Postul de veghe de la Vrancioaia

Pamantul a oftat putin si tie ti s-au spart toate bibelourile, ti-a cazut hornul de pe casa. Au inceput sa-ti tremure mainile, ti-au paralizat picioarele. Ce se intampla in Vrancea de vin atatea blesteme de acolo?

SEISMOGRAFE. Stefan Tataru vrea sa faca la Vrancioaia un muzeu al aparatelor care au fost folosite in secolul trecut

Cand toate s-au linistit si nu mai auzi decat clinchetul sticlelor sparte, iti suni rudele si prietenii, te uiti repede la televizor, ca sa vezi ce mai spun oamenii de la statia seismica de la Vrancioaia. Vrei sa iti spuna ca asta a fost ultimul cutremur. Ultimul! Sa-ti spuna sa dormi linistit in casa ta, in patul tau. Noi am plecat spre Vrancioaia ca sa-i intalnim pe cei care lucreaza acolo. Cei care afla primii...
Comuna Vrancioaia are in jur de 3.000 de locuitori, iar majoritatea tinerilor este plecata, ca in toate localitatile sarace din Moldova, la munca in strainatate.

DEPARTE DE CIVILIZATIE. Observatorul Seismologic "Dr. Cornelius Radu" este o cladire cu etaj situata langa scoala si primarie. A fost infiintata in 1942, dupa cutremurul din 1940, cel mai mare din secolul trecut, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Stefan Tataru, seful statiei ne explica de ce a fost aleasa Vrancioaia: "In primul rand, era un nume cu rezonanta istorica. Apoi era un sat departe de civilizatie, pentru ca nu erau cai de acces - aici se mergea cu caruta, masini nu circulau in zona. Este situat in zona epicentrala, delimitata de trei puncte: undeva spre Ramnicu Sarat, spre Marasesti si zona de aici de la noi, Vrancioaia, un pic mai spre sud-vest. Deci un triunghi in care, daca am uni cele trei puncte, se afla majoritatea epicentrelor seismelor din Vrancea." Pe atunci, statia era doar o incapere de "sase pe sase", cum spune Tataru. Pana in 1950, cand a avut loc un alt seism de 5,5 grade Richter, a existat la Vrancioaia o perioada de intrerupere. In 1952, statia a intrat din nou in atentia autoritatilor. Au fost aduse echipamente fotografice rusesti destul de costisitoare, depasite si iesite din uz acum. "Totul se leaga de cutremurele majore", spune Stefan Tataru.

AJUTOR DE LA STRAINI. Cutremurul din 1977 (7,2 grade Richter), desi mai mic decat cel din 1940, a provocat mai multe victime si pagube, deoarece focarul s-a aflat mai la suprafata. "Daca despre cutremurul din 1940 se stie mai putin, despre cel din 1977 se stiu mult mai multe, pentru ca exista date. In ’77 au fost mai multe statii in tara. A existat si posibilitatea de a culege informatii, plus ca si dotarea a fost alta fata de ’40. Dupa cutremurul din ’77 au venit chinezii cu un aparat pe care-l avem si acum intr-o incapere, unde vrem sa facem un muzeu. Chinezii aveau echipamente destul de bune, pe care le-am folosit si noi pana la cutremurul din 1986, cand iarasi ne legam de un cutremur mare, care a avut magnitudinea de 7. Dupa cutremurul din ’86 am primit iarasi dotare. Au venit americanii cu aparatele pe care le folosim si acum, perfectionate de-a lungul timpului. Dupa cutremurele din 1990, de pe 30 si 31 mai (care au avut magnitudini de 6,7 si 6,1 grade pe scara Richter) au venit altii, au venit nemtii", povesteste Stefan Tataru. La statia seismica de la Vrancioaia lucreaza acum, impreuna cu Stefan Tataru, inginerul Ioan Verdes, care se ocupa de automatizari si de instalatii, si, inca din 1985, doamna Luminita Dantis, care urmareste aparatele, schimba seismogramele si face niste cafele... excelente. "Gospodarul unitatii" este Ilie Ion, care se ocupa cu administrarea centralei termice. Stefan Tataru lucreaza la statie din anul 1986.

NONSTOP. Seismografele inregistreaza cea mai mica miscare din adancurile pamantului

A fost profesor de matematica la scoala din Vrancioaia. "Toata activitatea mea s-a bazat pe studiu, pe intalnirile pe care le-am avut in cadrul Institutului de Seismologie. M-a ajutat foarte mult o incercare de-a mea de a-mi da atestatul de cercetator stiintific de gradul 3. Am avut ghinion. Am promovat examenul, dar fara loc, stiti, in functie de medie. Si a fost mai bine, pentru ca am ramas pe partea de retea. Imi si place", afirma Tataru. Intre 2000 si 2004 a fost primar in Vrancioaia. Anul trecut a candidat iar, dar n-a mai fost ales. "Bine ca n-am mai iesit primar. Daca mai stateam patru ani la primarie, nu mai aveam ce cauta aici. Si intre 2000 si 2004 am avut o colaborare la statie, pana a venit legea administratiei publice si a interzis primarilor sa mai faca altceva decat sa fie primari", marturiseste Stefan Tataru in camera seismografelor, unde se invart bobinele care inregistreaza cutremure. Pe hartie vedem cutremurele, semne mici si rosii.

