x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cetăţile dacice, ţinute la UNESCO cu minciuni

0
Autor: Alex Nedea 02 Aug 2016 - 19:30
Cetăţile dacice, ţinute la UNESCO cu minciuni
Vezi galeria foto


Autoritățile române îi duc cu preșul pe reprezentanții UNESCO și le ascund dezastrul din siturile înscrise în Patrimoniul Mondial. Deși aproape că am distrus definitiv Cetățile Dacice din Munții Orăștiei clasate ca fiind de importanță planetară, peste graniță ne lăudăm cu investiții care de fapt nu există.

Acum 2000 de ani pe meleagurile noastre trăia un popor misterios de războinici, greu de descifrat și de istoricii de atunci care se întreceau în cuvinte mari când trebuia să îi descrie. Se îmbrăcau ca nimeni alții, se rugau ca nimeni alții, se luptau ca nimeni alții, dar mai ales construiau ca nimeni alții.  Din motive nedeslușite nici astăzi, strămoșii noștri și-au ridicat într-un timp foarte scurt cele mai importante fortărețe concentrate în Munții Orăștiei în zone inaccesibile, unde viața e vitregă, unde iarna trece greu iar verile sunt tot timpul prea scurte. de astăzi. Pe vremea când strămoșii aceștia construiau templu lângă templu și puneau piatră lângă piatră să înalțe ziduri de apărare,  nimeni  nu avea cum să știe că nu romanii vor fi cei care vor rade de pe fața pământului localitățile, ci un popor nou: românii, două milenii mai târziu.

Istorie îngropată cu voie de Sus

Anul 1996. O comisie de specialiști de la UNESCO urcă pieptiș culmile împădurite ale Munților Orăștiei pentru a vedea ceea ce se credea a fi ceva nemaiîntâlnit până atunci: o serie de fortărețe construite după „o fuziune a tehnicilor și conceptelor arhitecturii militare”. După o analiză amănunțită au decis în unanimitate ca șase cetăți dacice să intre în lista onorantă a monumentelor din Patrimoniul Comun al Umanității. „Dealul fortificat și succesorul lui mai evoluat, oppidum, au fost caracteristice pentru epoca târzie a fierului in Europa și cetățile dacice sunt exemple excepționale ale acestui tip de fortificații. Regatul geto-dac din mileniul I d. chr. a atins un nivel excepțional socio -economic și cultural simbolizat prin acest grup de cetăți”, se arăta atunci în motivarea deciziei luate de UNESCO.

Însă din acel moment autoritățile române ar fi trebuit să facă investiții uriașe pentru a conserva monumentele. Lucru care nu s-a întâmplat în cinci din cele șase cetăți. Așa că astăzi monumentele abia dacă se mai văd îngropate în boscheți, zidurile de apărare ridicate după metoda unică în lume,„murus dacicus”, sunt încălecate de arbori uriași care au crescut în zeci de ani și a căror rădăcini desprind continuu blocuri de piatră din monumente. Braconierii de aur dacic au scos din pământ cam tot ce era de scos profitând de lipsa de pază la majoritatea cetăților. Ravagii au făcut și turiștii aprinzând focul pe monumente și lăsând în urmă munți de gunoie.

 

Muzeul minunat care lipsește cu desăvârșire

 

Este uluitor cum în toată această indiferență crasă românească, cei de la UNESCO încă mai păstrează aceste cetăți în Patrimoniul Mondial, deși monumentele sunt pe care de dispariție o dată cu turiștii. Dar am descoperit și o eventuală explicație: cineva de la noi îi minte cu nerușinare pe cei de la forul internațional. Căci într-un raport aflat pe site-ul Patrimoniului Mondial aflăm că cineva a transmis că la cetățile dacice totul e roz și frumos. De pildă se zice că drumurile către monumente sunt adecvate și accesibile mijloacelor de transport. În realitate accesibilitatea în unele locuri e imposibilă chiar și pentru cele mai puternice mașini de teren. Apoi în același document ni se spune că acolo pot fi găsite broșuri și alte materiale informative despre locurile ajunse în patrimoniul UNESCO. Dar cea mai evidentă minciună e de departe asta: la Sarmizegetusa ar ar exista un muzeu în sit, care mai e și catalogat drept „adecvat”. Verificările noastre din teren arată că muzeul a dispărut înainte să existe.  Pe responsabilul științific al locului, arheologul Gelu Florea, îl apucă râsul când aude de existența pe hârtie a acestui muzeu: „Am dori să amenajăm un muzeu virtual dar sigur că trebuie să vedem lucrurile astea în etape, în condițiile în care știm cum merg finanțările la noi. Ar putea fi o construcție relativ simplă care să se includă în peisaj și care să adăpostească hardurile și softurile și în care turistul să poată să vadă zona sacră (de la Sarmizegetusa n.r.) reconstituită virtual”.

