x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Portul Constanta, poarta albastra

Portul Constanta, poarta albastra

30 Aug 2004   •   00:00

EDITIE DE COLECTIE

In Portul Constanta totul pare ca sta: rar vezi cate o macara in miscare din zecile care brazdeaza norii. De cele mai multe ori incarca fier vechi; milioane de tone. Asta se exporta in masa la ora actuala din Romania.
IOANA MOLDOVEANU

Portul Constanta este impartit in sase sectoare: sectorul pentru produse chimice, cel pentru marfuri generale, sectorul de minereu si cel de la Agigea, pentru cereale. Terminalul petrolier este cel mai folosit. Petrolul importat ia drumul spre rafinariile de la Pitesti, Onesti, Midia si Cernavoda pe sub pamant, prin cei 1.200 de km de tevi subterane.

TAXE. Conform unui studiu comparativ pe Marea Neagra, Portul Constanta ocupa ultimul loc ca valoare a taxelor, spune directorul general al ANR Chintoan-Uta. Armatorii de nave insa se vaita de preturile portuare ca sunt prea mari.

Taxele pentru incarcat si descarcat se justifica. Dai un ban dar stii ca face: o incarcare gresita a marfii te poate costa scufundarea navei. In acest caz numai Serviciul de Interventie si Pompieri mai poate salva ceva. Ei afla de un eventual pericol de la operatorul de trafic, care urmareste pe trei monitoare circulatia si activitatea in port, sau in afara acestuia, pe o raza de 12 mile, cat au apele teritoriale. "Este o meserie stresanta, nu-ti permiti sa fii deloc obosit, este prea riscant", spune operatorul de trafic Fulina George.

VEDERE. Din turnul de control se vede pe geam digul de sase km ce margineste portul. Stabilopozii au fost construiti tot in port, la fabrica de ciment. Un tren de marfa alearga fumegand, pe cei 440 de km de cale ferata, spre un cheu. Va fi descarcat de camioane si tractoare, ce pot face si 100 de km de la un capat la altul al portului. In jurul magaziilor, caini, cel putin zece pe fiecare cheu. Nu prea au insa ce pazi. "Importul e slab", spune directorul unei firme din port, desi a crescut cu 20%, dupa cum arata raportul anual al Administratiei Portului Maritim Constanta (APMC).

Undeva pe deasupra navelor zaresti 2 km de banda rulanta suspendata care duce pamant la depozitele de minereu. Tot pe aceste benzi s-a carat si pamantul ramas de la saparea canalului Dunare-Marea Neagra pentru constructia de dane.

"Inainte, era atat de aglomerat, incat ca sa intri in port asteptai doua luni sa ai macarale", povesteste unul dintre marinari. El spune ca ambitia lui Ceausescu era de a face din portul Constanta al treilea din lume, dupa Cose (Japonia) si Rotterdam. "Ar fi reusit, daca n-ar fi murit".

DATE

"Portul reflecta imaginea economica a tarii", spune directorul Autoritatii Navale Romane (ANR), Marin Chintoan-Uta. Acum, terminalul are o capacitate de peste 300 de mii de TEU. La sfarsitul lui 2015 va avea de trei ori mai mult. Din intreaga capacitate a portului se foloseste acum abia o proportie de 50 la suta. Portul acopera o suprafata totala de 3.926 ha din care 1.312 ha - uscat si 2.614 - apa.

ISTORIC

In primele decenii ale secolului XIX o firma engleza a obtinut concesionarea portului si a facut primele lucrari, legandu-l cu o linie ferata de Cernavoda. Adevarata sa dezvoltare a inceput dupa reunirea Dobrogei cu Romania, in 1878. S-au facut ample lucrari de dezvoltare sub indrumarea inginerului Anghel Saligny, lucrari care au continuat si in perioada interbelica si dupa cel de-al doilea razboi mondial. S-a modernizat si s-a extins, traficul si legaturile cu alte porturi ale lumii s-au amplificat.

APUS DE NAVE

In zona libera a portului am gasit nava "Dmaralfarouk" sub pavilion sirian. Sub stratul de vopsea gri se poate zari inca vechiul nume al cargoului de 4.800 tDW, Draganesti. Te contrazice faptul ca o nava romaneasca a fost vanduta pentru a folosi altora tocmai la transport de marfa de la noi din tara. Te uiti la alura navei si incerci sa-i banuiesti varsta. Nu reusesti, desi armatorul nu pare sa o ingrijeasca din toata inima.

Secundul priveste asezat pe chei undeva in departari de parca ar astepta ceva. La numai cativa pasi mai incolo un pensionar care marturiseste ca a lucrat pe Draganesti cauta midii. A iesit la pensie dupa ce 31 de ani a fost mecanic. Povesteste ca exact in apa in care el sta cu picioarele acum erau in urma cu un an mai multe nave care fusesera parasite prin ’90. Abia aduse din fabrica. Acum a auzit ca le-ar fi cumparat un grec, ca fier vechi.

