x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Primele victime ale conflictului dintre moldoveni şi transnistreni

0
Autor: Florin Mihai 04 Noi 2010 - 00:00
Primele victime ale conflictului dintre moldoveni şi transnistreni Tudor Iovu/


La sfârşitul anilor '80, politica de transparenţă (Glasnost) iniţiată de Mihail Gorbaciov, secretarul general al PCUS, a introdus în spaţiul public sovietic practica dezbaterii, dreptul la libera exprimare. Ca un efect pervers, a rupt totodată şi zăgazuri multă vreme înfrânate în "Imperiul Roşu".

În micuţele republici sovietice, popoare care "conlocuiseră paşnic" până atunci se răfuiau în 1990 ba pentru o fâşie de pământ, ba din cauze religioase sau doar din cauza unor ranchiuni seculare.
Azerii se războiau cu armenii pentru zona Nagorno-Karabakh, kirghizii cu uzbecii în regiunea Osh, basarabenii cu transnistrenii rusofoni (în estul RSSM) şi cu găgăuzii (în sud). Uneori pasiv, alteori neputincios, cu siguranţă însă foarte interesat, conform vechiului principiu "divide et impera", centrul sovietic îndemna la "respectarea Constituţiei".

În Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) primele tensiuni interetnice au izbucnit în 1989, pe fondul "renaşterii naţionale" a românilor de peste Prut. Un an mai târziu însă, rusofonii transnistreni şi găgăuzii, dornici de scăpare de sub controlul Chişinăului, au trecut la măsuri politice extreme. Autoproclamatele "republici" transnistrene şi găgăuze au organizat alegeri pentru parlamente locale, decretate ilegale de guvernul moldovenesc. Considerată un afront la adresa populaţia majoritare şi un atentat la integritatea republicii, iniţiativa găgăuzilor, petrecută în octombrie 1990, a declanşat furia basarabenilor.

Zeci de autobuze încărcate cu voluntari moldoveni au plecat din centrul Chişinăului spre sud, în regiunea locuită de găgăuzi. Desigur, nu pentru discuţii "paşnice" cu separatiştii. Prim-ministrul Mircea Druc scăpase situaţia de sub control câtă vreme îndemnurile sale televizate la "disciplină şi ordine" rămâneau fără ecou. Totuşi, deputaţii Parlamentului Moldovei şi comitetul provizoriu al "Republicii Găgăuze" au negociat în paralel o soluţie de compromis. În timp ce agenţia sovietică TASS lăuda "spiritul constructiv" al discuţiilor, la frontieră mirosea a praf de puşcă.

La 26 octombrie 1990, Sovietul Suprem al RSSM s-a reunit în sesiune extraordinară, la finalul căreia au trimis mesaje către Adunarea Generală a ONU şi către Parlamentul României. Cereau, prin ele, poziţii oficiale faţă de criza din Moldova. De teama agravării situaţiei, s-a decretat starea excepţională pentru două luni şi s-a înfiinţat un comitet provizoriu condus de prim-viceprim-ministrul Andrei Sangheli, care să supravegheze tensiunile din Găgăuzia.
În aceeaşi zi, la Comrat, şi-au făcut apariţia subunităţi militare sovietice. În zonă acţionau general-colonelul Iuri Şatalin (comandantul trupelor MAI din URSS) şi generalul Avdeenko (reprezentantul MAI din URSS).
De la tribuna Sovietului Suprem, deputatul Nicolae Dabija opina că Armata Roşie ar fi trebuit să acţioneze împotriva separatiştilor, altfel "trebuie declarată ieşirea Moldovei din componenţa URSS".

Pasivitatea sovieticilor i-a mirat pe mulţi dintre fruntaşii moldoveni ai timpului. Altora le-a confirmat convingeri mai vechi. "Suntem un popor blajin, blând şi paşnic, poate cel mai blând şi cel mai paşnic popor din lume, declara poetul Grigore Vieru Televiziunii Române la 31 octombrie 1990. Blândeţea noastră este o virtute, o virtute tradiţională a noastră, dar în aceeaşi măsură aş spune că este şi o slăbiciune a noastră. Pentru că din cauza ei ni s-au urcat şi ni se urcă în cap toţi veneticii înrăiţi şi toţi trădătorii noştri de neam şi de ţară. Desigur că în acest conflict cu găgăuzii, vinovaţi în primul rând sunt găgăuzii, pe care i-am primit în sânul nostru după 1812, şi ne-au trădat în momentele cele mai dramatice pentru noi.
Dar nu mai puţin vinovată - subliniez, nu mai puţin vinovată - este Moscova, mai exact puterile întunecate ale Moscovei, pentru că tot ce se întâmplă acum la noi şi cu noi eu cred că nu este altceva decât lucrul acestor puteri întunecate ale Moscovei."

