x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Profu’ de filosofie relanseaza Recasul

Profu’ de filosofie relanseaza Recasul

01 Oct 2004   •   00:00
Profu’ de filosofie relanseaza Recasul

RECOLTA 2004

In Banat, micii producatori de vin prefera sa-si lase viile parloaga decat sa le intretina cu bani grei. Dimpotriva, Cramele Recas au supravietuit intarzierii in privatizare si au asaltat pietele din Anglia, Asia si America.
RADU TUTUIANU

Un camion iese pe poarta cramei. Pleaca la Londra, incarcat cu cateva mii de sticle de vin produse la Recas. Fiecare sticla a fost analizata, vinul imbuteliat a fost mai intai degustat de vinificatori, dopurile de pluta si etichetele s-au mulat perfect pe sticle. "In Marea Britanie, englezii pot cumpara oricand vinul nostru din cele 1.250 de magazine care il distribuie. Daca ne accepta Anglia - barometrul mondial al calitatii vinului - putem fi siguri ca ne apreciaza si ceilalti", spune englezul Philip Cox, directorul comercial al Cramelor Recas.

EXPORT DE VINURI IN VALIZA. In ’91, proaspatul absolvent de Filosofie Philip Cox a parasit Anglia si a venit in Romania sa castige bani din comertul cu bere. Aducea din strainatate bere proaspata si incerca s-o vanda in Romania. Cum afacerea cu bere nu i-a mers, "nici nu-mi placea, din cauza ca berea e o bautura simpla", Philip s-a apucat de exportul cu vin. De data aceasta si-a umplut geamantanul cu sticle de vin romanesc si a plecat la casele de vinuri din Anglia. "Mi-au spus ca vinul e prost, ca-i prea dulce. M-am intors in Romania, era prin ’92, am colindat aproape toate cramele, apoi am mers iar la Londra cu alte vinuri romanesti si pana la urma am incheiat cateva contracte", spune sfios englezul voinic, cu tricou portocaliu.

600 DE HECTARE DISTRUSE. Inainte de ’89, podgoria Recasului cuprindea 1.500 ha si un combinat care trimitea in URSS camioane cu cisternele umplute cu vin dulce. Pe-atunci, strainii stiau ca Romania e tara vinurilor dulcege. In anii ’90, 700 ha de vie ale fostei Asociatii intercooperatiste au fost impartite micilor proprietari, care n-au reusit sa le intretina; astazi, mai exista 200 ha cu vie particulara, pe rod. Celelalte 800 ha, ale IAS-ului, au ramas pe mana unei societati de stat care a taraganat privatizarea. Podgoria Recasului urma sa aiba soarta viilor de la Buzias - distruse dupa ’89. Acum sase ani, Philip Cox s-a asociat cu doi romani si impreuna au cumparat 625 ha din via amenintata cu defrisarea.

VACANTA LA CULES DE STRUGURI. Anul asta, podgoria a dat 11 tone de struguri la hectar, iar sutele de zileri nu mai prididesc sa termine de cules. Au venit din Moldova, din Oltenia, din Ardeal pentru 150.000 de lei pe zi. Mihai, un baiat din Salaj, vine la cules ca si cum ar fi in vacanta. Acasa il asteapta parintii sa dea cu sapa, iar el prefera sa stea la struguri. De cinci ani, Mihai strange struguri la Recas. Acum pune ciorchinii vinetii intr-o galeata de plastic si priveste cerul cu ochii negri. "Dupa-amiaza o sa cada grindina", zice sec, si ceilalti se opresc speriati sa vada norii.

VAI DE MICII PRODUCATORI. O femeie cu vesta rosie ponteaza galetile golite si isi linisteste subalternii: "Pe via cramei n-o batut gheata anu’ asta. Da’ o sa loveasca in vale, la micii producatori. Pacat, ca multe ghinioane o mai avut". Philip Cox crede ca micii proprietarii sunt mai vinovati decat boabele de gheata, cazute din cer: "Au primit vita-de-vie si nu stiu sa o ingrijeasca, nu au avut timp sau nu au vrut. Unii au facut din vin un hobby. La fel s-a intamplat si in Bulgaria, unde mii de hectare de vie au devenit nefunctionale". Englezul de la Recas spune ca Romania ar fi trebuit sa urmeze exemplul Ungariei, unde statul a retrocedat mai repede terenurile, iar micii proprietari de vie s-au asociat si au reusit sa-si pastreze plantatiile.

In plus, statul maghiar le-a subventionat 70% din costul replantarii butucilor de vie, le-a finantat exportul, i-a promovat international prin programe agroturistice - strainii pot veni in concediu la cramele micilor producatori din Ungaria. "In Romania, macar taxele vamale pe utilajele de vinificatie sa fie eliminate, sa-si poata lua si ei o instalatie de imbuteliere la mana a doua", adauga Philip Cox.