 

Lunga listă de minciuni

 

Am încercat să aflăm cine trimite informațiile otrăvite la UNESCO și am ajuns la un arheolog de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane de la Deva, Cătălin Cristescu. El spune că a completat niște hârtii pentru UNESCO, dar că niciodată nu a afirmat ceva ce nu există în realitate: „De ce se spune că există muzeu în sit la Cetățile Dacice?”, îl întrebăm. „Nu am nici cea mai vagă idee”. „Vă asumați acest raport?”. „Dacă numai numele meu apare pe el, da, nu am ce sa fac, dar eu nu am pus ca există muzeu la Sarmizegetusa. Eu tocmai fusesem numit site manager la cetăți și practic eu am completat o anumita porțiune din chestionar”.

Dacă UNESCO ar afla despre cum ne-am bătut joc de fortărețele din Patrimoniul Mondial, ar putea să decidă sancțiuni usturătoare așa cum s-a mai întâmplat în cazuri din alte țări. „De multe ori s-a ajuns ca monumentul să fie scos din listă”, amintește Cristescu. „Există riscul ăsta în privința cetăților dacice?”. „Există riscuri, dar acest risc nu este materializat într-o atitudine oficială a UNESCO”.

Documente din arhiva Guvernului arată că de fapt noi cu una ne lăudăm peste hotare și alta arătăm la noi acasă. La Institutul Național al Patrimoniului există un raport care prezintă succint adevărata situație a Cetăților Dacice din Munții Orăștiei: „La fortificația dacică de la Costești-Blidaru accesul la cetate este doar pe jos, 2 km, pe un drum greoi, neamenajat și lipsit de pază și întreținere. Lipsa de pază și supraveghere a cetăților este un factor de risc maxim pentru păstrarea autenticității și a stării de conservare a acestora. Cetatea dacică de la Bănița este aproape inaccesibilă, impracticabilă pentru un necunoscător. Din păcate, monumentele abia se mai văd pe teren; nu s-a mai intervenit deloc în ultimii zeci de ani. La cetatea Piatra Roșie, elementele de vegetație care au crescut nepermis de mult peste zidurile cetății, pun în pericol integritatea și planimetria acestor ziduri”.

 

Într-un document oficial, autorităţile române spune că, la Sarmizegetusa ar ar exista un muzeu în sit, care mai e și catalogat drept „adecvat”. Verificările noastre din teren arată că muzeul a dispărut înainte să existe.

 

„Dealul fortificat și succesorul lui mai evoluat, oppidum, au fost caracteristice pentru epoca târzie a fierului in Europa și cetățile dacice sunt exemple excepționale ale acestui tip de fortificații. Regatul geto-dac din mileniul I d. chr. a atins un nivel excepțional socio -economic și cultural simbolizat prin acest grup de cetăți”,  motivarea deciziei  UNESCO.

6 cetăţi dacice  din Munţii Orăştiei sunt înscrise pe site-ul Institutului Patrimoniului Român ca făcând parte din „marea familie” UNESCO

 

Cetățile Umanității sunt de fapt ale nimănui

Cu excepția Sarmizegetusa care a fost preluată în administrarea Consiliului Județean Hunedoara, celelalte cetăți nu au un proprietar care să își asume cu adevărat repsonsabilitatea și investițiile în zonă.Din păcate, lipsa unui administrator de drept asupra cetăților dacice din Munții Orăștiei face ca acestea să nu poată fi administrate, păzite și întreținute în mod constant și civilizat.  Este și motivul pentru care din anul 2004 INP nu a mai putut să aloce fonduri pentru restaurarea și consolidarea acestor cetăți. Nici un fel de fonduri publice și private nu pot fi alocate in lipsa unui proprietar de drept”, se arată într-un raport al Institutului Național al Patrimoniului. Deputatul PSD de Hunedoara, Natalia Intotero, a crede că singura salvare a cetăților poate veni doar după preluarea acestora în administrarea Consiliului Județean după ce instituția

locală a demonstrat în cazul Sarmizegetusa regia că e în stare să administreze și să facă investițiile necesare. De altfel recent ministrul Culturii Corina Șuteu a promis că va face tot posibilul ca celelalte cetăți din Hunedoara să fie preluate de autoritățile județene.

Citeşte mai multe despre:   unesco,   cetati dacice

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal
Galerie Foto Senatorul liberal Vergil Chițac, infectat, în luna martie, cu noul coronavirus, din cauza căruia Parlamentul a intrat în carantină, iar proaspătul reînvestit, la acel moment, prim-ministru Ludovic Orban s-a...

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm

Arafat, plesnit cu elasticul măștilor de la Unifarm
Galerie Foto Scandalul generat de punerea sub acuzare de către DNA a directorului general al Companiei Naționale Unifarm SA, Eugen Adrian Ionel, a dat naștere unui conflict mediatic între secretarul de stat în Ministerul de...
Serviciul de email marketing furnizat de