x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pogany contra PCR?

0
Autor: Vasile Surcel 27 Iul 2007 - 00:00

Pogany contra PCR?


Anchetatorii "Dosarului Pogany" s-au arătat ferm convinşi că fraţii Botez sunt proprietarii de drept ai capodoperei. Iar convingerea lor a atărnat greu in soluţia de SUP dată la sfărşitul anchetei. Documente diverse, emise de-a lungul timpului, aruncă indoiala asupra acestui mod de abordare a problemei.


Textul rezoluţiei de SUP ilustrează complicatul tur de forţă executat de anchetatori pentru a demonstra că "Domnişoara Pogany" nu a făcut parte niciodată din patrimoniul cultural naţional. Motiv pentru care nici "discreta" ei scoatere din ţară nu ar fi o infracţiune propriu-zisă, ci doar o simplă contravenţie.  Â


PARTIDUL ŞI MUZEUL. In argumentarea acestei idei, anchetatorii s-au bazat pe legi şi decrete, dar şi pe documente privitoare la patrimoniul cultural, documente care, emise la sfărşitul anilor ’70, se referă, concret, la capodopera brăncuşiană. In plus, din motivarea deciziei de SUP rezultă că s-au avut in vedere şi anumite fapte care insă in loc să fie adăncite au fost interpretate intr-un mod original. Un asemenea document, vechi de trei decenii, este Adresa nr. 17.117/01.11.1978, emisă de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, prin care Muzeul Naţional de Artă era atenţionat că: "In şedinţa din 11.10.1978, Comisia Centrală a Patrimoniului Cultural a hotărăt ca lucrarea «Domnişoara Pogany» să rămănă in custodia Muzeului de Artă al RSR".


In plus, "forul superior" trasa muzeului sarcina ca "pănă la 30.11.1978 să intocmească documentele de evidenţă care să fie predate Oficiului pentru Patrimoniul Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti, in vederea includerii informaţiilor in evidenţa centralizată de stat". Şi-ar fi putut oare permite conducerea Muzeului Naţional de Artă să ignore un asemenea ordin ferm al "eşalonului politic superior"? Greu de crezut! Nu şi pentru anchetatorii "Dosarului Pogany". In loc să caute prin arhive niscaiva documente privitoare la indeplinirea dispoziţiei, ei s-au mulţumit să constate doar că: "Această ultimă afirmaţie confirmă procedura legală care trebuia urmată pentru includerea sculpturii in patrimoniul naţional cultural". Probabil că acum s-a cam uitat, dar pe atunci, cănd dădea un ordin, partidul nu obişnuia să se incurce in "proceduri".


IN CUSTODIE. La fel de neinsemnate li s-au părut procurorilor alte două documente, emise chiar de Muzeul Naţional de Artă al RSR. Unul dintre ele este "Proce-sul-verbal de inventariere in custodie" nr. 976/07.11.1978, care arată că "s-a procedat la inventarierea sculpturii pănă la perfectarea formelor legale de intrare in patrimoniu". Celălalt este Referatul nr. 974/12.04.1974, in care Secţia de Artă Modernă şi Contemporană solicită "aprobarea luării in custodie a lucrării «Domnişoara Pogany» pănă la perfectarea formelor legale de intrare in patrimoniu". Fără să explice cum s-a făcut că sculptura n-a mai ajuns in patrimoniu, procurorii au considerat că nici aceste acte nu atestă "apartenenţa sculpturii la Patrimoniul Naţional", că şi ele "confirmă procedura legală care trebuia urmată pentru includerea operei brăncuşiene in Patrimoniul Naţional Cultural, conform Legii nr. 63/1974". Ceea ce nu se explică este motivul pentru care nu s-a dus la capăt "procedura legală". Cu atăt mai mult cu căt "culturinicii" comunişti ai anului 1974 cunoşteau valoarea artistică, dar şi financiară a operei lui Brăncuşi.