In curtea Cramelor Recas, muncitorii descarca in graba un camion cu saci de zahar pentru vinurile inferioare.

CONSUMATORUL DE POSIRCA. Directorul Gheorghe Iov recunoaste ca Cramele Recas vinifica si bauturi ieftine. 30% din totalul productiei sunt rezervate segmentului de consumatori fara mari pretentii. Vinurile slabe sunt vandute vrac doar pe piata romaneasca. Directorul comercial Philip Cox sustine ca multi romani nu stiu inca sa bea vin: "Am vazut aici multe ciudatenii - snobi care dau 20 euro pe un vin excelent si il beau cu apa sau producatori de vinuri albe, facute din vin rosu".

PERICOL

"Pentru podgoriile din Romania, integrarea din 2007 poate fi mai daunatoare ca filoxera, boala care a decimat podgoriile romanesti in 1910" - Gheorghe Iova, director

MODEL

"Peste 10 ani, in Romania vor mai fi maximum jumatate din hectarele de vie de calitate de acum. Romania trebuia sa ia exemplul Ungariei, unde statul a retrocedat mai repede terenurile, iar micii proprietari au reusit sa-sI pastreze plantatiile" - Philip Cox, director comercial

VIN CONTRAFACUT LA RECAS

La inceputul lunii septembrie a.c., inspectorii de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului Timis au descoperit un mic producator din Recas care comercializa tuica si vin contrafacute. Patronul cramei "Casa de Vinuri" se folosea de un contract cu Cramele Recas pentru a-si vinde productia de alcool sub numele vinului de firma. Falsificatorul s-a ales cu dosar penal si o amenda de 200 de milioane lei pentru ca a incalcat Legea viei si vinului. Inspectorul-sef al OPC, Vasile Radulescu, a declarat ca "bauturile aveau gust de vin cu inceput de otetire si adaos masiv de indulcitor sintetic".

EXPORT

Cramele Recas produc anual 5.000.000 litri de vin, din care doua milioane de sticle ajung in strainatate. Casa de vinuri banateana exporta pe pietele din Anglia, Germania, Austria, SUA, Olanda, Franta, Danemarca, Italia. Anul trecut, Recasul a intrat intrat cu game speciale de vin in Malaiezia, Japonia, Filipine; in Coreea de Sud a devenit lider de piata. Cea mai mare parte din strugurii de vin sunt din soiurile Feteasca Regala, Mustoasa, Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Burgund, Traminier, Merlot, Cabernet Sauvignon. De asemenea, 150 de hectare din podgorie sunt cultivate cu struguri de masa: Chasselas, Victoria, Muscat de Hamburg, Afuz Ali.

Buruienile coplesesc podgoriile banatene

Micii producatori din Recas nu mai fac fata competitiei cu cramele. Majoritatea si-au lasat viile in paragina. Cativa dintre ei supravietuiesc intr-o asociatie.
RADU TUTUIANU

In capitala vinului banatean exista un singur producator oficial - Cramele Recas. Insa zeci de vanzatori ambulanti scot pe tarabe bidoane de suc, pline cu vin. Acum doua luni, primaria si politia au inceput sa aplice Legea viei si vinului: nu-i mai lasa pe micii proprietari sa-si vanda strugurii pe marginea soselei, ci ii trimit intr-o parcare. Cativa proprietari de vii mai rasarite vor sa supravietuiasca unindu-se intr-o mica asociatie. Deocamdata, initiatorul asociatiei stoarce strugurii intr-un teasc sarbesc, vechi de o suta de ani.

CEA MAI MICA RECOLTA. Costica Craciun isi culege cele 18 ha de vita-de-vie cu noaptea-n cap; pe la amiaza vrea sa iasa la sosea, cu struguri proaspeti de vanzare. Impreuna cu el muncesc sase zileri, tocmiti pentru 150.000 lei/zi, plus mancare. Costica spune ca pana anul trecut s-a descurcat de unul singur. "Dar daca nu ne facem o asociatie, micii producatori din Recas o sa dispara. Anu’ asta viile o facut fainare, frunzele s-o uscat si o cazut. Daca aveam asociatie, aflam si noi mai din timp ca boala asta rezista la tratamentele vechi. Cramele Recas o scapat, da’ ele au specialistii lor", vorbeste cu amar Costica Craciun. In jurul viei sale, Costica arata spre butucii chirciti si napaditi de buruieni: "Vecinii mei o curatat in primavara via, o stropit-o, dar cand s-o culeaga o dat grindina si fainarea, s-o ales praful. La anul o s-o scoata si o sa puna porumb. Via e rentabila doar daca investesti mult in ea". Costica face parte dintre producatorii medii ai Recasului, are 20 de hectare si recolteaza anual 8 t de struguri pe an, adica 400 de kg pe un hectar. In vreme ce productia cramelor ajunge la 11 t la hectar.

