x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Raspundea doar in fata Marii Adunari Nationale!

0
Autor: Ion Cristoiu 28 Ian 2008 - 00:00
Raspundea doar in fata Marii Adunari Nationale!


SUBORDONARE ● Constitutional, Ceausescu avea dreptate la Targoviste
Citind pentru o emisiune tv "Meditatii necenzurate", exceptionalul volum de amintiri al lui Silviu Curticeanu, fost sef al Cancelariei CC al PCR, aflu amanunte interesante despre activitatea Marii Adunari Nationale.



SUBORDONARE ● Constitutional, Ceausescu avea dreptate la Targoviste
Citind pentru o emisiune tv "Meditatii necenzurate", exceptionalul volum de amintiri al lui Silviu Curticeanu, fost sef al Cancelariei CC al PCR, aflu amanunte interesante despre activitatea Marii Adunari Nationale.


Ulterior, dialogul in direct cu autorul imi lamureste, de exemplu, mersul proiectelor de legi. Astfel, proiectul de lege era inaintat Parlamentului de catre Consiliul de Ministri, asa cum i se zicea Guvernului la vremea respectiva. De notat ca oranduirea socialista a pastrat denumirea de Consiliu de Ministri, sub  care era cunoscut Executivul in perioada interbelica. Regimul postdecembrist, desi facand mare caz de intoarcerea tarii la anii democratiei dintre cele doua razboaie, a evitat  termenul de Consiliu de Ministri. Potrivit Constitutiei din 1965, proiectul  intra in dezbaterea Comisiilor permanente ale MAN. Era posibil – si in realitate chiar s-a intamplat, dupa cum dezvaluie Silviu Curticeanu – ca deputatii sa aduca amendamente. Proiectul ajungea apoi in dezbaterea Plenului MAN si votat.

– Bine, bine, replic eu imediat, surprins de similitudinile cu procesul din democratia de azi, dar pana la urma MAN adopta legea in unanimitate.

Unde-i democratia?

– Avem azi un partid de guvernamant – isi incepe raspunsul Silviu Curticeanu. Ce face Guvernul cand are un proiect de lege? Il supune dezbaterii si aprobarii in forurile de conducere ale partidului de guvernamant. Odata aprobat, proiectul de lege e votat de grupul parlamentar al partidului.

– Voteaza impotriva vreun parlamentar al acestui partid?, ma intreaba Silviu Curticeanu. Retoric, desigur, deoarece stie deja raspunsul meu:

– Nici vorba.

– Ei bine, asa se petreceau lucrurile si in regimul Ceausescu. Proiectul de lege era supus dezbaterii si aprobarii Comitetului Central al PCR, forul conducator, intre Congrese, al PCR. O data trecut prin CC, proiectul de lege nu putea fi decat obligatoriu pentru parlamentarii comunisti.


Taifasul televizat, venind dupa lectura cartii, imi atrage atentia asupra unui subiect la care nici macar nu m-am gandit in acesti ultimi 20 de ani de iscodire a epocii Nicolae Ceausescu: compararea celor doua regimuri din perspectiva constitutionala. Romania Socialista a avut institutii precum Marea Adunare Nationala, Consiliul de Stat, Consiliul Legislativ, Consiliul de Ministri, Presedintie. M-am aplecat insa, ca mai toti curiosii de altfel, doar asupra Partidului Comunist si a Secretarului General. M-am multumit sa zic: Nicolae Ceausescu era Conducatorul absolut.


Silviu Curticeanu semnaleaza in dese randuri ca fostul Presedinte marturisea o preocupare iesita din comun pentru respectarea Legii. E drept, Legea o facea el. Dupa ce o facea insa, n-ar fi incalcat-o nici macar cu o virgula. Dar chiar si facutul Legii nu se abatea o clipa de la procedurile temeinic prevazute de Constitutie.

