x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Raportul de tara - Verificati din primarie pana-n Parlament

Raportul de tara - Verificati din primarie pana-n Parlament

07 Oct 2004   •   00:00

SPECIAL

Administratia locala ineficienta si lacoma de fonduri europene si absenteismul alesilor din Parlament sunt printre tintele criticilor din raportul de tara. Cu toate acestea, Comisia Europeana isi mentine recomandarea ca Romania sa incheie negocierile anul acesta si sa devina membru al Uniunii Europene in 2007. Pentru aceasta insa, Romania este avertizata ca trebuie sa isi faca temele, atat pentru cele trei capitole ramase de negociat, cat si pentru a-si indrepta problemele din sistemul administrativ si juridic. Ajutoarele de stat, lupta impotriva coruptiei si administrarea granitelor sunt domeniile unde Romania trebuie sa faca eforturi pentru a incheia negocierile anul acesta si a deveni membru al Uniunii Europene in 2007, asa cum a recomandat Comisia Europeana in raportul de tara publicat azi.
IRINA CRISTEA

Romania si Bulgaria "se afla in faza finala" a discutiilor cu Comisia Europeana si "pot adera in 2007" la Uniunea Europeana. Afirmatia ii apartine comisarului european pentru Extindere, Gunther Verheugen, care a prezentat ieri, alaturi de seful Comisiei, Romano Prodi, rapoartele de tara pentru Romania si Bulgaria. Verheugen a spus ca Executivul european sustine Romania pentru a incheia negocierile pana la sfarsitul anului. "Va fi dificil, dar nu putem sa nu luam in calcul aceasta posibilitate", a spus Verheugen.

ULTIMUL RAPORT. Documentul este ultimul raport de tara pe care Comisia il realizeaza pentru Romania. El va fi urmat, incepand din 2005, de rapoarte de monitorizare care supravegheaza felul in care sunt aplicate angajamentele luate in negocieri.

Raportul de tara mentine termenul ianuarie 2007 ca moment al aderarii Romaniei si mentine si tandemul cu Bulgaria. Toate acestea in conditiile in care Romania continua reformele si isi rezolva problemele inca existente. In caz contrar, aderarea sa poate fi amanata cu un an, dupa cum prevede "superclauza de salvgardare", cum a numit-o comisarul Verheugen.

MEDIUL POLITIC. Comisia considera ca Romania "are institutii stabile, capabile sa garanteze democratia si statul de drept". Chiar daca restructurarea din martie a Guvernului este salutata, la fel ca si scaderea numarului de ordonante de urgenta, puterea nu este scutita de critici legate chiar de bucataria sa interna. Astfel, multe nemultumiri ale Comisiei se indreapta spre Parlamentul roman.

Exista, se arata in raport, probleme in elaborarea legilor care sunt facute, adesea, fara o evaluare suficienta. Textul pomeneste chiar de o "instabilitate legislativa" in Romania, unde fie se adopta legi pe banda rulanta si fara ca pe parlamentari sa-i intereseze ce au votat, fie totul se amana pe termen nelimitat. Un alt motiv de ingrijorare este "participarea limitata a parlamentarilor la elaborarea legilor".

Preocuparile din raportul de anul trecut raman valide in ceea ce priveste guvernarea locala, pentru care Comisia isi mentine bilele negre. "Capacitatea administrativa a autoritatilor locale ramane limitata", subliniaza documentul. Romaniei i se atrage atentia si asupra cazurilor de deturnare a fondurilor europene in interesul unor grupuri politice. Vinovate sunt, in opinia Comisiei, "slabiciunile institutiilor de gestionare financiara" prin care trec acesti bani inainte de a ajunge la beneficiari. Tot in legatura cu autoritatile locale, Comisia Europeana isi exprima ingrijorarea si cu privire la fenomenul migratiei politice in randul primarilor. "Mai multe rapoarte independente au observat corelatia dintre migratia primarilor si alocarea fondurilor nationale si comunitare", mentioneaza documentul.

JUSTITIA. In ceea ce priveste sistemul judiciar, raportul critica presiunile politice la care sunt supusi judecatorii. De asemenea, "propunerea de catre Executiv a unor persoane pentru functii-cheie in sistemul judiciar reprezinta o practica curenta", noteaza Comisia. Schimbarile din Codul de Procedura Civila fac si ele obiectul nemultumirilor europenilor, care considera ca, dupa aceste schimbari, a crescut numarul posturilor de judecator vacante, "ceea ce afecteaza calitatea actului de justitie prin aglomerarea tribunalelor", se arata in raport. O alta obiectie a Comisiei se refera la dotarea tehnica a tribunalelor, "deseori inadecvata", potrivit aprecierilor raportorilor europeni.