LA PROCES. O lectură interesantă este un alt dosar, ceva mai vechi: Dosarul nr. 7215/1995, in care fraţii Alexandru şi Alvaro Botez chemau in judecată Muzeul Naţional de Artă, pentru restituirea sculpturii. In deschiderea acţiunii, ei afirmă: "La data apariţiei Legii Patrimoniului in Romănia, in 1974, unchiul nostru (n.r. - este vorba despre Romeo Kunzer) a făcut inregistrarea acestei sculpturi la Oficiul pentru Patrimoniu Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti". Tot in acel dosar există şi "Adeverinţa de imprumut către Muzeul de Artă Bucureşti". In acel document Muzeul de Artă recunoaşte că "lucrarea a fost imprumutată Muzeului Naţional de Artă de Alvaro Botez, (…) cu acordul lui Romeo Kunzer-Stork, proprietar al lucrării, care făcuse declaraţia de posesie nr. 1270 din 31.11.1974, la Oficiul pentru Evidenţa Patrimoniului Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti".
După inchiderea expoziţiei omagiale, lucrarea a rămas in muzeu, unde a fost inventariată sub Nr. 3476 - Gestiune Generală, şi sub. Nr. 82 - Secţia Galerie Naţională (sector sculptură), din dispoziţia Comisiei Centrale a Patrimoniului Cultural Naţional, comunicată prin adresa nr. 17117/01.11.1978. Toate sunt detalii "procedurale" care, invocate in faţa instanţei intr-un alt context juridic, trebuiau totuşi verificate şi de anchetatorii dispariţiei sculpturii. Motivarea deciziei de SUP nu vorbeşte despre ele.


PROMISIUNEA. Acelaşi dosar conţine şi alte informaţii care, fără a fi legate direct de dispariţia sculpturii, au totuşi importanţă in "economia" acestei intămplări. In deschiderea procesului intentat Muzeului Naţional de Artă, fraţii Botez afirmau: "Precizăm că noi, proprietarii sculpturii, suntem deţinătorii unui imobil corespunzător, care are destinaţie de muzeu - Muzeul Stork, şi deci sunt asigurate condiţiile pentru depozitarea lucrării". Doi ani mai tărziu, la 22.05.1997, in "Concluziile finale" depuse de avocatul lor din prima instanţă, "plusează" pentru a-i impresiona pe judecători: "In cauză, nu se pune problema instrăinării sau scoaterii din ţară a lucrării, ci doar restituirea acesteia către proprietarii care urmează să o păstreze, cu respecatrea dispoziţiilor legale. In acest sens, facem precizarea că reclamanţii sunt fii doamnei Cecilia Frederica-Botez, unica succesoare a familiei Stork, proprietari ai Muzeului de Artă «Frederic Stork şi Cecilia Cuţescu- Stork», in care vor să expună lucrarea care nu a mai fost expusă de la luarea in custodie de către Muzeul Naţional de Artă". Frumoase promisiuni, care au valorat exact căt o ceapă degerată. După cum s-a văzut, imediat ce le-a fost restituită, fraţii Botez au "expus-o" pe "Domnişoara Pogany" mai intăi in seiful BRD, şi mai apoi direct la Casa de Licitaţii "Christie’s". In plus, "Concluziile" arată că "gura pacătosului adevăr grăieşte": menţionarea faptului că Cecilia Frederica Botez este UNICA succesoare a familiei Stork nu-l include pe Romeo Kunzer printre moştenitori.


Totuşi, el este cel care le-a văndut-o fraţilor Botez pe "Domnişoara Pogany". Fost şef al Departamentului Artelor din Ministerul Culturii şi locţiitor al ministrului de resort de acum cinci decenii, prof. dr Pavel Ţugui s-a ocupat pe atunci exact de problemele culturii romăne, inclusiv cele privitoare la patrimoniul artistic.


In această calitate, el atrage atenţia că justiţia romănă ar fi trebuit să analizeze mai atent dacă Romeo Kunzer era cu adevărat proprietarul sculpturii. In acest sens, Ţugui atrage atenţia asupra unei inadvertenţe existente in adresa prin care Muzeul de Artă al RSR recunoştea că "Romeo Stork Kunzer" are această calitate. "Romeo Kunzer se putea numi şi Stork, doar dacă, fiind un copil dintr-o altă căsătorie a Ceciliei, el ar fi fost infiat de către Frederic Stork. Situaţie neconfirmată insă de vreun document de arhivă".