ALARMA IN TIMP REAL. La 8 kilometri de Vrancioaia s-a deschis o alta statie seismica, la Plostina, in mijlocul unei paduri, intr-o zona linistita. Spre deosebire de statia de la Vrancioaia, unde exista numai senzori de suprafata, la Plostina sunt si senzori de adancime, la 30-50 de metri de la suprafata, care preiau mai bine miscarea seismica. "Statia de la Plostina nu este inca oficial deschisa. Acolo se va realiza poligonul de alarmare in timp real. Nici toate echipamentele nu sunt instalate, dar in viitorul apropiat, in maximum o luna se vor instala echipamente noi, care sunt deja procurate, aduse de la Bucuresti", afirma Tataru. Alarmarea in timp real va fi implementata dupa ce echipamentele vor fi testate. "Apoi se va intra pe linia continua. Se vor prelua toate semnalele, dar numai o parte este in categoria celor care alarmeaza sau care vor alarma echipamente care vor fi la capatul celalalt: intreruperea gazelor, intreruperea curentului electric", spune Stefan Tataru.

Seful statiei de la Vrancioaia este optimist in privinta cutremurelor care ne vor lovi. Nu face predictii, pentru ca nu considera ca este pregatit pentru asta. "S-a discutat ca pana in 2006 va fi un cutremur mare. Se merge pe teoria ca, avand loc foarte multe cutremure, s-a produs eliberarea energiei si un cutremur mare n-ar mai fi posibil decat intr-un timp foarte lung, de 20-30 de ani. S-a vazut ca exista totusi o ciclicitate a cutremurelor. Sunt seisme foarte mari, care se repeta la 50 de ani, altele la 100 de ani, unele la 10 ani", spune el. Pentru munca pe care o face cu pasiune, seful statiei castiga lunar 11 milioane de lei. Aceasta suma include toate sporurile pe care le primeste: de zona, de vechime. "Inclusiv sporul de par alb", adauga zambind colega sa, Luminita Dantis.

O COMUNA SARACA, DAR CU OAMENI CINSTITI

SARACIE. La Vrancioaia au ramas mai multi batrani decat tineri In Vrancioaia, asfaltul se opreste la cativa metri dupa statia seismica. De acolo incepe cel mai cleios noroi in care am calcat vreodata. "Daca in comuna asta s-a mai facut ceva este si datorita statiei. Eu am o vorba: daca se mai astupa o groapa in asfalt, mai vine o personalitate la Vrancioaia", marturiseste Stefan Tataru. Cu toate ca este o comuna moldoveneasca saraca, oamenii sunt cinstiti, ne spune el. "Locuitorii se ocupa cu cresterea animalelor si cultiva pamantul. Zona saraca, dar cinstita. Aici nu se discuta de furat". Daca in comuna exista cat de cat asfalt, drumul pana la noua statie de la Plostina nu are asa ceva. Tataru ne-a spus insa ca se lupta pentru reabilitarea acestui drum. Statia a avut de castigat echipamente performante de pe urma deselor vizite ale specialistilor straini.

CU COSCIUGUL LA VALE

Prin comuna, o femeie batrana isi taraie gumarii. "Tibrea Maria a lu’ Radu Tibrea ma cheama, maica. Ori mi-ai facut o poza? Eu, cati ani am? 75, is batrana. Cu sanatatea o duc potrivit. Ma doare spatele, am cazut cu un sac de tarate. Am ramas acolo moarta". Batranei Maria i-a fost frica de cutremur. "Aoleo, maica, mi-o fost frica mare. A murit cumnatul meu si tare frica ne-o fost", spune batrana amintindu-si de seismul din octombrie anul trecut. Facem ochii mari, pentru ca nu ne amintim deloc sa fi auzit ca ar fi murit cineva la cutremurul din 2004, in orice caz nu in Vrancioia. "Salta cosciugul, valeu, maica, ce salta". Totul se lamureste repede. Cutremurul din octombrie 2004 n-a facut victime in Vrancioaia. Cumnatul murise de moarte "buna" cu cateva zile inainte si rudele s-au ingrozit cand au vazut ca sicriul este gata s-o ia la vale de pe masa. Altfel, urmasii Vrancioaiei n-au frica de seism. "Oamenii nu intra in panica, nu se sperie. N-am avut victime, n-am avut pagube materiale", spune seful de post, agentul Gherciu. "Mergem cu Dumnezeu inainte. Poate ne-o pazi. La noi e bine. S-a auzit la aparat ca in alte parti e rau tare", spune Ioana Danila, o batrana de 63 de ani.