CORUPTIA. In privinta coruptiei, raportul este la fel de ferm ca in anii trecuti. "Coruptia este o problema serioasa si larg raspandita in Romania, afectand aproape toate aspectele societatii". Comisia considera ca lupta anticoruptie este afectata de probleme de integritate si de o criza de incredere tocmai fata de institutiile care au ca scop aplicarea legii si campania impotriva coruptiei. Raportul critica si modul nesatisfacator in care colaboreaza institutiile implicate in aceasta campanie.

Drepturile omului si protectia minoritatilor, precum si drepturile si libertatile omului sunt domenii unde Comisia apreciaza ca Romania a facut progrese. Cu toate acestea, principalele nemultumiri care se leaga, pe de o parte, de lipsa unui mecanism eficient anti-discriminare si, pe de alta parte, de violenta excesiva aplicata de politisti, de relele tratamente din sectiile de politie, inchisori si spitale psihiatrice si de faptul ca Romania "continua sa fie o tara de tranzit si origine a traficului de persoane".

PRESA. In privinta libertatii presei, evaluarea din acest an este foarte diferita de cea din raportul trecut. In 2003, accentul a cazut pe revizuirea Codului Penal, prin care "insulta" nu mai e considerata infractiune, iar jurnalistul gasit vinovat de "calomnie" nu mai e in pericol sa faca inchisoare. Raportul din acest an se concentreaza asupra hartuirii jurnalistilor, fenomen despre care se spunea anul trecut ca ar fi "in scadere". Se mentin obiectiile din raportele trecute privind problemele economice ale organizatiilor mass-media, care ajung, astfel, sa depinda de interese politice sau de afaceri. Ca si anul trecut, raportul arata ca autocenzura este o practica la ordinea zilei pentru jurnalistii romani si ca statul permite acumulari ale datoriilor organizatiilor media. Daca anul trecut Guvernul era criticat pentru ca Ministerul de Finante a acordat "facilitati fiscale" unor importante companii mass-media, anul acesta Comisia este nemultumita de acordarea selectiva a contractelor de publicitate de catre autoritati.

VERDICT

"Tinand cont de progresele facute, de modul in care Romania a aplicat angajamentele luate in negocieri si munca de pregatire pe care o desfasoara in prezent, Comisia se asteapta ca Romania sa-si poata asuma obligatiile de stat membru in calendarul prevazut" - Extras din raportul Comisiei Europene

Incurajari de la Emma

"Sa ne grabim incet" este mesajul pe care fostul raportor pentru Romania al Parlamentului European, Emma Nicholson, l-a transmis ieri in legatura cu concluziile raportului de tara. "Salut eforturile facute de Guvernul roman pentru binele romanilor", transmite baroana intr-un comunicat.

Emma Nicholson avertizeaza insa ca incheierea prematura a capitolelor de negociere ramase ii va face Romaniei mai mult rau decat bine si va pune in pericol sansele tarii de a beneficia de toate beneficiile economice care vin o data cu integrarea. "Sa ne grabim incet. Nu este in interesul nimanui ca Romania sa se alature inainte de vreme Uniunii, dar sper totusi ca Romania va fi pregatita in 2007", se incheie comunicatul baroanei Nicholson.

In legatura cu initiativa recenta a grupului liberal-democrat din Parlamentul European, Emma Nicholson a precizat ieri ca nu toti membrii grupului, din care face si ea parte, subscriu acestei initiative.

Potrivit BBC, liberal-democratii spun ca Romania nu indeplineste cerintele de baza pentru aderare si ca, dupa atatia ani de negocieri cu Uniunea Europeana, Romania e inca departe de a indeplini cerinte de baza pentru admiterea in Uniune. Mai mult, radicalii spun ca acceptarea Romaniei in conditiile actuale ar pune sub semnul intrebarii o serie de valori si principii ale Uniunii. Ei au asemanat Romania unui mar putred care, odata intrat in Uniune, i-ar putea contamina si pe ceilalti membri. (Irina Cristea)