Targoviste, 25 decembrie 1989

Dimineata, ora aproximativa. Procesul Ceausescu se blocheaza chiar de la inceput. Dupa ce procurorul Dan Voinea, jucand in aceasta mascarada rolul Acuzarii, a tinut un discurs de tip bolsevic, marcat de multe absurditati (Ceausescu e acuzat de "organizarea de acte armate de natura sa slabeasca puterea de stat"), Judecatorul Gica Popa, intruchipand Presedintele Completului de Judecata, preia legatura, cum ar spune azi o fatuca dintr-o transmisie in direct:

"Ai auzit, inculpat Ceausescu Nicolae – si tribunalul iti cere sa te ridici in picioare. Ai auzit care sunt invinuirile care ti se aduc?".

Inculpatul, cunoscut sub numele de Nicolae Ceausescu, si nu de Ceausescu Nicolae, reactioneaza  imediat:

"Nu raspund decat in fata Marii Adunari Nationale!".


Acest prim raspuns din cosmarul care a fost si ramane Procesul pentru mintile normale ne avertizeaza asupra tacticii asumate constient de Nicolae Ceausescu: aducerea Completului de judecata pe un teritoriu mlastinos pentru membrii sai: cel al Dreptului Constitutional.


Din start declara ca refuza sa coopereze cu Tribunalul Militar extraordinar. Argumentele sale tin insa – si aici e paradoxul care a scapat celor care au scris sau vorbit despre Proces – nu numai de tezele sale preferate – lovitura de stat, actiune impotriva intereselor poporului, amestec al puterilor straine –  dar si, daca nu mai ales,  de constitutionalitate. Chiar daca nu vor, membrii Completului de judecata se vor angaja intr-o disputa cu Nicolae Ceausescu in chestiunea cadrului legal al Procesului. O disputa care domina practic intreg momentul de la Targoviste. Acuzarea tine sa-i puna in carca diversiunea cu teroristii:


"Acuzarea:
– Domnule presedinte, sa ne spuna  inculpatul care sunt mercenarii straini care trag in popor. Cine i-a adus si cine ii plateste pe acesti mercenari?


Presedintele:
– Raspunde, te rog, inculpat".

Sa lasam deoparte limbajul de Scinteia folosit de magistratul Dan Voinea. Sa subliniem insa ca intrebarea nu e pusa  intamplator.

Asa cum am mai aratat intr-un eseu din volumul "De la o lovitura de stat la alta", diversiunea cu teroristii din decembrie 1989 a vizat, printre altele, si crearea unei stari de spirit populare menite a fi favorabile executarii lui Ceausescu. Fostului presedinte i se atribuie puterea fantasmagorica de a dirija din puscaria de la Targoviste comandourile teroriste. Nicolae Ceausescu nu se lasa prins pe picior gresit: "E o alta provocare si nu raspund la nici o intrebare decat in fata Marii Adunari Nationale, a poporului".

De fiecare data de acum incolo, refuzul de a recunoaste Tribunalul se bazeaza pe doua invocari:

1) A Marii Adunari Nationale.

2) A poporului, a clasei muncitoare.


"Acuzarea:
– In afara de cele invocate in legatura cu legalitatea acestui tribunal, ce va impiedica sa raspundeti la intrebarile puse?"

Obligat sa stea pe un scaun incomod, la o masuta amarata, Nicolae Ceausescu da replica fara sa clipeasca:

"– Raspund la orice intrebare in fata Marii Adunari Nationale si a reprezentantilor clasei muncitoare."

Dupa momentul funambulesc cu teroristii pe care Ceausescu i-ar comanda din celula improvizata de la Targoviste, completul trece la chestiuni privind situatia social-politica si economica a tarii.

De fiecare data insa Nicolae Ceausescu protesteaza, insistand pe raspunderea sa doar in fata Marii Adunari Nationale. Cand binevoieste sa raspunda, e fantastic de prudent (de unde o fi avut atata luciditate ca sa se poata pastra in limitele Constitutiei?!), identificandu-i pe cei din fata drept simpli cetateni:

"– Va spun ca simpli cetateni, cu speranta ca veti spune vreodata adevarul si nu veti lucra pentru nimicirea Romaniei."

