x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Plictiseala străinilor, tratată în România

0
Autor: Carmen Preotesoiu 18 Aug 2009 - 00:00
Plictiseala străinilor, tratată în România Dan Marinescu/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


În timp ce românii nu ştiu cum să dea mai re­pede iama prin ţările în care speră că euro se câştigă mai repede şi mai uşor, tot mai mulţi străini din Vest renunţă la joburile lor bănoa­se şi îşi dezbracă costumele apretate pentru "un picior de plai, pe-o gură de rai" românesc. O viaţă organizată, fără prea mari stresuri, e privită de unii dintre ei ca fiind "plictisitoa­re". Iar lupta cu hârţoagele necesare deschi­de­rii unei afaceri în România, de exemplu, o văd ca pe o aventură. Aerul de aici le pare mai să­nă­tos, iar oamenii mai blânzi. Sibiul este re­numit pentru numărul străinilor care-i calcă stră­zi­le. Şi care refuză să-l mai părăsească.

A fost de-ajuns o vizită în ţară, pe bicicle­tă. Delta Dunării, Clujul, Mureşul, Sibiul, pe toate le-au traversat pe două roţi, într-o vară. Reîntorşi în Elveţia, viaţa li s-a pă­rut dintr-o dată prea organizată şi monotonă. Le era dor de zarva de pe străzi, de oamenii care îşi întindeau produsele pe cheiurile apelor, de tot ce era românesc. Apar­tamentul cu cinci camere din centrul ora­şului Berna, afacerea pe care o aveau pe-atunci parcă nu le mai făceau sufletele să tresalte. "Ajunsese să mă enerzeve că maşinile merg cu 40-45 de kilometri la oră, cum e în Elveţia", povesteşte Verena Feller, femeia care a avut puterea să-i lase pe cei doi copii ai săi, de 27, respectiv 24 de ani, în Elveţia şi să plece cu soţul ei, Michael, într-o ţară în care locuitorii ei nu ştiu ce să facă ca să pună mai abitir piciorul pe tărâm străin.


ŞI-A SCHIMBAT MAŞINA CU O DACIE
Au ales Sibiul. Arhitectura clădirilor, valul neconenit de turişti străini, vorba blajină a oamenilor i-au mers direct la suflet Verenei. Din aprilie 2008, de când oraşul a adoptat-o, mâncarea preferată i-a devenit ciorba de burtă şi micii. Atât ea, cât şi Michael au înlocuit de-ndată dimineţile tihnite din ţara de baştină, cu trezitul cu noaptea în cap, ca nu cumva să în­târ­zie la restaurantul pe care-l au în grijă. Lo­ca­lul e al unui alt elveţian, Max. Au înlocuit chiar şi maşina străină cu care veniseră din Elveţia cu o Dacie Logan.

Nu este om care să-i calce pragul noii case, să nu-i strângă mâna şi să nu-i ureze "Bine ai venit!". Aşa a reuşit să aducă în restaurant, pe lângă străinii obişnuiţi ai localului, foarte mulţi români, încântaţi de specia­lită­ţile elve­ţiene. "Am hotărât să le oferim ce avem noi mai bun din Elveţia", ne explică Verena. Dacă în Elveţia "fâşiile din carne de viţel cu sos de Champignoane în smân­tână şi cartofi raşi" erau preparatul tra­diţional, la re­stau­rantul condus de Verena, acesta a devenit specialitatea casei.

În aproape un an şi jumă­tate, de când au intrat în industria restaurantelor din România, a reuşit să cultive gustul conce­tă­ţe­nilor ei de acum şi să-i obiş­nu­iască să mănânce renumitele brânzeturi el­ve­ţiene cu nuci şi cu fructe în orice moment al zilei. Controalele pe care le-a avut de la Fisc sau de la Protecţia Consumatorilor au făcut-o să cunoască şi partea scorţoasă a românilor. Bu­că­tăria impecabilă, saloanele clădirii care încă mai păstrează aerul vremurilor de demult prin lemnul masiv şi camerele înalte, prin pianul aşezat în colţul holului, prin sfeşnicele cu lu­mâ­nări care pâlpâie pe fiecare treaptă a scă­rilor, impresionează însă şi cel mai critic ochi.
ÎNVAŢĂ SĂ DEVINĂ ROMÂNCĂ
De Crăciun, Verena a plecat în Elveţia. O săp­tă­mână. I s-a părut o veşnicie. Nu suportă gân­dul că ar trebui să plece din România, deşi pro­fi­turile aduse de restaurant sunt infime, aproape nule. Îi e dor de Elveţia doar când se gân­deşte la râurile ca oglinda şi la copiii ei. Cu timpul, şi-a adus prietenii în Sibiu. Simte că aici este acasă. A învăţat să se târguiască cu comercianţii când observă că i se vâră pe gât produse de proastă calitate, a prins şiretlicul vorbelor nesincere ale producătorilor care încă mai speră să tragă în piept un străin. Pe toate le ia ca pe o aventură. A învăţat limba română în­că de când era în Elveţia. Din apartamentul cu două camere în care locuiesc acum, România le apare ca o mare provocare. Ca pe un loc, care odată explorat, nu-ţi mai dă voie să trăieşti altfel, decât... româneşte. Aşa a început să consume şi produsele româneşti, dar nu oricare, ci bio. I-a întâlnit pe Lavinia şi pe Willi Shuster, o familie care a lăsat Germania pentru o casă săsească şi 20 de hectare de teren în Moşna, la vreo 60 de kilometri de Sibiu.


