x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Academia „Sfântul Sava”, înalta Şcoală Domnească

0
Autor: Luminita Ciobanu 20 Apr 2011 - 21:24
Academia „Sfântul Sava”, înalta Şcoală Domnească Karina Knapek/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Pe locul ocupat astăzi de Universitatea Bucureşti s-a aflat odinioară Complexul Mănăstirii Sfântul Sava, renumit prin Academia Domnească, unde, din 1707, se putea studia retorica, filosofia, logica, astronomia geografia, precum şi mai multe limbi străine.

În 1818, Banul C. Băleanu întemeiază aici primul curs de limba română, ţinut de prof. Gheorghe Lazăr urmat de I. Heliade Rădulescu, Theodor Pallady. Toate construcţiile au fost dărâmate în 1860 ca să se poată face loc Pala­tului Universităţii şi Bulevardului Carol I.

Pe locul în care se afla cândva biserica a fost amplasată în 1877 statuia lui Mihai Viteazul. Aşezarea statuii voievodului în faţa Palatului Universităţii, locaţie aleasă de Regele Carol I, a fost considerată nepotrivită de Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, Cezar Bo­lliac, Theodor Amman, Dimitrie Berindei, G.M. Tătărăscu, Grigore G. Cantacuzino şi Gh. Stăncescu, membri ai „Societăţii Amicilor Bele artelor”. Aceştia ar fi dorit amplasarea monumentului în apropierea Mănăstirii Mihai Vodă, de pe Dealul Arsenalului, pe care tronează acum Palatul Parlamentului.

În piaţeta din faţa clădirii Universităţii, măruntaiele pământului au fost din nou răscolite şi au scos la iveală cărămida roşie din care a fost construite cândva sfintele aşezăminte ale Mănăstirii Sfântul Sava şi clădirile vechi ale Academiei cu acelaşi nume. Buldozerele nemiloase fac loc unei parcări subterane. O parte din vestigiile Bisericii ctitorite de Brânco­veanu la 1709 sunt încă acoperite actualul Bulevard Regina Elisabeta. Să ne oprim, preţ de o clipă, şi să ne îndreptăm atenţia spre trecut. Vom afla că Domnitorul Şerban Vodă Cantacuzino, la îndemnul fratelui său, stolnicul Constantin Cantacuzino, a înfiinţat între anii 1679 - 1680 Şcoala de la Sfântul Sava. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat-o în anul 1694 în Academie Domnească. I-a fost stabilită şi o programă, asigurându-i-se venituri pentru întreţinere.

Biserica Mănăstirii Sfântul Sava a fost constuită prin secolul XVI. Lângă aceasta, Vodă Brâncoveanu a ctitorit un nou lăcaş de cult, în 1709, ale cărui ruine  au ieşit la iveală pe şantierul arheologic. Biserica se afla în centrul Complexului Mănăstiresc, astfel că Academia Domnească îşi are ruinele, cel mai probabil, sub actualul Palat al Universităţii Bucureştilor.

Academia Domnească rivaliza în acele vremuri cu Marea Şcoală a Patriarhiei din Constantinopole, din Imperiul Otoman, ori cu Aca­demia Fanarului. Iniţial, aici s-a predat în limba greacă. Învăţatul grec Sevastos Kuminitis se ocupa îndeaproape de învăţăcei. I-a urmat Marcu Profiropol. Profesorii, majoritatea greci, aveau studenţi şi din Peninsula Balcanică, din Siria, Egipt, din Palestina ori din Asia Mică.

Programa Academiei Domneşti de la Sfântul Sava a fost reformată apoi de domnitorul Alexandu Ipsilanti. Vodă a dispus învăţământ pe cinci cicluri, fiecare ciclu cu durata de trei ani. Primul era dedicat studierii gramaticii limbilor greacă şi latină, cel de-al doilea – literaturii clasice latine şi greceşti, cel de-al treilea era consacrat studiului poeticii, eticii lui Aristotel, retoricii, limbilor italiană şi franceză, al patrulea viza studiul geometriei şi aritmeticii în timp ce al cincilea avea drept scop studiul filosofiei şi astronomiei. Cum era o înaltă instituţie de învăţământ, între 1776-1779 au fost construite noi clădiri adiacente. Profilul Academiei Domneşti a fost acesta până în 1818 când Vodă Caragea a dispus scoaterea de sub tutela mănăstirească.