Presedintele Completului se lanseaza intr-un discurs ditirambic, prin nimic deosebit de interventia unui pitifelnic tv de azi, despre infometarea poporului roman. De observat ca ditamai procurorul aduce acuzatii ce nu se ridica peste nivelul tatei Marghioala din suburbii:

"De ce, inculpat, ai luat masura aceasta, ca sa umilesti poporul, sa il terfelesti, sa il aduci in halul de umilinta in care l-ai adus? De ce exportai produsele astea, pe care le munceau taranii? Si veneau apoi taranii de la Caracal, din toata tara, la Bucuresti, sa cumpere, pe ger, pe frig, paine la Bucuresti? Cei care produceau painea, cei la care d-ta te duceai si le dadeai indicatii! De ce ai facut asta? De ce ai infometat acest popor?...".

Au mai fost in Istorie si alte Tribunale Revolutionare. Data fiind esenta lor, nu tineau cont de legile regimului abia rasturnat. Tineau insa cont de calitatea intelectuala. Ceausescu nu se lasa intimidat. Are argumente. Chiar daca doar argumentele sale:  

"– Nu va raspund la intrebare! Dar va spun ca simpli cetateni, ca simpli cetateni si voi arata si in Marea Adunare Nationala. Pentru prima data, cooperatorii au primit 200 kg de grau pe persoana. Nu pe familie! Si mai aveau dreptul inca sa mai primeasca! E o minciuna si un fals! Va spun ca sa va ganditi bine si o minciuna in fals, si va arat acum cata lipsa de patriotism si ce tradare s-a comis in tara aceasta!...".


Invocarea Poporului, a clasei muncitoare nu surprinde. Nicolae Ceausescu a fost un comunist convins. A dovedit asta chiar si la Targoviste. Surprinde insa invocarea Marii Adunari Nationale. S-a facut mare caz de acest "Nu raspund decat in fata Marii Adunari Nationale!".  Dupa mascarada de proces de la Targoviste, propaganda FSN-ista s-a straduit sa-l prezinte drept o aberatie. Lasand sa se inteleaga, fireste, ca Tiranul invoca o institutie imaginara, dat fiind ca MAN fusese spulberata de poporul rasculat.


Inclinatia noastra naturala, a romanilor, de a lua totul in neserios si a face subiect de bascalie din orice, a transformat raspunsul lui Ceausescu intr-un prilej de gluma. Si, totusi, fata-n fata cu un Complet de judecata ce se pretindea a intruchipa Legea, Nicolae Ceausescu  intruchipeaza Legea, iar Completul, Faradelegea. Mi-a venit asta in cap citind intaia oara in viata Constitutia RSR. Intaia oara in viata, da, pentru ca – lucru mai mult decat semnificativ – desi jurnalist pana in 1989, ba chiar un jurnalist sincer interesat de politic, n-am citit niciodata Constitutia RSR. De ce? Stiam si eu ceea ce stia o tara intreaga. Constitutia era Nicolae Ceausescu. Si, daca ma gandeam sa dibui ce urma sa se petreaca mai acatarii in Romania, ma apucam de citit, si nu oricum, ci cu creionul in mana, Cuvantarile tovarasului Nicolae Ceausescu. Remarc la o simpla frunzarire. Titlul trei: "Organele Supreme ale Puterii de Stat".