UN MUZEU SEISMOLOGIC

Echipamentele folosite de-a lungul timpului la statia seismica de la Vrancioaia n-au fost aruncate, ci sunt pastrate intr-o incapere. Tataru vrea sa faca un muzeu al seismologiei, dar, deocamdata, visul sau este in stadiu de proiect. "In Romania nu exista un muzeu al seismologiei. Ideea nu-mi apartine mie in totalitate, am inceput-o acum sase ani. In anul asta am lasat totul balta si urmeaza sa continuam. Sunt aparate foarte vechi: pe unele le-am gasit aici, pe altele le-am adus din alta parte. Aici se afla un vestit pendul mecanic, care se mai afla in Bucuresti, la Facultatea de Fizica. Dupa razboi au fost aduse si alte echipamente in afara de acest pendul mecanic. Este vorba de aparatele foto rusesti". In incaperea in care sunt depozitate piesele viitorului muzeu al seismologiei romanesti poate fi admirata si seismograma unui cutremur, seismograma care a fost imprimata pe hartie afumata. Scrierea se facea cu un ac care zgaria negrul de fum de pe hartie. Acum echipamentele sunt mult mai performante. La Vrancioaia se primesc date de la statia Plostina si tot ce se inregistreaza se transmite in cateva secunde la Bucuresti, la Institutul National pentru Fizica Pamantului.

Specialistul Hancu

Specialistii de la Vrancioaia sunt cautati cu insistenta de presa dupa orice miscare a pamantului. "Dupa seismul de anul trecut am fost destul de sunat, au fost interventii pe toate posturile, s-au facut speculatii, a intrat din nou Hancu. Pe mine Hancu ma considera un nespecialist si spune ca el este specialist. Eu am spus ca nu pot sa fac aprecieri de genul ca va fi sau nu va fi un cutremur. Prin ianuarie am intrat in direct cu Hancu si m-a intrebat de la capatul celalalt: "Domnu’ Tataru, dumneata stii ca nu va fi un cutremur?" Si i-am spus ca eu nu astept un cutremur. Si, intr-adevar, n-a fost cutremur", afirma Stefan Tataru.

Statia de la Cheia

La Cheia, in judetul Prahova, la o altitudine de 1.350 de metri exista un alt observator seismic. Infiintata in 1973, la statie lucreaza trei persoane: seismologul Cristian Chitaru, un mecanic si sotia acestuia. "Lucram permanent acolo: 24 din 24. Dotarea e cam cea mai tare din tara si datorita faptului ca statia este inclusa in sistemul mondial de supraveghere a exploziilor nucleare. Datele de la statie ajung odata la Bucuresti, la Institutul National de Fizica a Pamantului", afirma Chitaru, care lucreaza acolo din 1991. La Cheia exista un echipament pentru prezicerea cutremurelor bazat pe variatia campului magnetic, iar senzorii sunt amplasati intr-un tunel sapat in stanca.

Vrancioaia fara frica

Cladirea in care functioneaza observatorul are un grad de seismicitate de 8 si jumatate. "Cutremurele mici nu ne sperie, nu pentru ca ar fi o cladire care nu s-ar darama. Cele de magnitudine mica si mijlocie sunt destul de multe. In Vrancea nici nu sunt periculoase cutremurele pana la o magnitudinea de 5 si jumatate. In zona epicentrala nu produc atata spaima. Aici, de intrebi pe cineva daca ii e frica de cutremur, se uita la tine fara sa inteleaga", spune Stefan Tataru. In 1977 a fost mai rau: "Eram directorul scolii si aveam un internat cu 50 de copii. Am auzit tipete din internat si am crezut ca s-a prabusit."

Papagalii seismici

La statia seismica se doreste implementarea unei alte componente de urmarire a cutremurelor: observarea comportamentului anormal al vietuitoarelor. Deocamdata sunt doar papagali, dar vor fi adusi pesti exotici si sobolani. "Noi am avut acest sistem prima data in Romania pana in 1989. Dar, dupa Revolutie, intrucat au lipsit banii, nefiind facuta treaba serioasa, adica nefiind automatizat nimic, observatia se facea de catre persoane", spune Tataru. Observarea animalelor nu se facea cu camere video, ca acum, ci direct, deschizand usa si privind ce fac vietuitoarele. Daca deschideai usa, papagalii isi schimbau comportamentul din cauza ta, nu din cauza cutremurului. Inaintea unui seism, pestii sar din apa. La ultimul cutremur, Tataru a gasit pe jos un pestisor. Papagalii se manifesta cu vreo doua ore inainte: ori sunt foarte agitati ori posomorati. Cei mai sugestivi sunt insa sobolanii, care anunta cutremurul cu 7-8 ore inainte.