14 PRODUSE BIO ÎN BUCĂTĂRIA PROPRIE
Ca să vorbeşti cu Lavinia şi cu Willi trebuie să te ţii după ei. Acum îi vezi la bucătărie, ca în secunda următoare să fie cu furca în mână lângă fân, având grijă de animale. Agricultura ecologică i-a determinat să nu stea pe gânduri atunci când şi-au pus pentru prima dată pro­blema să se stabilească în România. Şi nu oriunde, ci tot pe lângă Sibiu, într-un loc în care natura nu se răzvrăteşte, ci se supune "metodelor noastre blânde de lucru", după cum spune Willi zâmbind.

Au visat să mănânce roşii crescute doar cu ce primesc de la natură, brânză obţinută din laptele dat de vacile din curtea lor, care pasc pe 7 ha de păşune neatinsă de nici un fel de substanţă chimică. Cei 13 ani, în care a tradus cursurile teoretice şi practice susţinute de elveţieni şi germani legate de traiul sănătos, l-au determinat pe Willi să vândă tot ce avea în străinătate, să-şi ia cei cinci copii şi să uite de o civilizaţie care îl obosea. Willi, încălţat în şo­şoni de cauciuc, cu furca în mână, scoate car­tofii roşcovani din pământul negru şi mălăios. Frământă în palmă ţărâna. "Când apeşi firimitura de pământ, trebuie să lase în palmă o dâră ca de ciocolată. Atunci ştii că pământul e sănă­tos", povesteşte băr­batul cu ochi albaştri şi faţa înnegrită de soare.

"Pentru că nu a vrut să stro­pim cu nimic carto­fii, a trebuit să adunăm cu mâna gândacii de Colorado", îşi aminteşte printre zâmbete Sharon, de 15 ani, fiica familiei Shuster. Willi Shuster a pornit afacerea doar cu două vaci. Ajutat de talentul soţiei sale, care a studiat în Germania la o şcoa­lă de gospodine, a început să producă brânzeturi căutate acum de majoritatea străinilor care pun piciorul în Sibiu, dar şi de românii care ţin la sănătatea lor.

Au ajuns cu timpul să producă 14 feluri de preparate din lapte. Caşcavalul lăsat opt săptămâni în beci, la maturat, la o tempe­ratură constantă de 12-15 grade, e renumit pentru gustul său aromat, îmbogăţit de ardeiul iute, chimenul sau planta special adusă din Elveţia, cu aspect de trifoi. Printre cremele de brânză cu salvie, pătrunjel, cimbru sau ghimbir, flori de gălbenele, usturoi sau ceapă şi hrean, cremele de brânză cu gutui, vişine, ci­re­şe sălbatice deţin supremaţia. De departe însă, parmezanul rămâne delicatesa numărul 1. Din 20 de litri de lapte, dacă iese o jumătate de kilogram, după luni întregi de stat la maturat.
DOAR UN SINGUR REGRET
"Medicamentul nostru să fie hrana noastră", spune Willi, cu hotărâre în glas, dictonul lui Hipocrat după care se ghidează. Aşa i-a învăţat şi pe copiii lui să trăiască. Fără să se înconjoare de chimicale. În natură. Unul are grijă de animale, altul ajută la bucătărie, Sharon este ex­pertă în producerea caşcavalului, Michelle, sora ei mai mică, de 13 ani, e neîntrecută atunci când trebuie să ungă caşcavalul cu apă sărată. Pe masă, Lavinia a aşezat castronaşe cu cremă de brânză cu paprika, cartofii copţi aburesc din vasele de lemn, iar desertul movuliu, din cre­mă de brânză cu mure, îl face pe Willi să nu re­grete că a plecat de pe meleaguri în care "există respectul pentru proprietatea altuia. Aici mă trezesc că parcele întregi de lucernă îmi sunt cosite înainte de vreme, gardul care înconjoară păşunea îmi este furat, an de an. Eu îi salut cu drag pe consătenii mei din Moşna, ei mă în­treabă: «Ce faci, Willi dragă?», dau mâna cu mine, deşi ştiu că, numai cu o seară în urmă, mi-au furat munca", povesteşte bărbatul despre singurul lucru care îl deranjează în România. Au trecut orele amiezii. Soarele parcă şi-a mai domolit vâltoarea. Willi, împreună cu Domnica, una dintre zecile de voluntari care le calcă pragul, se hotărăsc să întoarcă fânul cu furca. Cei 4.500 de litri de lapte, pe care îi ia numai de la o vacă pe lună, merită tot eforul.