Sub acest titlu sunt inscrise prerogativele Organelor Supreme ale Puterii de Stat. Pe primul loc nu e insa – cum ne-am astepta – Presedintele, ci Marea Adunarea Nationala. Urmeaza Consiliul de Stat, alt organism colectiv. Presedintele e al treilea, ultimul in enumerare. Prerogativele constitutionale fac din Marea Adunare Nationala (Parlament unicameral) "organul suprem al puterii de stat", cum suna articolul 42 din Constitutie. Presedintele, in schimb, potrivit articolului 71, "reprezinta puterea de stat in relatiile interne si internationale ale Republicii Socialiste Romania". Ceausescu, doar un presedinte de protocol? Fireste ca da. Potrivit articolului 72: "Presedintele Republicii Socialiste Romania este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, in prima sesiune a acesteia, si ramane in functie pana la alegerea presedintelui in legislatura urmatoare". Pe hartie, in Constitutie adica, RSR era republica parlamentara. Nicolae Ceausescu era ales de Parlament si ramanea in functie doar in perioada dintre alegerile parlamentare: cinci ani. Articolul 76 fixeaza si mai puternic ipostaza lui Ceausescu de presedinte dependent la modul absolut de Parlament: "Presedintele Republicii Socialiste Romania este raspunzator fata de Marea Adunare Nationala pentru intreaga sa activitate. Presedintele Republicii Socialiste Romania prezinta periodic Marii Adunari Nationale dari de seama asupra exercitarii atributiilor sale si asupra dezvoltarii statului".

Prerogativele Parlamentului (MAN)

Raporturile Presedintelui cu Guvernul marturisesc si ele o putere mai mult decat simbolica a lui Nicolae Ceausescu. Parlamentul are urmatoarele prerogative, precizate prin Articolul 43:

  • "11. Alege si revoca pe Presedintele Republicii Socialiste Romania;
  • 12. Alege si revoca Consiliul de Stat;
  • 13. Alege si revoca Consiliul de Ministri;
  • 14. Alege si revoca Tribunalul Suprem si procurorul general;
  • 15. Exercita controlul general al aplicarii Constitutiei. Numai Marea Adunare Nationala hotaraste asupra constitutionalitatii legilor.
  • 16. Controleaza activitatea Presedintelui Republicii Socialiste Romania, a Consiliului de Stat".



Prerogativele Presedintelui sunt surprinzator de limitate. Potrivit articolului 75, el are, printre altele, urmatoarele atributii:

  • "1. Prezideaza Consiliul de Stat;
  • 2. Prezideaza sedintele Consiliului de Ministri atunci cand apare necesar;
  • 3. Stabileste masurile de importanta deosebita ce privesc interese supreme ale tarii, care urmeaza a fi supuse de catre Marea Adunare Nationala spre consultare poporului, prin referendum;
  • 4. Numeste si revoca, la propunerea primului-ministru, pe viceprim-ministrii, ministrii si presedintii altor organe centrale ale administratiei de stat, care fac parte din Consiliul de Ministri".



S-ar putea obiecta ca Nicolae Ceausescu avea prerogative in materie de conducere a tarii, prin calitatea sa de presedinte al Consiliului de Stat.

Potrivit articolului 65 insa:
"Consiliul de Stat e ales de Marea Adunare Nationala dintre membrii sai, pe durata legislaturii, in prima sesiune a acesteia. Consiliul de Stat functioneaza pana la alegerea noului Consiliu de Stat in legislatura urmatoare".

