Radiojurnalul zilei – 25 iunie 1990

La 25 iunie 1990, Senatul s-a reunit în şedinţă. O zi întreagă s-a vorbit numai despre două probleme de politică externă: cererea oficială de aderare a României la Consiliul Europei şi alegerea unei delegaţii de senatori şi deputaţi, care să participe la o sesiune a Comisiei pentru relaţii cu statele europene nemembre ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Discuţiile au fost multe, însă deciziile privind ambele probleme au fost adoptate cu unanimitate de voturi. Şi Adunarea Deputaţilor a fost în şedinţă întreaga zi, în încercarea de a adopta un regulament de organizare şi funcţionare. "Slabă eficacitate" însă, dezbaterile urmând a fi reluate a doua zi.
Legate de evenimentele din Piaţa Universităţii 13-15 iunie, Universitatea din Bucureşti se disociază de actele de revoltă şi violenţă, iar Procuratura Municipiului Bucureşti a comunicat că printre cei 177 de arestaţi, în mod uimitor, în afară de Marian Munteanu nu se afla nici un student. (A.Z.)

PROBLEME DE POLITICĂ EXTERNĂ PE ORDINEA DE ZI A SENATULUI
Senatul României şi-a reluat astăzi lucrările în plen. Preşedintele Senatului, domnul Alexandru Bârlădeanu, a cerut, după anunţarea ordinii de zi, asentimentul senatorilor ca la primul punct să fie înscrise probleme de politică externă, la care trebuie să se dea răspuns urgent în cursul zilei de astăzi. Ca urmare, Senatul a fost sesizat în legătură cu două probleme de politică externă.
Prima a fost cererea oricială de aderare a României la Consiliul Europei. În acest sens, s-au prezentat câteva date privind istoricul Consiliului Europei, scopul şi principiile organizaţiei.
Având în vedere statutul organizaţiei s-a precizat că cererea oficială de aderare urmează să fie adresată de preşedinţii Senatului şi Adunării deputaţilor preşedintelui Adunării parlamentare a Consiliului Europei, în care să se releve ataşamentul la scopurile şi principiile organizaţiei. Între altele, s-a subliniat că statul solicitant trebuie să fie organizat potrivit principiilor parlamentare pluraliste, să dispună de o legislaţie adecvată şi instituţii necesare pentru garantarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, să fie un stat de drept.

S-a relevat, totodată, că în procesul reintegrării României în concertul naţiunilor europene, dialogul parlamentar joacă un rol determinant. În acest context, hotărârea Senatului şi a Adunării Deputaţilor de a transmite cererea oficială a României de a fi admisă în Consiliul Europei se înscrie ca un prim act, cu semnificaţii aparte, al Parlamentului român în noua politică externă a ţării.
În unanimitate de voturi, Senatul a împuternicit Biroul Permanent ca, împreună cu Camera Deputaţilor, să trimită Consiliului Europei o scrisoare de aderare cât mai curând posibil.
Cea de-a doua problemă de politică externă aflată pe ordinea de zi a Senatului se referă la invitaţia adresată Parlamentului României de a trimite o delegaţie de senatori şi deputaţi la sesiunea extraordinară a Comisiei pentru relaţii cu statele europene nemembre ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ce va avea loc la 29 iunie a.c., la Innsbruck. S-a precizat că se vor desfăşura ample schimburi de vederi asupra situaţiei din ţara noastră.

Senatul a evidenţiat importanţa acestei acţiuni şi a hotărât, în unanimitate de voturi, să dea curs invitaţiei, urmând ca din delegaţie să facă parte doi senatori care să reflecte spectrul politic din Senat - respectiv un senator din partea FSN şi unul din partea UDMR.

ADUNAREA DEPUTAŢILOR A DEZBĂTUT REGULAMENTUL DE ORGANIZARE
La Palatul Parlamentului, şi Adunarea Deputaţilor şi-a reluat dezbaterile pe marginea proiectului regulamentului de organizare şi funcţionare a acestui for legislativ suprem.
Este de fapt a treia şedinţă consacrată elaborării acestui document, veritabil instrument de lucru care fixează atribuţiile adunării, defineşte comisiile parlamentare, stabileşte modul de desfăşurare a activităţii Camerei şi statutul deputatului.
Adunarea deputaţilor nu a adoptat decât şase articole din Regulamentul de funcţionare a acestui organism legislativ, aflat în dezbatere de cinci zile. Slaba eficacitate din această zi nu se datorează unor obstrucţii sau neînţelegeri fundamentale în opiniile deputaţilor, ci, mai degrabă, dorinţei acestora de a pune, printr-un larg schimb de păreri, la îndemâna forului legislativ un instrument cât mai democratic muncii pline de responsabilitate pe care o desfăşoară.
Aşadar, lucrările Adunării Deputaţilor au fost întrerupte la ora 17:30, urmând a fi reluate mâine, la ora 10:00.

