarist si omul de afaceri. Acolo s-au schimbat deciziile. Or, schimbarea deciziei politice in alte structuri decat in structurile politice nu are nimic comun cu democratia si, mai mult decat atat, desi respectivul ziarist vorbeste ca in toate tarile sunt grupuri de interese care influenteaza decizia politica, raspunsul meu la campania pe care o duce este unul singur: da, dar grupurile mafiote nu. Grupurile de interese, da. Ele o fac transparent, sunt organizate in structuri ale societatii civile. Daca venea UGIR 1903 sau stiu eu ce alta structura a patronatelor si exprima un punct de vedere ca «uite, dle, mie fabrica de carne nu-mi merge pentru ca sunt inundatii in Moldova» sau «mie... si hai sa amanam anticipatele» - era o structura de interese, desi tratamenul care se da structurilor de interese este tratamentul general", acuza Basescu.

APEL. El isi incheia interviul cu urmatorul apel catre Tariceanu: "Eu sunt un politician de buna-credinta si vreau un parteneriat cu primul-ministru; nu vreau ca primul-ministru sa fie partenerul unor grupuri din afara, il vreau partenerul meu si nu partenerul unora care nu au castigat legitim puterea politica".

PRIETENI DE MULTA VREME. Primul-ministru, Calin Popescu Tariceanu, a facut in acea zi public numele celor la care se referea presedintele Basescu: "Omul de afaceri la care se refera presedintele in interviul sau este Dinu Patriciu, cu care ma cunosc de 15 ani. Ne-am intalnit public la 17 iulie, la o masa intr-un restaurant din Snagov, unde ni s-a alaturat ulterior si Sorin Rosca Stanescu (...) Reprezentantul industriei de tutun la care face referire seful statului este Peter Imre, vechi prieten, de peste 12 ani, cu care mi se intampla sa joc table pe plaja", a recunoscut Tariceanu, precizand atunci ca invitata sa se aseze la masa lui a fost si Elena Udrea, pe atunci sefa cancelariei prezidentiale.

TELEFONUL "A doua zi, la data de 27 mai, urma sa plec intr-o vizita oficiala in strainatate. Retinerea continua si am crezut ca este de datoria mea sa fiu informat de la sursa si ca prim-ministru sa nu fiu obligat sa apelez la surse de mana a doua. Prin urmare, am sunat la procurorul general" Calin Popescu Tariceanu - 8 noiembrie 2005

INTALNIREA "Omul de afaceri la care se refera presedintele in interviul sau este Dinu Patriciu, cu care ma cunosc de 15 ani. Ne-am intalnit public la 17 iulie, la o masa intr-un restaurant din Snagov, unde ni s-a alaturat ulterior si Sorin Rosca Stanescu (...) Calin Popescu Tariceanu - 8 noiembrie 2005

De sapte ori cuvantul "abuz"

Omul de afaceri Dinu Patriciu, care actioneaza statul roman in judecata cerand despagubiri de 100 de milioane de euro, are un excelent aparator in persoana primului-ministru Calin Popescu Tariceanu, care afirma deunazi ca stie sa separe prietenia de veghea asupra intereselor statului roman. Cat de subtire este linia despre care vorbeste presedintele PNL prieten-partener cu Patriciu s-a vazut in discursul pe care acesta l-a rostit, la 8 noiembrie 2005, in Parlament pentru a justifica telefonul dat procurorului general Ilie Botos dupa retinerea lui Dinu Patriciu, la 27 mai. De sapte ori a rostit seful Executivului cuvantul abuz, referindu-se la demersul justitiei fata de prietenul sau din ultimii 15 ani. Iata cum a pledat aparatorul intereselor statului interesele prietenului Patriciu.

APARAREA ARE CUVANTUL. "In ziua de 26 mai, Dinu Patriciu este retinut intr-o maniera extrem de controversata de Parchetul General din Romania. Tin sa subliniez ca, dupa numeroase ore de ancheta prelungita, nu exista nici un fel de informatie publica in aceasta privinta, furnizata de Parchetul General. Cu totii am constatat atunci ca a existat o preocupare pe care as numi-o justificata in viata publica, in mass-media, la nivelul diferitelor institutii si, nu in ultimul rand, in randul colegilor mei din Partidul National Liberal (...)

Ulterior, problema a fost redeschisa dupa ce Dinu Patriciu a fost eliberat ca urmare a unei decizii a instantelor judiciare, pentru ca o seama de institutii, pe care doresc sa le citez, au intervenit cu declaratii publice pe aceasta tema. Delegatia Uniunii Europene la Bucuresti avertiza, in mod indirect, asupra problemelor care se nasc din practica judiciara de acest gen. A intervenit, la vremea respectiva, Departamentul de Stat al Statelor Unite, am avut atitudini ale Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, am avut numeroase luari de pozitie ale organizatiilor neguvernamentale, dintre care citez, in primul rand, APADOR-CH. Nu in ultimul rand, presa, toata lumea, a calificat situatia respectiva ca fiind un abuz (...)

Recunosc si-mi asum in fata dumneavoastra preocuparea pentru situatia referitoare la retinerea abuziva a lui Dinu Patriciu si la derularea in conditii de legalitate a anchetei.

(...) Ce ar fi insemnat acest lucru? Sa accept un abuz, datorita faptului ca Dinu Patriciu este un om alaturi de care am intrat in politica si am facut politica incepand din 1990? Deci, in acest fel, evitand sa dau acest telefon, as fi riscat sa fiu blamat de colegii mei si de intreaga clasa politica. Ar fi fost o discriminare si ar fi fost o preocupare egoista pentru propria imagine.

Vreau sa va spun ca nu sunt acel om si intotdeauna ma voi comporta asa cum m-am comportat. Un abuz este oricand un abuz si nu exista nici o scuza pentru a tolera acest abuz.

DE NOTORIETATE. Iar Dinu Patriciu, dincolo de faptul ca am o relatie, care este de notorietate, de prietenie cu el, este un om care a avut o modesta contributie la ceea ce este Romania democratica de astazi. Vreau sa va spun ca in ianuarie ’90, pe parcursul anului 1990 si 1991, cand multi credeau ca democratia se face cu ajutorul minerilor pentru indepartarea opozantilor politici si curatirea Pietei Universitatii, el a fost unul dintre cei care au avut curajul sa ia atitudine si, cu alti colegi liberali, sa incercam sa promovam o alta democratie decat cea care se credea ca este oportuna la vremea respectiva.

Cu totii am luptat pentru drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului, dintre care nu ultima este dreptul la o justitie corecta si impartiala".

SOLICITARE DE LA JURNALUL

Jurnalul National a trimis ieri adrese oficiale, in baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public, catre primul ministru Calin Popescu Tariceanu si catre seful cancelariei acestuia, Aleodor Francu, prin care le solicitam sa ne puna la dispozitie Registrul de intrari-iesiri de la Palatul Victoria, precum si agenda de intalniri a premierului de la inceputul mandatului pana azi. Cele doua "arhive" sunt in masura sa elucideze si cand a avut loc intalnirea pe care Tariceanu-Patriciu-Macovei au recunoscut ca au avut-o, "undeva in iunie", asta si dupa ce s-a facut chipurile o verificare interna la Guvern. De asemenea, aceeasi solicitare a fost formulata catre Serviciul de Protectie si Paza.