Raporturile dintre Ceausescu si Legislativ

In "Meditatii necenzurate", Silviu Curticeanu se ocupa cu competenta de raporturile lui Nicolae Ceausescu cu Parlamentul: "In afara controlului constitutionalitatii legilor, «Cartea cartilor», de inspiratie socialista, recunostea organului suprem al puterii de stat, in mod expres, un drept de control asupra activitatii Consiliului de Stat si a Presedintelui Republicii, o data cu obligatia corelativa a acestora de a prezenta, periodic, in fata Marii Adunari Nationale, dari de seama cu privire la modul de exercitare a atributiilor, la respectarea legilor in intreaga activitate de stat...". Stapanul neconditionat al Romaniei – Ceausescu – putea nici sa nu ia in seama aceste prevederi constitutionale. Si totusi – expresie a obsesiei sale de a respecta Legea pana la ultima virgula (experienta Dej il invatase ca totul trebuie facut in limitele legii) – Ceausescu se straduie sa gaseasca portite legale pentru a nu da seama in fata Marii Adunari Nationale. Dupa cum scrie Silviu Curticeanu: "In privinta Consiliului de Stat, «spiritul lui democratic» a gasit, in cele din urma, o solutie acceptabila, numai buna sa impace si capra, si varza; solutia, simpla si perfect legala in felul ei, a constat in prezentarea, la intervale mari de timp, a unor dari de seama cu un continut foarte general, ce excludea orice idee de subordonare, de catre un vicepresedinte al Consiliului de Stat". Interesanta ramane solutia in cazul Darii de seama in fata Parlamentului: "In privinta darii de seama a Presedintelui Republicii, metoda delegarii nefiind posibila, a ales calea amanarii momentului, asteptat de alesii poporului, sine die; a avut insa, si in aceasta privinta, un argument «constitutional», raspunzand atentionarilor mele cu precizarea ca in lege nu se prevede un termen pana la care Presedintele trebuie sa prezinte darea de seama". Ceausescu se credea – sustin adversarii sai post-mortem – ca intruchipand nazuintele poporului. Propaganda Oficiala il si alinta, de altfel, cu sintagma cel mai iubit fiu al poporului roman. Si cu toate acestea, la Targoviste, in fata Completului de judecata, Nicolae Ceausescu nu invoca Poporul. Invoca Marea Adunare Nationala. Desi nu da numarul articolului din Constitutie (72), Ceausescu il spune aproape exact. Dictatorul, cum i se mai spune azi lui Ceausescu, neaga Completul din punct de vedere constitutional. Cum reactioneaza Completul de judecata?


"Nicolae Ceausescu:
– Voi raspunde in fata Marii Adunari Nationale si a reprezentantilor clasei muncitoare la orice intrebare. Nu recunosc decat clasa muncitoare si Marea Adunare Nationala. Sa auda si sa stie intreaga lume!


Presedintele:
– Marea Adunare Nationala de care vorbesti d-ta a fost dizolvata, destituita.


Nicolae Ceausescu:
– Nu o poate dizolva nimeni!


Presedintele:
– Prin vointa nestramutata a poporului, avem un alt organ al puterii. Este Consiliul Frontului Salvarii Nationale, legal constituit si recunoscut pe plan national."


Presedintele Completului de judecata e Gica Popa, cel care, ulterior, din motive necunoscute, s-a sinucis. Prin afirmatia sa, el bate campii cu gratie. Consiliul Frontului Salvarii Nationale era, intr-adevar, un organism constituit. Nu insa si "legal constituit". Din cauza asta, nu putea inlocui Marea Adunare Nationala, singura institutie care, potrivit Constitutiei, il putea revoca pe Nicolae Ceausescu. Pozitia asumata de Nicolae Ceausescu la Targoviste e tratata si azi in bascalie, deoarece noi, cei care sedem acum in sala, si nu pe scena, stim ca Tribunalul Militar Extraordinar era un truc menit a da unei crime o spoiala de legalitate. Indiferent de ce-ar fi spus Nicolae Ceausescu, Tribunalul tot l-ar fi condamnat la moarte. In aceste conditii, stradania lui Nicolae Ceausescu de a aduce discutia in hotarele Constitutiei pare absurda. Sa nu fi realizat fostul Conducator ca totul era o mascarada? Fireste ca si-a dat seama. Numai ca el nu se adresa Completului de judecata, ci posteritatii. Din clipa in care si-a dat seama ca totul e pierdut, a intrat in functiune, automat, ca si in cazul Maresalului Antonescu, instinctul istoriei. El tine sa arate Posteritatii ca fusese inlaturat in chip ilegal, printr-o lovitura de stat regizata de cei de peste granita. Nicolae Ceausescu se adresa, de fapt, noua, celor de azi. Pe cei din Completul de Judecata nici nu-i vedea.



