x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Micile Românii de peste hotare. În Italia şi-a croit “La dolce vita”

0
Autor: Irina Stoica 02 Oct 2015 - 14:06
Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Micile Românii de peste hotare. În Italia şi-a croit “La dolce vita”
Vezi galeria foto


A plecat în Italia cu fluturi în stomac şi cu o bursă doctorală în buzunar. Îndrăgostită de un italian, era hotărâtă să îşi urmeze inima, dar să îşi dezvolte, în acelaşi timp, cariera. A trăit dezamăgiri crunte, dar din eşecuri şi-a croit o poveste de succes. Acolo unde nu a ajutat-o diploma de doctorat, i-a folosit hobby-ul din copilărie. Iar numele şi povestea Elei Siromascenko au ajuns până la urechile parlamentarilor italieni.

Cu Facultatea de Marketing terminată, cu un master în Publicitate şi Relaţii Publice în CV şi cu un doctorat în lucru, Ela Siromascenko avea toate datele pentru o carieră de succes în România. Un loc de muncă la Departamentul de Marketing al unei bănci importante fusese urmat de un alt post, în acelaşi domeniu, la un mare operator de cinematografe multiplex. Un Revelion în Italia i-a deraiat traseul. L-a cunoscut pe Luca şi, câteva luni mai târziu, Ela i-a acceptat propunerea de a merge la Milano şi de a trăi împreună. Pentru că nu-şi punea problema să trăiască sub umbrela italianului pe care îl iubea şi a familiei lui, a găsit o variantă să îşi continue în Italia studiile doctorale. Aşa a început „la dolce vita”. “Pentru mine, Italia era toată un drum şerpuit cu piatră cubică, având în stânga marile magazine din Via Montenapoleone şi în dreapta, marea. Urma să gonesc într-un mic Fiat 500 de epocă, decapotabil, cu ochelari mari de soare şi o eşarfă din mătase înflorată legată pe cap. Bursa doctorală avea să dureze opt luni şi mă gândeam că lucrurile sigur se vor aranja într-un fel”, povesteşte Ela.

Când socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din Cizmă

La capătul celor opt luni, ştia deja că Luca e bărbatul vieţii ei şi că viitorul ei este în Italia. A obţinut şi diploma de doctorat şi simţea că are tot ce îi trebuie ca să îşi găsească de lucru la Milano. Şi repede! „Abia după ce am început să caut acest mirific job şi au trecut o lună, două, trei de căutari, am început să mă îngrijorez. La luna a patra eram în panică, la luna a şasea panica ajunsese disperare”.

Pentru tânăra obişnuită să bifeze absolut tot ce îşi propune a fost un şoc teribil. „Am venit chitită să învăţ repede limba, să mă integrez. Perioada de căutare a unui loc de muncă a fost ca un fel de cădere din nori, m-am simţit în toate felurile: ratată, incapabilă, deprimată, parazită, inferioară tuturor”, îşi aminteşte Ela.

Cu iubitul ei alături, cu încurajările şi susţinerea celor de-acasă, a decis să schimbe macazul. Când a devenit clar că doctoratul ei, experienţa profesională şi fluenţa în italiană nu îi sunt de folos, Ela a decis să îşi exploateze hobby-ul - croitoria şi pasiunea pentru modă. Ardea pământul sub ea să facă ceva, să lucreze. „Pe 8 martie 2013, a doua zi după primirea unui răspuns negativ de la o firmă unde eram sigură că mă vor angaja, am luat laptopul în braţe şi am decis să fac să funcţioneze magazinul online pe care îl deschisesem pe Etsy în urmă cu şase luni, în care 15 hăinuţe cusute de mine pe vremea când coseam doar pentru hobby zăceau abandonate. Ăsta era noul meu obiectiv şi de atunci nu m-am mai uitat înapoi.”

