Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cinci terenuri in Capitală in schimbul unei treimi din Parcul Bordei. Atăt a primit de la Prefectură familia Angelescu ca să renunţe la lupta judiciară pentru Parcul Bordei.
Cinci terenuri in Capitală in schimbul unei treimi din Parcul Bordei. Atăt au primit de la Prefectură membrii familiei Angelescu ca să renunţe la lupta judiciară pentru zona verde, rămasă astfel integral in măinile lui Costică Constanda. Prefectura Bucureşti a sărit căt ai zice peşte pentru a acoperi cele două dispoziţii prin care primarul Băsescu a dat Bordeiul lui Constanda, deşi instanţa retrocedase o treime Angeleştilor.
Plimbat prin comisii şi instanţe, Parcul Bordei avea in aprilie 2004 doi stăpăni. Familia Angelescu primise prin hotărăre judecătorească dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 10.140 de metri pătraţi din zona verde, adică o treime, iar Costică Constanda dobăndise in septembrie 2003, prin două dispoziţii ale primarului general de atunci, Traian Băsescu, intregul parc.
Cele două decizii contradictorii s-au lăsat cu un nou proces intre familia Angelescu şi omul de afaceri.
La data de 16 iunie 2004, Ioana Angelescu şi mama sa, Geta Nora Menteoru Angelescu, au cerut anularea in instanţă a celor două dispoziţii prin care Băsescu ii dăduse parcul lui Constanda şi pe cale de consecinţă constatarea nulităţii tuturor vănzărilor succesive ale terenului. Acţiunea a fost depusă prin avocatul Alina Gheorghiaş şi a primit termen de judecată la data de 3 septembrie 2004. Argumentele invocate de avocată erau extrem de virulente la adresa autorităţilor şi a afaceristului. Potrivit acţiunii, improprietărirea lui Constanda cu Parcul Bordei a fost ilegală, deoarece terenul se afla in litigiu cu scopul reconstituirii dreptului de proprietate, iar Primăria Capitalei cunoştea acest aspect şi nu avea nici un drept să-l instrăineze altor persoane: "O dovată in acest sens este faptul că instanţa a cerut secretarului general al municipiului Bucureşti relaţii despre teren şi a primit şi răspuns".
ŞMECHERII. Alina Gheorghiaş susţinea, de asemenea, că cele două ordine favorabile lui Constanda ar fi singurele de acest gen semnate de Traian Băsescu şi că omul de afaceri a făcut toate eforturile pentru a le obţine tocmai pentru că pămăntul urma să fie dat familiei Angelescu.
In acelaşi proces este chemată in judecată şi Banca Raiffeisen, cea care ii dăduse lui Constanda printr-un credit ipotecar banii pentru cumpărarea Parcului Bordei de la foştii proprietari Tudor Dumitru şi Eugen Lincaru.
La cererea de chemare in judecată, toate părţile implicate, Primăria Capitalei, Costică Constanda, Tudor Dumitru, Eugen Lincaru, familia Stoica şi Raiffeisen, răspund prin intămpinări in care cer respingerea acţiunii. Motivul invocat de toţi părăţii este acela că Parcul Bordei aparţine in mod legal lui Constanda, deci nu mai poate fi obiectul unei alte improprietăriri.
RĂSTURNARE DE SITUAŢIE. In mai puţin de o lună, atitudinea dură a familiei Angelescu s-a schimbat fără vreo explicaţie, la prima vedere. Cu o zi inainte de cel de-al doilea termen de judecată, la data de 30 septembrie 2004, familia Angelescu, cu asistenţa unui alt avocat, Elena Ciurezu (fost consilier general şi subprefect), a dat o declaraţie notarială prin care renunţă la judecată sub toate aspectele şi faţă de toate persoanele. Aşa se face că la 1 octombrie 2004 Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti nu a putut decăt să ia act de voinţa reclamantelor şi să inchidă procesul.
Ce a stat in spatele acestei schimbări de macaz? S-a aflat mult mai tărziu. Pentru ca acele două decizii ale primarului Băsescu să nu mai fie in primejdia anulării, Prefectura Bucureşti a găsit mai repede ca niciodată soluţia magică.
Cinci terenuri la schimb pe care se poate construi fără probleme. Asta a fost oferta pentru ca familia Angelescu să renunţe la o treime din Parcul Bordei şi să nu-i mai facă probleme lui Constanda.