"AM SIMŢIT CĂ PUTEM SĂ FACEM CEVA"

În timpul acesta, lângă cetatea din Moşna aproape 14 copii se bălăcesc în piscina amenajată în curte. Restul, până la 29, sunt plecaţi în tabără la Cluj. Fetiţele, în costume colorate de baie, stau precaute, doar cu picioarele în apă. Băieţii se aruncă cu capul în apa caldă. Chiuie fericiţi. Mama Petra nu ştie ce bucurii să le mai facă. Ei o ascultă, o ajută la curăţenie şi la aranjatul mesei şi au învăţat să-i mulţumească pe limba ei: în germană. "Au fost luaţi din spitale, de când aveau numai câteva zile, de familia Grabe, din Germania. Acum 13 ani au înfiinţat «Casa speranţei», copiii au crescut, merg la şcoală, ştiu la perfecţie şi limba română, şi limba germană, şi sunt fericiţi că au o familie", povesteşte Bianca, femeia care o ajută pe doamna Grabe atunci când cuvintele româ­neşti îi dau de cap. Au ales România "pentru că iubim copiii şi vrem să ajutăm. Aici am simţit că putem să facem ceva. Nu aş mai putea să plec în Germania, deşi am copiii acolo", spune mama adoptivă.

"Mi-ar plăcea să pot încetini mersul timpului care se scurge atât de repede... Uitaţi, Marie a fost adusă aici de când avea 5 zile. La 30 septembrie împli­neş­te 13 ani...". Fetiţa cu părul negru ne priveşte ru­şinată. Ştie că mama ei naturală este undeva, în Moldova, împreună cu fratele ei. Nu a văzut-o niciodată. "Mama Petra îmi este de ajuns. Fără ea, eu aş fi fost pe drumuri", spune fetiţa despre femeia care a hotă­rât, la fel ca Willi sau Verena, să rămână pe veci pe pă­mânt românesc. Pentru ei, România este acasă. Iar Sibiul, oraşul care le-a pus sângele în mişcare.

Revista Forbes a aşezat Sibiul în fruntea celor mai frumoase locuri, înaintea marilor capitale ale lumii. Pentru sute de occidentali, a fost de-ajuns să pună piciorul o singură dată pe tărâm românesc şi să capete puterea de a-şi vinde case de sute de mii de euro, să-şi lase joburi bine plătite şi să se stabilească într-o ţară în care simt că pot fi ei înşişi. În care simt că pot să-şi ducă visele până la capăt.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!
Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, p...

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete
Galerie Foto Cele 35 de termoscanere pentru măsurarea temperaturii corporale, achiziționate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, fără licitație, fără anunț de participare, sunt livrate de una dintre companiile grup...

Cofetărie cu livrarea la domiciliu

Cofetărie cu livrarea la domiciliu
Galerie Foto Livrarea mâncărurilor gătite și a prăjiturilor la domiciliu este soluția salvatoare pentru restaurante, dar și pentru cofetării. Nu doar în marile orașe, unde sunt multe oferte și cererea ar putea rămâne...

Guvernul a modificat Codul Penal prin OUG. Avocatul Piperea: Este un act neconstituțional

Guvernul a modificat Codul Penal prin OUG. Avocatul Piperea: Este un act neconstituțional
Galerie Foto Pentru a doua oară de la începutul acestui an, Guvernul condus de Ludovic Orban a emis o Ordonanță de Urgență neconstituțională. În dorința de a înăspri pedepsele pentru cei care zădărnicesc combaterea...

În această periodă părinții trebuie să le asigure copiilor sentimentul de siguranță, astfel încât aceștia să nu simtă presiunea izolării sociale

În această periodă părinții trebuie să le asigure copiilor sentimentul de siguranță, astfel încât aceștia să nu simtă presiunea izolării sociale
Galerie Foto Interviu cu Florentina Negrescu, consilier psihologic și psihoterapeut format în psihoterapie integrativă și psihoterapie experiențială, formator și trainer, psiholog ”Clubul de Excelență” al Fundației Dan...

Ce poţi să faci şi ce nu poţi să faci

Ce poţi să faci şi ce nu poţi să faci
Galerie Foto În această perioadă, când instituţiile statului îşi reduc activitatea şi restricţionează contactul cu publicul, mulţi români se întreabă cum vor putea să-şi achite taxele şi impozitele către stat sau...

Judecătorii ÎCCJ ai căror rude au călătorit în zone de risc, considerați în imposibilitatea de a veni la serviciu

Judecătorii ÎCCJ ai căror rude au călătorit în zone de risc, considerați în imposibilitatea de a veni la serviciu
Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit, separat de ce a hotărât Secția de Judecători de la CSM, măsurile pe care le va întreprinde instanța supremă pe perioada instituirii s...

Hotărâre CSM: Decretul lui Iohannis și achizițiile publice, pe lista cauzelor urgente ale judecătorilor

Hotărâre CSM: Decretul lui Iohannis și achizițiile publice, pe lista cauzelor urgente ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca pe lista cauzelor nonpenale ce urmează a fi judecate de instanțe în perioada în care este instituită starea de urgență cauzată de pandemia de coronavirus să se...
Serviciul de email marketing furnizat de