x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pogany contra PCR?

0
Autor: Vasile Surcel 27 Iul 2007 - 00:00

Pogany contra PCR?


Anchetatorii "Dosarului Pogany" s-au arătat ferm convinşi că fraţii Botez sunt proprietarii de drept ai capodoperei. Iar convingerea lor a atărnat greu in soluţia de SUP dată la sfărşitul anchetei. Documente diverse, emise de-a lungul timpului, aruncă indoiala asupra acestui mod de abordare a problemei.


Textul rezoluţiei de SUP ilustrează complicatul tur de forţă executat de anchetatori pentru a demonstra că "Domnişoara Pogany" nu a făcut parte niciodată din patrimoniul cultural naţional. Motiv pentru care nici "discreta" ei scoatere din ţară nu ar fi o infracţiune propriu-zisă, ci doar o simplă contravenţie.  Â


PARTIDUL ŞI MUZEUL. In argumentarea acestei idei, anchetatorii s-au bazat pe legi şi decrete, dar şi pe documente privitoare la patrimoniul cultural, documente care, emise la sfărşitul anilor ’70, se referă, concret, la capodopera brăncuşiană. In plus, din motivarea deciziei de SUP rezultă că s-au avut in vedere şi anumite fapte care insă in loc să fie adăncite au fost interpretate intr-un mod original. Un asemenea document, vechi de trei decenii, este Adresa nr. 17.117/01.11.1978, emisă de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, prin care Muzeul Naţional de Artă era atenţionat că: "In şedinţa din 11.10.1978, Comisia Centrală a Patrimoniului Cultural a hotărăt ca lucrarea «Domnişoara Pogany» să rămănă in custodia Muzeului de Artă al RSR".


In plus, "forul superior" trasa muzeului sarcina ca "pănă la 30.11.1978 să intocmească documentele de evidenţă care să fie predate Oficiului pentru Patrimoniul Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti, in vederea includerii informaţiilor in evidenţa centralizată de stat". Şi-ar fi putut oare permite conducerea Muzeului Naţional de Artă să ignore un asemenea ordin ferm al "eşalonului politic superior"? Greu de crezut! Nu şi pentru anchetatorii "Dosarului Pogany". In loc să caute prin arhive niscaiva documente privitoare la indeplinirea dispoziţiei, ei s-au mulţumit să constate doar că: "Această ultimă afirmaţie confirmă procedura legală care trebuia urmată pentru includerea sculpturii in patrimoniul naţional cultural". Probabil că acum s-a cam uitat, dar pe atunci, cănd dădea un ordin, partidul nu obişnuia să se incurce in "proceduri".


IN CUSTODIE. La fel de neinsemnate li s-au părut procurorilor alte două documente, emise chiar de Muzeul Naţional de Artă al RSR. Unul dintre ele este "Proce-sul-verbal de inventariere in custodie" nr. 976/07.11.1978, care arată că "s-a procedat la inventarierea sculpturii pănă la perfectarea formelor legale de intrare in patrimoniu". Celălalt este Referatul nr. 974/12.04.1974, in care Secţia de Artă Modernă şi Contemporană solicită "aprobarea luării in custodie a lucrării «Domnişoara Pogany» pănă la perfectarea formelor legale de intrare in patrimoniu". Fără să explice cum s-a făcut că sculptura n-a mai ajuns in patrimoniu, procurorii au considerat că nici aceste acte nu atestă "apartenenţa sculpturii la Patrimoniul Naţional", că şi ele "confirmă procedura legală care trebuia urmată pentru includerea operei brăncuşiene in Patrimoniul Naţional Cultural, conform Legii nr. 63/1974". Ceea ce nu se explică este motivul pentru care nu s-a dus la capăt "procedura legală". Cu atăt mai mult cu căt "culturinicii" comunişti ai anului 1974 cunoşteau valoarea artistică, dar şi financiară a operei lui Brăncuşi.


LA PROCES. O lectură interesantă este un alt dosar, ceva mai vechi: Dosarul nr. 7215/1995, in care fraţii Alexandru şi Alvaro Botez chemau in judecată Muzeul Naţional de Artă, pentru restituirea sculpturii. In deschiderea acţiunii, ei afirmă: "La data apariţiei Legii Patrimoniului in Romănia, in 1974, unchiul nostru (n.r. - este vorba despre Romeo Kunzer) a făcut inregistrarea acestei sculpturi la Oficiul pentru Patrimoniu Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti". Tot in acel dosar există şi "Adeverinţa de imprumut către Muzeul de Artă Bucureşti". In acel document Muzeul de Artă recunoaşte că "lucrarea a fost imprumutată Muzeului Naţional de Artă de Alvaro Botez, (…) cu acordul lui Romeo Kunzer-Stork, proprietar al lucrării, care făcuse declaraţia de posesie nr. 1270 din 31.11.1974, la Oficiul pentru Evidenţa Patrimoniului Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti".
După inchiderea expoziţiei omagiale, lucrarea a rămas in muzeu, unde a fost inventariată sub Nr. 3476 - Gestiune Generală, şi sub. Nr. 82 - Secţia Galerie Naţională (sector sculptură), din dispoziţia Comisiei Centrale a Patrimoniului Cultural Naţional, comunicată prin adresa nr. 17117/01.11.1978. Toate sunt detalii "procedurale" care, invocate in faţa instanţei intr-un alt context juridic, trebuiau totuşi verificate şi de anchetatorii dispariţiei sculpturii. Motivarea deciziei de SUP nu vorbeşte despre ele.