MINISTRUL DE EXTERNE AL URUGUAYULUI, ÎN VIZITĂ ÎN ROMÂNIA
Ministrul de Externe al României, domnul Sergiu Celac, a avut ieri convorbiri cu ministrul de Externe al Republicii Orientale a Uruguayului, domnul Hector Gross Espiell, care efectuează o vizită oficială în ţara noastră. A fost analizat stadiul actual al relaţiilor dintre România şi Uruguay, într-o primă rundă a convorbirilor.
Anticipând comunicatul de presă, care se va da la încheierea vizitei, ministrul de Externe al Republicii Orientale Uruguay a declarat că există mai multe convergenţe de păreri asupra unor elemente esenţiale, ceea ce era de aşteptat din partea a două guverne democratice, care depun eforturi, uneori în împrejurări foarte dificile pentru instituirea unui stat de drept, pluralism, care să se bazeze pe supremaţia legii şi pe respectarea deplină a drepturilor omului şi care, mai mult decât atât, aspiră să apere şi să contribuie la apărarea păcii şi securităţii atât pe plan regional, cât şi internaţional.

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI SE DISOCIAZĂ DE EVENIMENTELE DIN 13-15 IUNIE
Dintr-un protest remis spre difuzare Agenţiei de presă "Rompres", Senatul Universităţii din Bucureşti respinge orice formă de violenţă în lupta politică şi în viaţa publică şi cere pedepsirea tuturor celor care au exercitat violenţă sau au incitat la violenţă. Totodată, Senatul condamnă substituirea organelor locale de ordine de către persoane şi grupuri civile, ca şi asistenţa acordată de acestea organelor de ordine.
Din protest se arată, de asemenea, că, începând din 21 decembrie 1989, Universitatea din Bucureşti, ca for de ştiinţă şi cultură, a participat direct în lupta pentru înnoirea şi democratizarea societăţii româneşti, pentru instaurarea în România a unui stat de drept. Senatul Universităţii, consiliile facultăţilor, Liga Studenţilor din Universitate au urmărit, prin luările lor de poziţie şi acţiunile întreprinse, exclusiv promovarea acestor valori, fără a se implica în vreun fel în luptale electorale sau politice din ultimele luni. În acest sens, Liga Studenţilor s-a disociat clar de acţiunile violente din ziua de 13 iunie, străduindu-se să limiteze efectele acestora, să stingă focarele de incendiu şi să asigure paza Universităţii.

În ciuda acestui fapt, Senatul constată că, în zorii zilei de 14 şi continuând în 15 iunie a.c., localul Universităţii a fost ocupat şi devastat. Senatul Universităţii protestează împotriva acestor acţiuni iresponsabile, fără precedent în istoria şcolii româneşti.
Senatul Universităţii - se arată în protest - va acţiona în Justiţie pe cei responsabili de pagubele materiale şi de enormele daune morale suferite de instituţie şi cere autorităţilor în drept să informeze neîntârziat conducerea Universităţii în legătură cu studenţii reţinuţi sau arestaţi cu învinuirile care li se aduc.

PIAŢA UNIVERSITĂŢII - 177 DE PERSOANE SE AFLĂ ÎNCĂ ÎN AREST
Agenţia de presă Rompres a primit spre difuzare următorul comunicat din partea Procuraturii Minicipiului Bucureşti:
În legătură cu cercetările privind stabilirea cauzelor şi a vinovaţilor pentru gravele evenimente din zilele de 13-15 iunie 1990, se află sub stare de arest 177 de persoane. Dintre acestea, 54 au antecedente penale. Alte 72 nu au ocupaţie. 128 sunt din Bucureşti, iar 49 sunt din alte localităţi.
Cu excepţia lui Marian Munteanu, reţinut aşa cum s-a anunţat pentru fapte prevăzute în Codul Penal, între cei arestaţi nu se află studenţi.
Urmărirea penală continuă în vederea identificării şi tragerii la răspundere penală şi materială a tuturor persoanelor care au participat sau au determinat actele de violenţă din acele zile.