A reorganizat-o sub numele Şcoala Naţională Sfântul Sava, numindu-l în fruntea instituţiei pe cărturarul Gheorghe Lazăr care avea să introducă aici, pentru prima oară în Ţara Românească, învăţământul în limba română. În 1853, Aca­demia Domnească avea şase clase cu 190 de elevi, fiind cea mai înaltă şcoală naţională, unde exista şi învăţământ primar, secundar şi universitar.
Afectat de cutremure, fără să beneficieze de reabilitare, Complexul Mănăstirii Sfântul Sava a fost demolat pe la 1860. A urmat biserica ctitorită de Vodă Brâncoveanu, 10 ani mai târziu, pentru a se face loc Bulevardului Carol I (pe atunci).

Revenind la prezent, arheologii cercetează cimitirul Complexului Mănăstiresc, în care au fost descoperite morminte pe mai multe niveluri, ultimul fiind, se pare, de prin 1850, aici găsindu-şi odihna, până nu demult, şi câţiva soldaţi ruşi ale căror haine, bine conservate, îi asociază ca făcând parte din Regimentul 4.
Cât despre statuile care străjuiau piaţeta de pe Bulevardul Regina Elisabeta, au şi ele propria poveste. Nu se mai găsesc aici, au fost mutate pentru a face loc lucrărilor.

Într-o dimineaţă de septembrie a lui 2010, monumentul Viteazului Voievod, după ce a străjuit Piaţa Universităţii mai bine de 133 de ani, a fost încărcat într-o uriaşă colivie de fier şi dus în Parcul Izvor, în apropierea Palatului Parlamentului. L-au urmat şi celelalte statui, Ion Heliade Rădulescu, Spiru Haret şi Gheorghe Lazăr. Autorităţile promit că vor reaşeza statuile pe vechiul amplasament după finalizarea lucrărilor. Dacă pentru voievodul Mihai locul pe care a fost aşezată astăzi stratuia nu este întâmplător, pentru celelalte monumente aşezarea este total nepotrivită, neavând nici o legătură cu spaţiul în care aceşti profesori au ţinut cursuri de limba română!

Privind la ruinele ce s-au ivit în hăul creat pentru parcarea subterană, mi-am amintit de un articol pe care l-am citit în colecţiile frumos legate ale ziarelor din urmă cu o sută şi ceva de ani când, mai marii Capitalei erau cri­ticaţi pentru că au îndrăznit să taie doi falnici plopi pentru a face loc statuii voievodului Mihai. Aceşti arbori aveam să-i remarc mai apoi în numeroase fotografii de epocă.

Citeşte mai multe despre:   reportaj

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm
Galerie Foto Scandalul generat de punerea sub acuzare de către DNA a directorului general al Companiei Naționale Unifarm SA, Eugen Adrian Ionel, a dat naștere unui conflict mediatic între secretarul de stat în Ministerul de...

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă

„Frăția generalilor” și un client DNA, tun de 5 milioane în prima zi de alertă
Chiar în ziua în care Executivul Orban a instituit, prin Hotărâre de Guvern, starea de alertă la nivel național, după cele două luni de stare de urgență decretată de președintele Klaus Iohannis, trei...

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”

Eliza Roha, autoarea cărții polițiste ”Asasinat la Cracovia”: „Primul roman l-am scris la 54 de ani”
Galerie Foto Jurnalul vă oferă miercuri, 24 iulie, romanul polițist ”Asasinat la Cracovia”, o carte cu un univers detectivistic special. Pe lângă personaje, intrigi și crime ce amintesc de celebre autoare de gen - Agatha...
Serviciul de email marketing furnizat de