PROMISIUNEA. Acelaşi dosar conţine şi alte informaţii care, fără a fi legate direct de dispariţia sculpturii, au totuşi importanţă in "economia" acestei intămplări. In deschiderea procesului intentat Muzeului Naţional de Artă, fraţii Botez afirmau: "Precizăm că noi, proprietarii sculpturii, suntem deţinătorii unui imobil corespunzător, care are destinaţie de muzeu - Muzeul Stork, şi deci sunt asigurate condiţiile pentru depozitarea lucrării". Doi ani mai tărziu, la 22.05.1997, in "Concluziile finale" depuse de avocatul lor din prima instanţă, "plusează" pentru a-i impresiona pe judecători: "In cauză, nu se pune problema instrăinării sau scoaterii din ţară a lucrării, ci doar restituirea acesteia către proprietarii care urmează să o păstreze, cu respecatrea dispoziţiilor legale. In acest sens, facem precizarea că reclamanţii sunt fii doamnei Cecilia Frederica-Botez, unica succesoare a familiei Stork, proprietari ai Muzeului de Artă «Frederic Stork şi Cecilia Cuţescu- Stork», in care vor să expună lucrarea care nu a mai fost expusă de la luarea in custodie de către Muzeul Naţional de Artă". Frumoase promisiuni, care au valorat exact căt o ceapă degerată. După cum s-a văzut, imediat ce le-a fost restituită, fraţii Botez au "expus-o" pe "Domnişoara Pogany" mai intăi in seiful BRD, şi mai apoi direct la Casa de Licitaţii "Christie’s". In plus, "Concluziile" arată că "gura pacătosului adevăr grăieşte": menţionarea faptului că Cecilia Frederica Botez este UNICA succesoare a familiei Stork nu-l include pe Romeo Kunzer printre moştenitori.


Totuşi, el este cel care le-a văndut-o fraţilor Botez pe "Domnişoara Pogany". Fost şef al Departamentului Artelor din Ministerul Culturii şi locţiitor al ministrului de resort de acum cinci decenii, prof. dr Pavel Ţugui s-a ocupat pe atunci exact de problemele culturii romăne, inclusiv cele privitoare la patrimoniul artistic.


In această calitate, el atrage atenţia că justiţia romănă ar fi trebuit să analizeze mai atent dacă Romeo Kunzer era cu adevărat proprietarul sculpturii. In acest sens, Ţugui atrage atenţia asupra unei inadvertenţe existente in adresa prin care Muzeul de Artă al RSR recunoştea că "Romeo Stork Kunzer" are această calitate. "Romeo Kunzer se putea numi şi Stork, doar dacă, fiind un copil dintr-o altă căsătorie a Ceciliei, el ar fi fost infiat de către Frederic Stork. Situaţie neconfirmată insă de vreun document de arhivă".


Capodopera in labirintul istoriei

Turnată in bronz, in 1913, varianta dispărută a "Domnişoarei Pogany" a fost expusă in 1914 la Armory Show, SUA, unde Brăncuşi a primit consacrarea mondială. După un an, el a dăruit sculptura familiei Frederic şi Cecilia Cuţescu-Stork. Sculptori şi colecţionari de artă, aceştia erau şi foarte buni prie-teni ai artistului. Moartea lui Frederic şi apoi venirea comuniştilor la putere au schimbat "traseul" "Domnişoarei Pogany". Cecilia Cuţescu-Stork a aplicat, la fel ca restul colecţionarilor de artă, soluţia care i-a permis supravieţuirea in noul regim politic: a donat statului tezaurul artistic adunat de ea şi soţul ei. Donaţia s-a făcut in 1947. Apoi, la 15 ianuarie 1948, colecţia Stork a fost declarată "de utilitate publică", "asimilată muzeelor şi colecţiilor publice". Ulterior, regimul juridic al colecţiei Stork a trecut prin alte căteva avataruri, jalonate de inventare amănunţite. Inventare oficiale care, atent examinate, ar fi putut clarifica traseul "Domnişoarei Pogany". Teoretic, ele puteau demonstra că, donată statului, impreună cu restul colecţiei, "Domnişoara Pogany" nu-i mai aparţinea Ceciliei Stork, care n-o mai putea lăsa moştenire. In mod ciudat, justiţia nu s-a interesat de aceste documente, nici la procesul de restituire şi nici in ancheta privitoare la dispariţia sculpturii. Acum, clar este un singur lucru: romănii n-or s-o mai vadă prea curănd pe "Domnişoara Pogany". Sau poate că niciodată.
Citeşte mai multe despre:   special,   national,   artă,   domnişoara,   naţional artă,   muzeul,   cultural,   pogany,   stork,   sculpturii,   botez,   patrimoniul

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...
Serviciul de email marketing furnizat de