PREGĂTIRI PENTRU ADMITEREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
De la Ministerul Învăţământului, agenţia Rompres a primit noi lămuriri privind desfăşurarea examenului de admitere.
Potrivit principiului autonomiei univeristare, concursul de admitere în învăţământul superior se organizează de instituţii de învăţământ superior, pe baza unor reglementări proprii, care vor fi prezentate, în timp util, prin publicare sau afişare.
Alcătuirea comisiilor de concurs, stabilirea subiectelor şi a baremelor de corectare (notare), organizarea concursului, anunţarea rezultatelor şi rezolvarea eventualelor contestaţii - potrivit barmelor stabilite - sunt exclusiv de competenţa rectoratelor. Deşi materia de concurs este aceeaşi pentru fiecare probă în parte, nu vor exista subiecte unice pe ţară.
Mediile generale obţinute de candidaţi sunt valabile numai pentru institutul, facultatea, profilul şi forma de învăţământ la care aceştia au concurat. Toţi candidaţii care au obţinut mediile generale egale cu cea a ultimului admis, pe ultimul loc, vor fi consideraţi admişi. În oricare situaţii, media generală minimă de admitere nu poate fi mai mică de 5.00 - pentru toate profilurile, cu excepţia învăţământului teologic, la care aceasta nu poate fi mai mică decât 6.00.

DEMISII ÎN CADRUL PARTIDULUI NAŢIONAL DEMOCRAT
Din partea Partidului Naţional Democrat am primit următorul comunicat:
Partidul Naţional Democrat, cu sediul în Bucureşti, Strada Aron Florian, numărul 1, Sector 2, face cunoscut opiniei publice că ieri, 24 iunie 1990, Consiliul de conducere al partidului, întrunit în şedinţă extraordinară, a hotărât în unanimitate următoarele măsuri:
- demiterea din funcţia de preşedinte al partidului a domnului Butuşină Cristian, pentru grave abateri de la disciplina de partid, pentru modul unilateral în care a înţeles să coordoneze activitatea partidului şi defectuoasa gestionare a fondurilor acestuia;
- demiterea din funcţia de preşedinte al Comisiei de presă a domnului Teodor Seliman.
Până la conferinţa naţională a Partidului Naţional Democrat, care se va desfăşura la data de 1 iulie 1990, conducerea va fi exercitată interimar de un comitet director, format din 11 persoane: Serghei Mesaroş, Adrian Constantin, Bogdan Parcu, Cechea Ioan, Filip Gheorghe, Daniela Tăvălică, Ioviţu Mariana, Georgescu Georgeta, Panţoiu Dan, Lionel Zosner şi Mateescu Titus.

MEDALII DE AUR PENTRU COSMETICA ROMÂNESCĂ
Veşti bune pentru producătorii români de articole cosmetice: la Bratislava, unde se desfăşoară cea de-a 22-a ediţie a Târgului Internaţional de Chimie "Incheba '90", ţara noastră a obţinut la concursul "Chimia bunurilor de consum" două medalii de aur cu crema emolientă "RO", realizată pe bază de extracte din plante de Întreprinderea "Farmec" din Cluj, în colaborare cu Institutul Medico-Farmaceutic din localitate, precum şi cu săpunul de toaletă "Tango", creaţie a Întreprinderii bucureştene se profil "Stela".
De asemenea, au fost conferite patru diplome de onoare pentru produse cosmetice realizate de întreprinderile "Miraj" din Bucureşti, "Farmec" din Cluj şi "Nivea" din Braşov.

GRANIŢĂ VIE ÎNTRE ROMÂNIA ŞI RSS MOLDOVENEASCĂ
Agenţia Rompres informează că, în zona unor puncte de frontieră cu Republica Sovietică Socialistă Moldova, cetăţeni din localităţi situate de o parte şi de alta a graniţei au format un lanţ viu simbolic. În punctul de frontieră Albiţa, mai multe mii de români au trecut graniţa pentru câteva ore, pentru a-şi vizita rude şi prieteni.
Oameni de cultură din Chişinău, redactori ai revistei Literatură şi Artă au vizitat în ţara noastră monumente şi aşezăminte de cultură din Iaşi, Paşcani, Fălticeni şi Suceava, luând parte la pelerinajul şi slujba ocazionate de tradiţionalul hram al Mănăstirii "Sfântului Ioan cel Nou" din Suceava. Scriitorii şi ziariştii au vizitat de asemenea Mănăstirea Dragomirna.