VINURI DE LA SOSEA. Inginerul Matasa opreste masina aproape de politie si cumpara un bidon de vin si o sacosa cu struguri. Ii convine sa plateasca 30.000 lei pentru o bautura care, crede el, e naturala si fara chimicale. Vanzatorii il cunosc pe nea Matasa si spun ca n-ar putea sa-i dea stru-guri stricati si vin botezat. "Avem si noi legea noastra, ca altfel nu mai opreste nimeni sa ne ia sticlele cu vin. Gusta si matale, sa vezi ca nu ne batem joc de oameni!", spune una dintre femeile infofolite cu batic si suba. Sta de jumatate de zi la strada si n-a vandut decat 10 kilograme de struguri si 2 litri de vin. Pe langa frigul ce-i musca obrajii, Ileana Agape, comerciant stradal, trebuie sa se fereasca si de politistii care o urmaresc de doua luni incoace. "In august, anu’ asta, primarul o dat ordin sa nu mai vindem struguri pe marginea drumului. Politia ne-o amendat. Da’ unde sa ma duc sa-i vand? Ca toti din Recas numai din struguri traim. Ne-o inghesuit pe toti intr-o parcare, de eram vreo zece tarabe una langa alta si numai struguri aveam de vanzare", zice Ileana, aprinsa la vorba.

NORME PROST APLICATE. La Recas, pisica moarta e aruncata de la consiliul local la politie, iar localnicii o prind intotdeauna in brate. Viceprimarul spune ca primaria a primit o nota de la politie prin care se interzice comertul stradal. "Si apoi, nu e igienic sa stai o zi intreaga cu vinul si strugurii la soare, in fumul de la camioane", spune viceprimarul. Agentul de politie sustine ca, de fapt, primaria a luat aceasta hotarare. "Din cauza ca soferii opreau brusc pe marginea drumului sa cumpere struguri, se creau blocari in trafic. Asa ca politia a trecut la aplicarea de avertismente si amenzi vanzatorilor", declara seful de post. Micii producatori au voie sa vanda struguri numai in parcarea de la iesirea din oras. Asadar, laditele cu struguri si sticlele de suc pline cu vin stau tot in praful soselei, la teava de esapament. "Ne este si frig. I-am votat si-acuma fac ce vor cu noi. De ce primaria nu ne pune la dispozitie niste chioscuri ieftine, sa vindem strugurii?", dardaie Mariana, comerciant la marginea drumului.

ASOCIATIA DE SALVARE. Stefan Petrea, viticultor iesit la pensie, sta pe prispa casei si priveste la nepoti cum storc strugurii recoltati de pe cele 20 de ha. Teascul scartaie din toate incheieturile, da sa crape. "Vrem sa ne cumparam la mana a doua o presa si o linie de imbuteliere, dar mai intai sa facem o asociatie a micilor proprietari de vie din Recas. Sa avem crama noastra, sa facem vinul nostru cu eticheta", spune mahnit Stefan Petrea, seful micilor producatori din Recas.

Abia dupa zece ani de la reimproprietarire, micii proprietari de vie din Recas se gandesc la asociere. Abia cand le-a ajuns cutitul la os au lasat orgoliile deoparte si s-au unit intr-o asociatie. Dupa ce particularii au lasat de izbeliste 500 de ha de vie nobila, ultimii supravietuitori s-au hotarat sa salveze resturile din vechea podgorie.

NEGLIJENTA

"Pacat ca statul roman nu-i ajuta pe micii producatori. In Germania traiesc si astia cu 2-3 ha, in Ungaria pana si un proprietar cu jumatate de hectar de vie poate sa-si faca eticheta si sa-si vanda propriul vin pe piata"

GHINION

"Dar daca nu ne facem o asociatie, micii producatori din Recas o sa dispara. Anu’ asta viile o facut fainare, frunzele s-o uscat si o cazut. Daca aveam asociatie, aflam si noi mai din timp ca boala asta rezista la tratamentele vechi. Cramele Recas o scapat, da’ ele au specialistii lor" - Costica Craciun, proprietar de vie

Nu ratati!

Nu ratati numarul de maine, unde veti citi "Vinuri dulci pentru romani flamanzi" si "Elevii de-a IX-a culeg viile de la Cotnari", doua reportaje despre culesul viei la doua podgorii din Moldova: Bucium si Cotnari.

FOTO

  • TEHNICA. Investitiile de peste 4 milioane de euro au dus la o recolta de 11 tone de struguri la hectar

  • FUNCTIE. Philip Cox degusta vinurile zi de zi. El raspunde de calitatea productiei

  • STRES. Cand vinde struguri pe marginea soselei, Ileana Agape se uita cu teama in jur, dupa politisti

  • PARAGINA. Viile particularilor produc 400 kilograme de struguri la hectar

    SPERANTA. Costica Craciun crede in Asociatie
  • ×