Startul: masa din sufragerie

Când, totuşi, se mai uită înapoi, Ela are toate motivele să fie mândră. A onorat primele comenzi lucrând pe masa din sufrageria părinţilor lui Luca. Apoi, familia a ajutat-o să pună pe roate o mică afacere. Şi-a amenajat un atelier în noul apartament unde se mutase alături de iubitul ei, a deschis firma, a cumpărat maşină de cusut industrială şi alte instrumente. Comenzile veneau, iar Ela s-a dedicat exclusiv dezvoltării afacerii. Azi are două magazine online cu sute de produse vândute. Piaţa a devenit atentă la ea şi, odată cu piaţa, şi mass-media din Italia. „Mă întreb şi acum ce au văzut atât de special în povestea unei fete care nu a făcut nimic altceva decât să creeze câteva rochiţe, să le coasă acasă şi să le vândă pe Internet. Şi totuşi, aici, bloguri, ziare, TV, radio au spus povestea mea şi asta mi-a dat mult mai multă încredere să duc afacerea mai departe”.

Afacerea a mers mai departe. La fel şi atenţia publică. Aşa că, în mai 2015, Ela Siromascenko a vorbit despre etapele reuşitei ei la Roma, la Camera Deputaţilor, în cadrul unui eveniment dedicat celor care au afaceri pe Internet. „E o satisfacţie extraordinară de a şti că eu, care stătusem şase luni fără un rost pe lume, eu, care cu trei ani în urmă venisem aici cunoscând fix cinci persoane şi maximum 100 de cuvinte în italiană, eu am fost să vorbesc, fie şi pentru fix trei minute, la Parlament, despre rochiţele mele cusute de mâinile mele şi plecate în toate colţurile lumii. Başca, eram şi singura străină, toţi ceilalţi care şi-au prezentat poveştile antreprenoriale erau italieni”, povesteşte constănţeanca.

Reţeta pentru o integrare reuşită

Într-o ţară unde românii nu au avut mereu parte de cea mai bună imagine, Ela vorbeşte mereu, foarte deschis, despre patria sa. „Sunt mândră că sunt româncă şi vreau să demonstrez că putem face lucruri deosebite, despre care să se vorbească frumos aici. Mulţi italieni îmi spun că şi ei au cunoscut un român sau o româncă, dar adaugă, de obicei, că persoana este «un zugrav excelent!» sau «o îngrijitoare de bătrâni foarte bună la suflet şi dedicată!». De foarte puţine ori, spre deloc, mi-a fost dat să aud: «Da, cunosc şi eu un profesor universitar român», sau «un manager». Ştiu însă de români întreprinzători care şi-au deschis aici propriile afaceri, de aceea nici nu mă simt foarte specială. Au restaurante, patiserii, magazine. Şi asta mă bucură”.

Primită din prima clipă, cu multă căldură, de familia viitorului ei soţ, Ela crede că dorinţa de a fi printre oamenii ţării de adopţie, de a interacţiona cu ei, este foarte importantă pentru integrare: “Străinii nu sunt nişte «monştri», ne primesc în mijlocul lor dacă îi tratăm cu respect, dacă le învăţăm limba. Nu am înţeles niciodată de ce anumiţi români vor să petreacă timpul mereu doar ei între ei, mulţi vor să recreeze o mini-Românie aici, ignorând total specificul locului. Italia e o ţară fascinantă, frumoasă, bogată cultural. Înţeleg că cei mai mulţi dintre români se află aici de nevoie şi nu de plăcere, dar cred că străinătatea nu ar fi atât de grea dacă am încerca să ne şi bucurăm de ea, nu numai să plângem de dorul casei la fiecare pas”.

Cu o afacere în creştere şi cu planuri de a o dezvolta şi mai mult, Ela nici n-ar avea timp să plângă de dorul de casă. „Da, am deschis o firmă, creez şi vând haine, rochii din ce în ce mai complexe, de seară, de mireasă, sunt în căutarea unui spaţiu pentru deschiderea unui atelier în toată regula, am în plan să angajez pe cineva etc. Toate astea au venit la pachet cu alte griji: termene de livrare, satisfacţia clientelor, taxe, contribuţiile la pensii şi Sănătate, aş putea continua la infinit. Urci un munte şi îţi apare în faţă altul”, spune designerul.