VERHEUGEN I-A SCRIS LUI NASTASE

Comisarul european pentru extindere, Gunther Verheugen, i-a transmis premierului roman Adrian Nastase vesti bune: Romania va adera la Uniunea Europeana (UE) la 1 ianuarie 2007. Cu toate acestea, mai adauga Verheugen in scrisoarea adresata lui Nastase, Romania mai are de rezolvat pana in 2007 probleme legate in special de concurenta, justitie si afaceri interne. "Cred cu putere ca Romania va adera la UE la 1 ianuarie 2007. Totusi, mai exista o serie de probleme care trebuie rezolvate pana la aderare, in special pentru finalizarea negocierilor in domeniul concurentei, justitiei si afacerilor interne, la care lucram impreuna", a afirmat oficialul european. Verheugen i-a multumit premierului pentru colaborarea din ultimii ani. "Am avut privilegiul de a contribui la cea mai mare extindere a Uniunii Europene din istorie. Totusi, aceasta reunificare nu va fi completa decat dupa aderarea Bulgariei si Romaniei", conchide comisarul. (Ana Ilie)

ECONOMIE

Obtinerea statutului de economie de piata este cea mai mare victorie obtinuta de Romania in acest raport, chiar daca la Bruxelles opiniile au fost, scrie presa straina, impartite. Documentul intocmit de Comisia Europeana puncteaza cateva dintre plusurile si minusurile economiei romanesti.

BILE ALBE
  • Economia traverseaza al cincilea an consecutiv de crestere, bazata pe cresterea cererii interne si a celei externe
  • Somajul "destul de scazut"
  • Consolidarea stabilitatii macroeconomice
  • Implementarea cu succes tot mai mare a unor politici economice avand ca scop atingerea unei stabilitati economice durabile
  • Cea mai mare parte a preturilor este liberalizata
  • Ajustarea tarifelor la energie este in desfasurare
  • Sectorul bancar s-a dezvoltat considerabil de la un nivel scazut.

    BILE NEGRE
  • Deficitul de cont curent ridicat
  • Necesitatea "imperativa" a consolidarii fiscale
  • Importanta intreprinderilor de stat este inca mare
  • Agenda Guvernului in privinta privatizarilor este "neterminata"
  • Procedurile de faliment sunt aplicate cu retinere
  • Sectorul financiar nebancar (asigurari si bursa) este inca imatur

    Bucurestiul si Sofia promit deja ca vor lua masuri

    Domeniile unde Comisia Europeana a avertizat ca exista probleme vor fi analizate in sedinta guvernamentala. Potrivit ministrului Afacerilor Externe, Mircea Geoana, Executivul va cauta chiar azi solutii si va elabora un plan de actiuni si o foaie de parcurs pe termen mediu. "Criticile din raportul Comisiei Europene le consideram reale si obiective. Obligatia noastra si a viitorului guvern este sa corecteze aceste neajunsuri", a spus Geoana, citat de Mediafax. Referindu-se la problema coruptiei, Geoana a afirmat ca vor fi continuate eforturile de imbunatatire a actului de justitie, prin suplimentarea fondurilor destinate magistratilor si se va actiona, in continuare, in vederea unei mai bune interactionari "la ghiseu" intre functionarul public si client. Masurile pe care le va lua Romania fac si obiectul unei analize a prestigiosului cotidian Financial Times.

    "Anuntand miercuri ca Romania a indeplinit acelasi test economic, Comisia va transmite un semnal puternic catre potentialii investitori privind faptul ca tara a realizat progrese importante in ceea ce priveste reformele, afirma unii lideri din domeniul afacerilor", scrie cotidianul britanic. Analistii citati apreciaza ca Guvernul va fi impulsionat si nu va avea de ales decat sa puna in aplicare reforme pentru a ridica Romania la nivelul asteptarilor europene. Cat despre Bulgaria, se estimeaza ca Sofia va anunta masuri suplimentare pentru reformarea sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei, ca raspuns la criticile continute in raportul Comisiei Europene. Guvernul minoritar de centru-dreapta al premierului Simeon de Saxa Coburg considera restructurarea economica drept prioritara si, din acest motiv, Bulgaria inregistreaza intarzieri in programul de indeplinire a criteriilor politice pentru aderarea la UE. (Irina Cristea)

    Ce a ramas de negociat

    Romania mai are de incheiat trei capitole de negociere cu Uniunea Europeana: Mediu, Justitie si Afaceri Interne si Concurenta. Dintre ele, ultimele doua sunt foarte dificile si chiar Comisia a avertizat ca exista cateva puncte-cheie unde Romania trebuie sa traga tare pentru a raspunde cerintelor.