Deputatul Ion Vatamanu credea că în spatele găgăuzilor se aflau rusofonii transnistreni. "Ei (transnistrenii - n.r.) ne-au lovit pe la spate, angajându-se într-un joc politic foarte periculos, dictat din Transnistria, declara scriitorul basarabean ziarului Adevărul, la 27 octombrie 1990. De acolo se dirijează totul. Găgăuzii sunt folosiţi acum drept cobai, ca să se vadă cum reacţionează moldovenii şi să se elaboreze scenariul în continuare. Trimiterea de autobuze cu oameni înarmaţi din Transnistria reprezintă o încălcare nu numai a Constituţiei Moldovei ci şi a URSS."

Relaţiile cu Moscova s-au agravat şi prin decizia RSSM de a refuza aplicarea Decretului din 10 octombrie 1990, care prevedea obligativitatea paradei militare în cinstea lui "octombrie roşu", în fiecare republică sovietică.

În seara zilei de 2 noiembrie 1990, M. Gorbaciov s-a întâlnit cu Mircea Snegur, preşedintele RSSM. Într-un interviu acordat televiziunii sovietice, Gorbaciov cerea "integritatea republicii, aplicarea strictă a Constituţiei şi respectul faţă de ea". Inevitabilul se produsese însă de dimineaţă, când au apărut primele victime ale conflictelor din Basarabia. Atunci, la intrarea în oraşul Dubăsari, ciocnirile dintre voluntarii moldoveni şi "gărzile" transnistrene s-au soldat cu trei morţi şi numeroşi răniţi. Era prologul războiului de mai târziu.


"KGB, KGB, nu mai trage sforile!"
În dimineaţa zilei de 27 octombrie 1990, în faţa Primăriei Capitalei, "un grup de cetăţeni", mobilizaţi de studenţii basarabeni din România, de Liga Veteranilor de Război şi de Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina, a protestat în favoarea patrioţilor de peste Prut. Marşul a urmat traseul Bulevardul M. Kogălniceanu, Piaţa Romană, Strada Fundaţiilor Regale, Calea Victoriei, din nou Bld. M. Kogălniceanu. Cei 2.000 de participanţi, escortaţi de forţe de poliţie, au strigat împotriva Kremlinului: "Jos cizma de pe Basarabia", "Moscova nu uita, Basarabia nu-i a ta", "KGB, KGB, nu mai trage sforile!", "Cernăuţi, Chişinău, să ne-ajute Dumnezeu", "Jos hotarul de la Prut". Şi în alte mari oraşe ale ţării s-au organizat mitinguri de susţinere a Frontului Popular din RSSM. La Constanţa, în Piaţa Ovidiu, membrii partidelor de opoziţie, PNL şi PNŢCD, au protestat în faţa Consulatului General al URSS, unde au depus o moţiune împotriva "forţelor antinaţionale, iresponsabile, separatiste şi destabilizatoare". La Iaşi, în Piaţa Unirii, pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi la Palatul Culturii, s-a cântat "Deşteaptă-te, române!". Peste Carpaţi, la Cluj-Napoca, la iniţiativa Partidului de Uniune Naţională a Românilor (PUNR) în pieţele publice s-a jucat Hora Unirii. La Casa de Cultură a studenţilor, senatorul Adrian Moţiu şi Marian Munteanu, liderul Ligii studenţilor, au dezbătut ultimele evenimente din republica moldovenească.


Diplomaţia lui Ion Iliescu
La câteva zile după izbucnirea conflictului din Republica Moldova, statul român a oferit prima poziţie oficială. Întrunit în şedinţă, Parlamentul a adoptat o declaraţie de simpatie cu poporul de peste Prut şi de sprijin faţă de integritatea teritorială a RSSM. La 28 octombrie 1990, Ion Iliescu, preşedintele României, s-a întâlnit cu reprezentanţii partidelor de opoziţie, pentru a dezbate situaţia de la graniţa estică. În comunicatul de presă, înaltul demnitar dădea proba diplomaţiei, împăcând poziţiile Moscovei, Chişinăului şi centrelor locale separatiste. În declaraţie se sublinia "Interesul comun al tuturor face ca tot ceea ce depinde de noi pentru a asigura un climat corespunzător şi în ţară la noi, şi de sprijin politic al forţelor politice responsabile care caută să rezolve problemele proprii interne într-un cadru paşnic şi în interesul populaţiei din această republică - poziţie care s-a bucurat de înţelegere şi sprijin din partea organelor centrale sovietice". "Noi vrem ca, în ceea ce ne priveşte, să asigurăm un cadru pozitiv, atât al relaţiilor noastre generale cu Uniunea Sovietică, cât şi cu Republica Moldova, mai spunea Ion Iliescu în declaraţia preluată de ziarul bucureştean Libertatea."

Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune
Galerie Foto Două mese pentru convorbiri, patru măsuţe de protocol, opt scaune şi patru fotolii. Acestea au fost obiectivele prioritare ale Administraţiei Prezidenţiale, la sfârşitul anului trecut, în perioada în care preş...

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA
Galerie Foto Chiar dacă, oficial, pe numele lui Ciprian Man şi Cristian Ardelean, procurorii de la DNA Oradea care discutau cum să le fabrice judecătorilor neobedienţi dosare penale, nu a fost încă începută urmărirea...
Serviciul de email marketing furnizat de