La bordul lui "Dmaralfarouk" un tanar ofiter imbracat in uniforma unei companii petroliere priveste nerabdator operatiunile de incarcare a navei. De aproape 10 ani face acest drum spre Romania aproape saptamanal, dar anul trecut s-a dus pana la Eforie Nord si i-a fost furat mobilul. Se uita in larg de parca ar vrea sa citeasca furtuna care se indreapta spre port si care i-ar intarzia plecarea. "Difficult viata!", filozofeaza el intr-un ghiveci de limbi straine.

Pilotul, asul navelor

Un pilot de nava trebuie sa fie cel putin ofiter II, dar practic el este cel mai bun conducator de nava, orice greseala costandu-l pierderea vasului.

In opinia lui Alexandru Grigorita, director al firmei de pilotaj "Atlas Pilot", in ziua de astazi nu mai exista piloti foarte bine pregatiti, iar o dovada in acest sens este ca portul se inchide la o furtuna de gradul patru, in loc de opt. Pilotajul maritim este o afacere banoasa. O firma care presteaza astfel de servicii poate incasa zilnic pana la 50.000 de euro.

AMINTIRI. Pilotul este primul om al tarii care ia legatura cu o nava. Ca sa o parcheze in dana sa, trebuie sa faca o multime de manevre si niciodata una nu seamana cu cealalta. Este riscant, trebuie sa ai niste reflexe fantastice pentru a fi capabil sa iei decizii in fractiuni de secunda. "Meseria asta iti pune toata adrenalina in miscare", marturiseste Grigorita.

El isi aduce aminte de tineretea sa, cand pilota un tanc ce transporta cherosen. Era in plina giratie cand au murit toate generatoarele navei. A reusit sa opreasca vaporul cu doua ancore, la 100 de metri de farul rosu al portului. Grigorita este mandru de faptul ca in 1975 a pilotat prima nava militara americana care a vizitat Romania. Inainte de ’89 traficul pe mare era intens, pilotii aveau de munca "ca la balamuc". Lucrau in trei ture, 14 piloti pe tura si fiecare facea 5-6 manevre pe zi. In anii ’80 stateau in rada, asteptand sa fie pilotate, in jur de 80 de nave. De se anunta vizita dictatorului, pilotii trebuiau sa le acosteze pe toate in port.

Baiatul lui Grigorita, Catalin, 22 de ani, este si el pilot, stagiar, la firma tatalui sau. A terminat Academia Navala si va ramane in locul tatalui sau, la conducerea firmei. Grigorita viseaza sa se retraga la San Remo pentru a ingriji de baza de iahturi de agrement a unui prieten.

Grigorita a infiintat societatea cu 45 de actionari in 1992, cu scopul de a coopta noi piloti si a-i ajuta financiar pe cei iesiti la pensie. In mare parte a reusit acest lucru, dar acum, aproape de pensie, s-a trezit angrenat intr-un scandal juridic cu Ministerul Transporturilor.

SCANDAL. Dupa Revolutie, pilotajul maritim a fost o ocupatie libera, practicata de peste 20 de firme particulare. In anul 2000 insa, printr-o ordonanta, statul a transformat aceasta activitate intr-un serviciu public, adica intr-un monopol de stat. Ministerul Transporturilor a concesionat pilotajul maritim pe zece ani, in urma unei licitatii, firmelor Agigea Pilot SRL si Valmar SRL. In consecinta, nici o alta firma nu are dreptul sa practice aceasta activitate in zona 1 a portului, cea cu monopol privat. Firma Atlas Pilot a primit insa, prin hotarare judecatoreasca, dreptul de desfasurare a activitatii, dar "legea nu se aplica", spune Grigorita. "Acest scandal m-a costat patru ani din viata. Am facut peste 120 de mii de km Bucuresti-Constanta, sa ajung la tribunal", reclama pilotul. El crede insa ca a meritat efortul, pentru ca si-a respectat principiile, sa nu fie calcat in picioare de "parveniti". Este hotarat sa ajunga la CEDO, sa ceara daune de 50 de milioane de lei. Tatal sau i-a spus la 20 de ani, cand a plecat din Brasov, ca in viata trebuie sa tina capul sus cand intra pe usa si tot cu fruntea sus sa iasa, dar cand vrea el, nu cand il dau altii afara.

EFORT

"Acest scandal m-a costat patru ani din viata. Am facut peste 120 de mii de kilometri Bucuresti-Constanta, sa ajung la tribunal"

CONFLICT

"Daca vinzi o societate, nu vinzi si obiectul ei de activitate? Ministerul Transporturilor s-a razgandit asupra afacerii" - Alexandru Grigorita

FOTO

DISPARITIE. Din ce in ce mai putine pavilioane romanesti se vad prin Portul Constanta

MARFA. Nava Dmaralfarouk incarca fosfati pentru Siria

ROL. Fara pilot nici o nava nu poate intra sau iesi din port

LUPII MARILOR - Editie de colectie (30 august 2004)

Doua milenii in slujba lui Neptun

Varsta de aur a flotei

Prostituate si trafic, pacate de marinar

"S-ar fi putut salva 50 de vapoare"

Portul Constanta, poarta albastra

Ultimele zile de domnie

Lupii aristocrati

Oamenii-amfibie lupta pe pipaite

"Betivii" adancurilor

Submarinele uitate

Catastrofe care au indoliat marile
×