Capodopera in labirintul istoriei

Turnată in bronz, in 1913, varianta dispărută a "Domnişoarei Pogany" a fost expusă in 1914 la Armory Show, SUA, unde Brăncuşi a primit consacrarea mondială. După un an, el a dăruit sculptura familiei Frederic şi Cecilia Cuţescu-Stork. Sculptori şi colecţionari de artă, aceştia erau şi foarte buni prie-teni ai artistului. Moartea lui Frederic şi apoi venirea comuniştilor la putere au schimbat "traseul" "Domnişoarei Pogany". Cecilia Cuţescu-Stork a aplicat, la fel ca restul colecţionarilor de artă, soluţia care i-a permis supravieţuirea in noul regim politic: a donat statului tezaurul artistic adunat de ea şi soţul ei. Donaţia s-a făcut in 1947. Apoi, la 15 ianuarie 1948, colecţia Stork a fost declarată "de utilitate publică", "asimilată muzeelor şi colecţiilor publice". Ulterior, regimul juridic al colecţiei Stork a trecut prin alte căteva avataruri, jalonate de inventare amănunţite. Inventare oficiale care, atent examinate, ar fi putut clarifica traseul "Domnişoarei Pogany". Teoretic, ele puteau demonstra că, donată statului, impreună cu restul colecţiei, "Domnişoara Pogany" nu-i mai aparţinea Ceciliei Stork, care n-o mai putea lăsa moştenire. In mod ciudat, justiţia nu s-a interesat de aceste documente, nici la procesul de restituire şi nici in ancheta privitoare la dispariţia sculpturii. Acum, clar este un singur lucru: romănii n-or s-o mai vadă prea curănd pe "Domnişoara Pogany". Sau poate că niciodată.
Citeşte mai multe despre:   special,   national,   artă,   domnişoara,   naţional artă,   muzeul,   cultural,   pogany,   stork,   sculpturii,   botez,   patrimoniul

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Agricultura românească intră în zodia cactusului. Clima africană s-a mutat în țara noastră

Agricultura românească intră în zodia cactusului. Clima africană s-a mutat în țara noastră
Galerie Foto Problemele generate de criza sanitară, peste care s-a suprapus o secetă extremă, readuc în atenţie aspecte mai vechi legate de agricultura românească. Este ea pregătită să facă faţă unor crize majore, în ce...

Artrozele sunt cele mai frecvente suferinţe reumatismale

Artrozele sunt cele mai frecvente suferinţe reumatismale
Bolile reumatismale sunt fie de uzură, cum sunt artrozele, fie inflamatorii. În artroze, se roade cartilajul, compoziţia lichidului sinovial de ungere în articulaţii se strică. Afecțiunile reumatismale...

MAGDALENA POPA-BULUC, în dialog cu actorul EMIL BOROGHINĂ, director-fondator al Festivalului Internaţional Shakespeare: „Iubirea de Shakespeare şi Teatrul Poesis”

MAGDALENA POPA-BULUC, în dialog cu actorul EMIL BOROGHINĂ, director-fondator al Festivalului Internaţional Shakespeare: „Iubirea de Shakespeare şi Teatrul Poesis”
Galerie Foto Recent am celebrat ziua nașterii, dar și a morții celui mai mare dramaturg al tuturor timpurilor, William Shakespeare. Televiziunea Română a programat recitalul dumneavoastră „Recitindu-l pe Shakespeare…...

Gata de drum? 19 ore cu masca pe față. Starea de alertă impune restricții draconice pentru transportul de călători

Gata de drum? 19 ore cu masca pe față. Starea de alertă impune restricții draconice pentru transportul de călători
Galerie Foto Intenționați să călătoriți, în următoarea perioadă, cu trenul, cu avionul, cu taxiul, la bordul navelor sau al mijloacelor de transport de pasageri? Vă veți gândi de două ori înainte de a o face,...

HG-ul prin care a fost declarată starea de alertă și anexele cu restricții, atacate în justiție

HG-ul prin care a fost declarată starea de alertă și anexele cu restricții, atacate în justiție
Galerie Foto Cunoscutul avocat Gheorghe Piperea cere Curții de Apel București suspendarea executării Hotărârii Guvernului României nr. 394, din 19 mai 2020, prin care a fost declarată starea de alertă la nivel național,...