    La Justitie si Afaceri Interne, Comisia remarca progresele legislative din multe domenii ce tin de acest capitol, in special in sectoarele migratiei, azilului si cooperarii judiciare in probleme civile si penale. Raportul subliniaza insa ca multe dintre institutiile si agentiile implicate in procesul de aplicare a legii sunt inca afectate de capacitatile limitate de personal, ceea ce necesita mai departe capacitati de pregatire sporite. In ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, capacitatea de implementare ar trebui, de asemenea, intarita semnificativ, iar legislatia in vigoare ar trebui aplicata in mod riguros. Romania trebuie sa-si faca repede temele si sa aplice eficient reformele din sistemul judiciar, sa recruteze si sa instruiasca personalul necesar si sa ia acele masuri care sa aiba un impact semnificativ asupra coruptiei, se arata in raport.

    La capitolul Concurenta, principala problema ramane ajutorul de stat. In documentul Comisiei se arata ca autoritatile care acorda ajutoarele de stat inca nu cunosc si nu respecta regulile. Comisia recomanda limpezirea problemei schemelor de ajutor de stat incompatibile si ajustarea strategiei nationale de restructurare in conformitate cu normele europene. La capitolul Mediu, Romaniei i se recomanda sa definitiveze transpunerea legislatiei europene in privinta calitatii aerului si a apei, dar si in legatura cu poluarea industriala, zgomot, securitatea nucleara si protectia impotriva radiatiilor. O problema speciala o reprezinta institutiile care sa urmareasca aplicarea normelor, care trebuie fie create, fie consolidate. "Procedurile de recrutare si administratia de mediu par sa fie pe drumul cel bun", se mai arata in document. (Irina Cristea)

    TURCIA, "DA, DAR…"

    Comisia Europeana a recomandat, ieri, liderilor UE sa accepte deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia, dar acest aviz al Bruxelles-ului este conditionat. Ankara va trebui sa astepte mult pana cand aderarea sa va fi efectiva. Decizia finala privind lansarea negocierilor va fi luata la summit-ul sefilor de stat si de guvern din UE, de la 17 decembrie. Ministrul turc de Externe, Abdhullah Gul, a declarat totusi, la aflarea vestii, ca decizia Bruxelles-ului este "un pas istoric".
    Comisia a apreciat ca Ankara "respecta suficient criteriile politice de la Copenhaga pentru a incepe negocierile de aderare". Presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, a declarat ca, prin decizia sa, Comisia a dorit sa adreseze "un mesaj de incredere Turciei, poporului si Guvernului sau", care asteapta de 18 ani o decizie in acest sens. Membrii Comisiei au introdus o serie de clauze, in special pe cea referitoare la posibilitatea "suspendarii" negocierilor, daca Turcia nu va respecta criteriile politice ale UE. In acest caz, Consiliul European va decide "cu majoritate calificata asupra unei asemenea recomandari". (Marina Constantinoiu)

    CROATIA, ASA SI-ASA

    Bucurie si pentru croati, sau macar pentru cei care sunt trup si suflet pentru Europa: Comisia Europeana a recomandat sefilor de stat si de guverne ai UE sa inceapa negocierile de aderare cu aceasta tara "la inceputul anului viitor". Ca si in cazul Turciei, sefii de stat si de guvern europeni vor avea ultimul cuvant pe tema inceperii negocierilor, cu ocazia summit-ului european din decembrie. Decizia este incurajatoare pentru proeuropenii croati, mai ales intr-un moment in care Zagrebul, in fruntea plutonului balcanic angajat in cursa pentru aderarea europeana, a constatat o scadere drastica a sprijinului populatiei pentru aderarea tarii la NATO si UE. Pentru unii analisti, explicatia e simpla: "Multi croati vad in integrarea in UE echivalentul intrarii intr-un fel de federatie precum fosta Iugoslavie", desfiintata in anii 1990 in urma unor conflicte fratricide. O bataie de cap pentru Guvernul croat, care a facut din integrarea in UE prioritatea sa. Si asta, poate si pe fondul unor probleme in special de ordin politic ale Croatiei, care au pus pe ganduri UE in privinta entuziasmului cu care urma sa recomande inceperea negocierilor. (Marina Constantinoiu)
  • ×