 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Larisa Enache: „Pasiunea mea pentru teatru e echilibrul meu constant. Asta nu dispare”

Larisa Enache: „Pasiunea mea pentru teatru e echilibrul meu constant. Asta nu dispare”
Galerie Foto Pentru ei, actorii, cea mai mare bucurie şi răsplată a muncii lor sunt aplauzele. Aplauzele publicului pe care reuşesc ca în timpul spectacolului să-l facă să uite de cotidian, să-l ducă cu sufletul şi mintea...

Tusea poate avea cauze digestive sau cardiace

Tusea poate avea cauze digestive sau cardiace
Tusea seacă, atât de frecvent întâlnită, are o diversitate de cauze. Nu numai aparatul pulmonar este de vină, pot sta la bază şi factori cardiaci, digestivi sau din sfera ORL, explică pneumologul Constantin...

Se îngroașă gluma. Conflict de interese în afacerile lui Barna pe fonduri UE cu Consiliul Județean Alba

Consiliul Județean Alba aproba, în 2013, înființarea unui ONG care să se ocupe de implementarea de proiecte și de programe pentru domeniul de la Sâncrai, devenind unul dintre acționarii acestei organizații....

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție îi îngrozește atât de tare pe procurorii din CSM, încât șapte dintre aceștia, în frunte cu vicepreședintele Consiliului, procurorul Nicolae Solomon,...

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României
Completul Penal de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care, în primăvară, a transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene un set de întrebări dacă se pot încălca...

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală
Din păcate, cancerele din cavitatea bucală se întâlneasc tot mai des. Necazul este că bolnavii de acest tip de cancer se prezintă târziu la clinicile de chirurgie oro-maxilo-facială, când li s-a deformat figura...

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției
Galerie Foto Anunțată, încă dn data de 4 octombrie, ședința Plenului CSM de ieri, în care ar fi trebuit să fie validate, după mai bine de patru luni de zile, rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de...

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București
Galerie Foto Afacerile politice, economice și mai puțin vizibile ale unor înalți oficiali americani democrați în România urmează să facă obiectul unor dezvăluiri de proporții, conform afirmațiilor făcute, duminică sear...

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an
În popor umblă vorba că mai nimeni nu scapă de o suferinţă reumatismală. De la bunici, la colegii de serviciu, chiar şi unii de vârstă tânără, se vaită adesea de dureri în articulaţii. Reumatologul...

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă
Galerie Foto Toate probele relevante elucidării cauzei “Caracal”, solicitate, în scris, de către avocatul familiei Măceșanu conducerii DIICOT, care constituie, totodată, și echipa care lucrează la acest dosar, au fost...

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea
Galerie Foto Lovitură devastatoare aplicată de Curtea de Apel Bucureti într-un dosar civil în care protagonistă este controversata judecătoare, exclusă din magistratură, Camelia Bogdan. Instanța a decis ca să anuleze o...

Viaţa de student din Bucureşti

Viaţa de student din Bucureşti
Galerie Foto Independenţă, distracţie, prieteni noi, dezvoltare personală şi profesională, studiu sau, pe scurt, viaţa de student în Bucureşti. Acestea sunt câteva caracteristici specifice, ce se individualizează...

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică
Galerie Foto Ipocrizie și dublu standard în legătură cu respingerea candidaturii Rovanei Plumb pentru poziția de comisar european pe domeniul Transporturilor. Candidatul român a fost respins de Comisia JURI a Parlamentului...

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein
Galerie Foto În august 2019, miliardarul american Jeffrey Epstein a fost găsit mort în celula sa. Iar presa americană a publicat agenda conținând contactele controversatului miliardar, acuzat de pedofilie, în această agendă...

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea
Publicația bugetul.ro continuă o investigație demarată, anul trecut, de “Jurnalul”, referitoare la afacerile liderului USR, Dan Barna (FOTO), derulate cu statul și descoperă o informație mai mult decât...
Serviciul de email marketing furnizat de