"Terenul din Parcul Bordei cerut de familia Angelescu era domeniu privat al municipalităţii, şi nu public aşa cum ne spusese Prefectura. In momentul in care ne judecam cu Prefectura, Primăria Capitalei a dat cele două dispoziţii de primar general cu ajutorul cărora Constanda a intrat in posesia parcului. Aşa am ajuns in litigiu cu Constanda", ne-a spus avocata Elena Ciurezu. Ea a motivat renunţarea din proces prin faptul că era foarte greu să căştige.
"Dacă cele două dispoziţii de primar general le puteam anula in instanţă, erau mai greu de atacat cele două acte de proprietate şi ipoteca pusă pe teren. Aşa că am renunţat şi am cerut Prefecturii să ni se dea in altă parte. Am primit mai multe bucăţi de pămănt. Problema este că nu ştie stănga ce face dreapta. Nu-i normal ca o instituţie, respectiv Prefectura, să dea terenul pe Legea 18/1991, iar Primăria, pe de altă parte, să-l dea pe Legea 10/2001", a mai spus Ciurezu. De precizat este totuşi faptul că dacă cele două decizii ale primarului Băsescu erau atacate şi anulate in instanţă, restul venea de la sine, adică şi celelalte acte erau lovite de nulitate. Probabil insă că cele cinci terenuri primite la schimb au fost destul de tentante pentru familia Angelescu, avănd in vedere graba renunţării la proces.
Astfel, au fost impăcate ambele părţi, Constanda a rămas cu tot Parcul Bordei, iar familia Angelescu cu cele cinci terenuri in Capitală.
Plimbat prin comisii şi instanţe, Parcul Bordei avea in aprilie 2004 doi stăpăni. Familia Angelescu primise prin hotărăre judecătorească dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 10.140 de metri pătraţi din zona verde, adică o treime, iar Costică Constanda dobăndise in septembrie 2003, prin două dispoziţii ale primarului general de atunci, Traian Băsescu, intregul parc.
Cele două decizii contradictorii s-au lăsat cu un nou proces intre familia Angelescu şi omul de afaceri.
La data de 16 iunie 2004, Ioana Angelescu şi mama sa, Geta Nora Menteoru Angelescu, au cerut anularea in instanţă a celor două dispoziţii prin care Băsescu ii dăduse parcul lui Constanda şi pe cale de consecinţă constatarea nulităţii tuturor vănzărilor succesive ale terenului. Acţiunea a fost depusă prin avocatul Alina Gheorghiaş şi a primit termen de judecată la data de 3 septembrie 2004. Argumentele invocate de avocată erau extrem de virulente la adresa autorităţilor şi a afaceristului. Potrivit acţiunii, improprietărirea lui Constanda cu Parcul Bordei a fost ilegală, deoarece terenul se afla in litigiu cu scopul reconstituirii dreptului de proprietate, iar Primăria Capitalei cunoştea acest aspect şi nu avea nici un drept să-l instrăineze altor persoane: "O dovată in acest sens este faptul că instanţa a cerut secretarului general al municipiului Bucureşti relaţii despre teren şi a primit şi răspuns".
ŞMECHERII. Alina Gheorghiaş susţinea, de asemenea, că cele două ordine favorabile lui Constanda ar fi singurele de acest gen semnate de Traian Băsescu şi că omul de afaceri a făcut toate eforturile pentru a le obţine tocmai pentru că pămăntul urma să fie dat familiei Angelescu.
In acelaşi proces este chemată in judecată şi Banca Raiffeisen, cea care ii dăduse lui Constanda printr-un credit ipotecar banii pentru cumpărarea Parcului Bordei de la foştii proprietari Tudor Dumitru şi Eugen Lincaru.
La cererea de chemare in judecată, toate părţile implicate, Primăria Capitalei, Costică Constanda, Tudor Dumitru, Eugen Lincaru, familia Stoica şi Raiffeisen, răspund prin intămpinări in care cer respingerea acţiunii. Motivul invocat de toţi părăţii este acela că Parcul Bordei aparţine in mod legal lui Constanda, deci nu mai poate fi obiectul unei alte improprietăriri.
