Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doamna de la ghişeul patru! Renumita doamnă de la ghişeul patru!
La Administraţia Financiară a sectorului 6 se lucrează. Adică ce vreau să spun, se lucrează din doi în doi. Adică se lucrează la un ghişeu, la celălalt nu se mai lucrează. Deci la unu nu se, la doi se, la trei nu se, la patru se, la cinci nu se, la şase se. Dacă la unu se, atunci la doi nu se mai, dacă la trei se, atunci la patru nu se mai şi tot aşa, că-nţelegi, că eşti băiat deştept. Dar! Pentru că există şi un “dar”!
Poate că nu s-o fi lucrând la unu, poate că nu s-o fi lucrând nici la şase, poate că nu s-o fi lucrând nici la trei (deşi, tre’ să stai atent, când întorci capu’, nu se lucrează, când îl întorci la loc, iar se, după cum îţi strălucesc astrele pe cerul astral. Pardon! După cum îţi strălucesc actele, actele vreau să spun, pe cerul ca de cristal). Deci poate că nu s-o fi lucrând unde nu s-o fi lucrând şi poate că s-o fi lucrând unde s-o fi lucrând, DAR LA GHIŞEUL PAIŞPE ÎNTOTDEAUNA SE LUCREAZĂ! Ai înţeles? “Repetează!” Vorba unei replici din filmu’ ăla.
Deci. Să re-ca-pi-tulăăăăăm! La ghişeul paişpe se lucrează întotdeauna! De ce spun asta şi te rog să fii antenă! Spun asta pentru că poate stai şi tu în sectorul şase şi o să ai şi tu de făcut vreodată vreun drum, să-ţi depui nişte acte, să-i spui statului, cu acte şi timbre fiscale, că lucrezi, că obţii venituri sau că obţii plecaturi sau că obţii ce obţii, să ştie statu’ pe unde să ţi-o tragă mai bine şi zic că e bine să ştii şi tu, să înveţi de la ceilalţi, mai cu experienţă decât tine! Deci. Ai treabă, n-ai treabă, odată intrat în sediul Administraţiei Financiare a sectorului şase, trebuie neapărat să treci pe la biroul paişpe! Nu mai căsca ochii pe pereţi, ia şi notează, că ştiu io ce-ţi zic! Pentru că dacă nu treci, stai la coadă, la un ghişeu la care se şi ai să constaţi că te trimite la biroul paişpe! Degeaba o să spui că nu-ţi trebuie să stai la codoi la biroul paişpe, pentru că tu trebuie să fi trecut pe la biroul paişpe înainte de orice pe lumea asta, a Administraţiilor Financiare! Deci da? Deci da! Şi să n-o minţi pe doamna de la ghişeu, că dacă te prinde c-ai minţit-o, scoate capu’ pe ghişeu şi te trage de urechi, ditamai omu’, să te facă de râs acolo, de faţă cu toată lumea aia! Şi-ţi mai trânteşte şi hârtiile alea-n faţă, de să nu te vezi! Nesimţitule! Marş la biroul paişpe şi stai la coadă ca toată lumea!
Sic transit gloria lu’ tanti
La biroul paişpe stai la coadă. Mai trimiţi un sms, mai dai un telefon, te mai uiţi pe sus, te mai uiţi pe jos, dar fii antenă şi ce scrie pe uşă la biroul paişpe! Scrie că nu se primesc ghilimele atenţii ghilimele! Deci dacă stăteai cu ciunga-n mână să i-o bagi în păr lu’ doamna, nu, ei bine, nu vei reuşi! Pentru că nu ţi se permite, fiind scris roşu pe alb, să-ţi intre bine-n sânge. Deci nu, nu, nu! Fără ghilimele atenţii ghilimele la biroul paişpe! Ai stat la coadă la biroul paişpe. Foarte bine, foarte, foarte bine. Ai intrat în biroul paişpe. Foarte bine, de trei ori foarte bine şi-o dată “ura”. În biroul paişpe, unde ai intrat după ce vei fi stat la coadă, ca toată lumea, că nu eşti tu mai presus, ai întrebat “şi ce tre’ să fac?”. Vezi, ai grijă, să ai o atitudine uşor umilă, dar nu foarte umilă, pentru că altfel zice că faci mişto de ea, deci uşor umilă, între nişte limite, acolo, pe care le simţi tu şi cu ea, în vidul energetic care vă-nconjoară. Ca şi cum tu eşti foarte prost, iar ea foarte deşteaptă, da? Vezi, c-o să-ţi spună lucruri pe care le ştii, să te prefaci că nu le-ai ştiut, că habar n-avuseseşi până în momentul ăla, că noroc cu ea, că altfel o luai în mână şi plecai cu ea acasă. Deci da? Şi pe urmă vezi să pari uimită, că adică “vaaaaaaai, ce uşor e, nu te-ai fi gândit la asta, da’ nici timbre fiscale nu-mi trebuie?”, “nu, doamnă”. Doamne, ce noroc pe capul meu, că nu-mi trebuie timbru fiscal, că niciodată nu ştiu de unde să iau un timbru fiscal când am nevoie de el.
Gata! Aventura ta la biroul paişpe a luat sfârşit. Acum, eşti iniţiat, acum ştii. Două copii din formularul cutare, plus contractu’, copie şi original, plus buletin, copie şi original! Bine, dar asta le ştiai dinainte! Bine, dar asta nu are nici o importanţă! Vei fi trecut pe la biroul paişpe, asta e esenţial!!!! Te duci la ghişeul patru! Vezi că e deschis şi te bucuri ca un copil că nu sunt decât două persoane! Ah, ce zi minunată! Şi-ncă ceva minunat! Cele două persoane sunt trimise imediat care pe unde, cu informaţii precise, trasate de doamna de la ghişeul patru! Doamna de la ghişeul patru! O adori. Îi spui ce vrei, cu cuvintele tale, cu atitudinea ta demnă şi sigură pe tine. Pentru că, nu-i aşa, ai trecut pe la biroul paişpe şi nu mai ai voie să fii un neofit! Te expediază urgent: două copii ale formularului cutare, plus contractul, copie şi original, plus buletinul, copie şi original! I le bagi sub nas, cum bagă un scrimmeur o floretă în burta adversarului său. La asta doamna de la ghişeul patru nu s-ar fi aşteptat! Lovită sub centura demnităţii ei de doamnă de la ghişeul patru, îţi studiază actele nemilos, dar tu eşti liniştit, pentru că tu ştii, pentru tu AI TRECUT DEJA PE LA BIROUL PAIŞPE şi deci ştii. Nu-i aşa, că ai un sentiment minunat atunci când ai toate actele la tine şi doamna de la ghişeu pur şi simplu nu mai are ce să-ţi zică şi unde să te trimită? Nu? Nu-i aşa? Îţi semnează şi-ţi mai dă şi-un număr! Mingea e la ea în teren. “Ce să fac cu asta?” “IO zic să-l aruncaţi, doamnă!” Ah, îţi dai seama că o copie tre’ să rămână la tine! E unu la unu. “Vă mulţumesc, doamnă, că sunteţi aşa de amabilă, ca de altfel toate colegele dumneavoastră, că vă purtaţi atât de amabil pe banii noştri, ai tuturor, vă mulţumesc din preapuţinul inimii mele”! Îţi trânteşte colosal că şi ea îşi plăteşte taxele! Ahhhhh! Doi la unu pentru ea! O laşi să câştige. În fond, nu e decât o doamnă la ghişeul patru.