Denunțătorul Sorinei Pintea, recompensat de Guvernul Orban cu peste 3,5 milioane de euro, în stare de urgență

Denunțătorul Sorinei Pintea, recompensat de Guvernul Orban cu peste 3,5 milioane de euro, în stare de urgență
Galerie Foto Compania de furnizare a produselor farmaceutice și a echipamentelor medicale controlată de omul de afaceri Octavian Niculescu, denunțătorul principal din dosarul DNA în care este judecată Sorina Pintea, a primit,...

Ex-ofițerul SRI Daniel Dragomir, despre procurorii DIICOT: “Niște mafioți, golani și infractori”

Ex-ofițerul SRI Daniel Dragomir, despre procurorii DIICOT: “Niște mafioți, golani și infractori”
Galerie Foto Colonelul Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, îi acuză pe procurorii DIICOT care instrumentează dosarul “Black Cube” că au săvârșit infracțiunea de rupere a sigiliilor de pe o probă de la dosar. Acesta...

Avertismentul OMS „Vine pandemia”, ignorat o lună de Ludovic Orban

Avertismentul OMS „Vine pandemia”, ignorat o lună de Ludovic Orban
Ignoranță, neglijență sau decizie deliberată de a ascunde un mare pericol care amenința și România? Acestea sunt variantele în care poate fi înscrisă trecerea sub tăcere de către Guvernul României a unui...

„Cine are coronavirus în nas, îl are şi în ochi”

„Cine are coronavirus în nas, îl are şi în ochi”
Coronavirusul surprinde mereu lumea cu aspecte nebănuite privind cruzimea lui, căci colţii cu care muşcă din sănătatea oamenilor sunt numeroşi. Cercetările au arătat că la 4% din cazurile de coronavirus...

Furnizorul tabletelor pentru prezidențialele din 2019, contractat de Casa de Pensii cu o zi înaintea prelungirii stării de urgență

Furnizorul tabletelor pentru prezidențialele din 2019, contractat de Casa de Pensii cu o zi înaintea prelungirii stării de urgență
Compania care a furnizat, în toamna anului trecut, Serviciului de Telecomunicații Speciale, celebrele tablete folosite pentru scanarea cărților de identitate la alegerile prezidențiale, a fost contractată, cu o zi...

Criza, văzută de George Soros: “Este un eveniment fără precedent care nu a mai avut loc niciodată în această combinație. Și într-adevăr pune în pericol supraviețuirea civilizației noastre”

Criza, văzută de George Soros: “Este un eveniment fără precedent care nu a mai avut loc niciodată în această combinație. Și într-adevăr pune în pericol supraviețuirea civilizației noastre”
În contextul pandemiei, George Soros a răspuns întrebărilor lui Gregor Peter Schmitz, redactor-șef Augsburger Allgemeine.   GREGOR PETER SCHMITZ: Ați trecut în viață prin multe crize. Se compară...

Minerii de sub București

Minerii de sub București
Ideea construirii unui metrou în București datează din 1930, cu o linie subterană ce urma să lege Piața Unirii de Piața Victoriei. Proiectul nu s-a mai pus în practică pentru că intervenise Marea Criză, iar...

Curs de evitat capcanele avocaților ținut de un fost judecător

Curs de evitat capcanele avocaților ținut de un fost judecător
Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliuliui Superior al Magistraturii, a dezvoltat un curs online inedit pentru absolvenții facultăților de drept care vor să intre în...

„OUG-ul alertei”, golit de restricții la CCR. Ieșim din starea de urgență ca să intrăm în plin haos

„OUG-ul alertei”, golit de restricții la CCR. Ieșim din starea de urgență ca să intrăm în plin haos
Starea de alertă care va precede, începând de mâine, starea de urgență, generată de pandemia de COVID-19, a produs un haos legislativ fără precedent. Deși Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru a putea in...

Urmează cinci zile de incertitudine instituțională

Urmează cinci zile de incertitudine instituțională
Punând cap la cap toate aceste informații, rezultă că Legea prin care ar urma să fie instituită, constituțional, starea de alertă, impune o serie de restricții în ceea ce privește exercitarea unor drepturi...
Serviciul de email marketing furnizat de