RĂSTURNARE DE SITUAŢIE. In mai puţin de o lună, atitudinea dură a familiei Angelescu s-a schimbat fără vreo explicaţie, la prima vedere. Cu o zi inainte de cel de-al doilea termen de judecată, la data de 30 septembrie 2004, familia Angelescu, cu asistenţa unui alt avocat, Elena Ciurezu (fost consilier general şi subprefect), a dat o declaraţie notarială prin care renunţă la judecată sub toate aspectele şi faţă de toate persoanele. Aşa se face că la 1 octombrie 2004 Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti nu a putut decăt să ia act de voinţa reclamantelor şi să inchidă procesul.
Ce a stat in spatele acestei schimbări de macaz? S-a aflat mult mai tărziu. Pentru ca acele două decizii ale primarului Băsescu să nu mai fie in primejdia anulării, Prefectura Bucureşti a găsit mai repede ca niciodată soluţia magică.
Cinci terenuri la schimb pe care se poate construi fără probleme. Asta a fost oferta pentru ca familia Angelescu să renunţe la o treime din Parcul Bordei şi să nu-i mai facă probleme lui Constanda.
"Terenul din Parcul Bordei cerut de familia Angelescu era domeniu privat al municipalităţii, şi nu public aşa cum ne spusese Prefectura. In momentul in care ne judecam cu Prefectura, Primăria Capitalei a dat cele două dispoziţii de primar general cu ajutorul cărora Constanda a intrat in posesia parcului. Aşa am ajuns in litigiu cu Constanda", ne-a spus avocata Elena Ciurezu. Ea a motivat renunţarea din proces prin faptul că era foarte greu să căştige.
"Dacă cele două dispoziţii de primar general le puteam anula in instanţă, erau mai greu de atacat cele două acte de proprietate şi ipoteca pusă pe teren. Aşa că am renunţat şi am cerut Prefecturii să ni se dea in altă parte. Am primit mai multe bucăţi de pămănt. Problema este că nu ştie stănga ce face dreapta. Nu-i normal ca o instituţie, respectiv Prefectura, să dea terenul pe Legea 18/1991, iar Primăria, pe de altă parte, să-l dea pe Legea 10/2001", a mai spus Ciurezu. De precizat este totuşi faptul că dacă cele două decizii ale primarului Băsescu erau atacate şi anulate in instanţă, restul venea de la sine, adică şi celelalte acte erau lovite de nulitate. Probabil insă că cele cinci terenuri primite la schimb au fost destul de tentante pentru familia Angelescu, avănd in vedere graba renunţării la proces.
Astfel, au fost impăcate ambele părţi, Constanda a rămas cu tot Parcul Bordei, iar familia Angelescu cu cele cinci terenuri in Capitală.
Ancheta CSM, la final
Inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii au finalizat verificarea corectitudinii deciziei pe care au dat-o cei trei judecători in cazul Bordei. Conform deciziei Curţii de Apel Bucureşti, consilierii generali ai Capitalei au fost obligaţi să-i aprobe lui Costică Constanda proiectul care viza construirea unui cartier rezidenţial in zona verde.
Pe baza datelor strănse, inspectorii urmează să tragă o concluzie şi să intocmească un raport. Dacă vor stabili că magistraţii nu au incălcat nici o normă de procedură, decizia va fi confirmată de secţia de judecători a CSM. In cazul in care inspecţia va considera că cei trei judecători au incălcat deontologia profesională sau procedurile, vor propune sesizarea comisiei de disciplină in vederea sancţionării acestora. Dacă magistraţii vor fi sancţionaţi disciplinar pentru rea-credinţă sau gravă neglijenţă, municipalitatea ar mai avea la dispoziţie o cale extraordinară de atac, revizuirea.
Pe baza datelor strănse, inspectorii urmează să tragă o concluzie şi să intocmească un raport. Dacă vor stabili că magistraţii nu au incălcat nici o normă de procedură, decizia va fi confirmată de secţia de judecători a CSM. In cazul in care inspecţia va considera că cei trei judecători au incălcat deontologia profesională sau procedurile, vor propune sesizarea comisiei de disciplină in vederea sancţionării acestora. Dacă magistraţii vor fi sancţionaţi disciplinar pentru rea-credinţă sau gravă neglijenţă, municipalitatea ar mai avea la dispoziţie o cale extraordinară de atac, revizuirea.