COLABORARE ROMÂNO-SPANIOLĂ ÎN DOMENIUL TEHNICII
La Hotelul Bucureşti va avea loc în această după-amiază deschiderea oficială a "Zilelor tehnice ale industriei spaniole", organizate de Institutul spaniol de comerţ exterior şi Biroul comercial al Ambasadei Spaniei, în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a României. Scopul manifestării, care va dura trei zile, începând de mâine, îl constituie prezentarea tehnologiei şi proceselor de producţie, dezvoltate de întreprinderile industriale spaniole, ca şi facilitarea apropierii între firmele şi specialiştii ambelor ţări. Sectoarele la care se vor referi conferinţele sunt următoarele: agroalimentar, textil, hârtie şi celuloză, chimic şi petrochimic. Inaugurarea oficială va fi precedată de o conferinţă de presă.

ROMÂNIA, ÎN OPTIMILE CM
Astă-seară, de la ora 18:00, la Genova, în cadrul optimilor turneului final al Campionatului Mondial de fotbal, formaţia României va întâlni echipa Irlandei. Să sperăm într-o victorie a tricolorilor noştri, care să le permită calificarea în sferturile acestei prestigioase competiţii a fotbalului mondial.
Ieri, la Torino, tot în optimile turneului final, Argentina a dispus de Brazilia cu 1-0, iar la Milano, RFG a învins Olanda cu 2-1.

GORBACIOV RĂMÂNE SECRETAR GENERAL AL PCUS
Preşedintele sovietic, Mihail Gorbaciov, a subliniat că nu are intenţia să abandoneze funcţia de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, la cel de-al 28-lea congres al partidului, programat să înceapă la 2 iulie, la Moscova.
"Pentru moment, este necesară menţinerea cumulului de funcţii", a precizat Mihail Gorbaciov în cuvântul rostit la încheierea primei sesiuni a congresului de constituire a Partidului Comunist al Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse, transmite agenţia France Presse.

MARILE PUTERI ÎŞI DAU ACORDUL PENTRU GERMANIA UNIFICATĂ
Alegerile comune germane nu vor putea avea loc înainte de încheierea conferinţei "2 plus 4", la care iau parte cele două state germane, precum şi Uniunea Sovietică, Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa - puterile învingătoare în cel de-al doilea război mondial - a declarat ambasadorul sovietic în Republica Federală Germania într-un interviu, din care citează agenţia France Presse.
Ambasadorul sovietic a afirmat că "este necesar ca toate problemele mele nesoluţionate în cadrul conferinţei «2 plus 4» să fie reglementate înainte convocării alegerilor comune. În esenţă, este vorba, cum se ştie, de problema apartenenţei militare a Germaniei unificate".

SCIZIUNEA "SOLIDARILOR"
În cadrul "Solidarităţii" din Polonia s-a produs o sciziune între grupul care îl susţine pe Lech Walesa şi un număr de 63 din cei mai apropiaţi colaboratori, prieteni şi aliaţi ai acestuia în perioada când organizaţia lupta pentru înlăturarea regimului comunist. Sciziunea a intervenit la reuniunea Comitetului cetăţenesc, organism conducător al Solidarităţii, când în numele celor 63 a fost citit un document în care s-a sugerat dizolvarea acestuia şi adoptarea unei noi atitudini faţă de actuala situaţie din ţară. Divergenţele dintre cele două grupuri se referă şi la criticile la adresa actualului guvern, condus de un alt membru marcant al Solidarităţii, Tadeusz Mazowiecki, care, de altfel, nici nu a luat parte la această reuniune. Premierul a luat atitudine indirect, printr-un discurs rostit la Szczecin, unde a făcut apel la unitate, pentru ca Polonia să poată învinge dificultăţile economice.

● Rubrică realizată cu sprijinul Societăţii Române de Radiodifuziune, Arhiva Scrisă