Nevoia i-a dat curajul de a folosi o parte din ea pe care până atunci nu se gândise să o exploateze. Şi, una peste alta, Ela nici nu s-a îndepărtat prea tare de cariera pe care o avea în România. „Înainte făceam marketing. Şi acum fac marketing, doar că îl fac pentru brandul meu, Ela Siromascenko. Cred că, şi atunci când voi avea un copil, îl voi căra cu mine la atelier, nu aş sta acasă mai mult de strictul necesar. Nu m-aş opri din muncă. Nu aş putea”.

Diferenţa dintre acum şi începuturi este că acum ştiu că sunt într-o direcţie bună, că am pentru ce să lupt

Perioada de căutare a unui loc de muncă a fost ca un fel de cădere din nori, m-am simţit în toate felurile: ratată, incapabilă, deprimată, parazită, inferioară tuturor

Italia deţine partea leului când vine vorba despre migraţia românilor. Numărul conaţionalilor care au venit aici este în continuă creştere. La 1 ianuarie 2015, numărul oficial al românilor înregistraţi la Evidenţa Populaţiei în Italia a fost de 1.131.839. Femeile sunt majoritare, reprezintă 57% din total.


Citiţi săptămâna viitoare povestea lui Sorin, care a ajuns pe lista celor mai de succes imigranţi din Canada, dar gloria a venit şi cu un preţ: timp de 14 ani nu a avut voie să vină în România nici măcar în vizită.  

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Procurorul lui Iohannis pleacă din Parchetul General. Se “încălzeşte” să-i ia locul procuroarea lui Băsescu

Procurorul lui Iohannis pleacă din Parchetul General. Se “încălzeşte” să-i ia locul procuroarea lui Băsescu
Galerie Foto Mandatul de şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie al procurorului Cristian Lazăr expiră fix într-o săptămână....

Generalii SRI și MAI își fac firme de consultanță pentru afaceri

Generalii SRI și MAI își fac firme de consultanță pentru afaceri
Galerie Foto Piața afacerilor este “inundată” de apariția unor companii de consultanță, înființate, începând cu vara acestui an. Patronii acestor firme, apărute ca ciupercile după ploaie, sunt foști ofițeri ai...

Meseria de norocos: agonie și extaz

Meseria de norocos: agonie și extaz
Galerie Foto Pariurile sportive par să fie una dintre cele mai intense activități din România. Am stat o zi întreagă printre pasionați, să le observ trăirile, speranțele, schemele de joc. I-am urmărit pe cei care scot din ...

Perla spartă de la Neptun

Perla spartă de la Neptun
Un complex turistic format din trei hoteluri de lux care însumau 800 de camere stă închis de aproape doi ani în stațiunea Neptun de la malul mării. Era considerat un etalon al turismului românesc, o capodoperă ar...

Elena Udrea și Alina Bica cer desființarea sentințelor prin care au fost condamnate definitiv

Elena Udrea și Alina Bica cer desființarea sentințelor prin care au fost condamnate definitiv
Galerie Foto Primele efecte ale constatării, de către Curtea Constituțională, a încălcării legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în privința constituirii celebrelor Completuri de 5 judecători au început s...

Cum deosebim durerile de cap. Migrenele nu apar brusc precum nevralgiile

Cum deosebim durerile de cap. Migrenele nu apar brusc precum nevralgiile
Circa 20% din totalul durerilor sunt dureri de cap. Iar una dintre ele, nevralgia de trigemen, se situează pe locul 1, alături de pancreatita cronică, în clasamentul celor mai violente dureri. Migrenele sunt alte...

Livia Stanciu dă vina pe Parlament pentru că ani de zile ÎCCJ a constituit nelegal completurile de 5

Livia Stanciu dă vina pe Parlament pentru că ani de zile ÎCCJ a constituit nelegal completurile de 5
Galerie Foto Este daună totală pentru cauzele judecate la completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, Curtea Constituţională a hotărât că,...

Constantin Bălăceanu-Stolnici: “Prima noastră mare realizare a fost însăşi Unirea”

Constantin Bălăceanu-Stolnici: “Prima noastră mare realizare a fost însăşi Unirea”
Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici face un portret al României şi românilor la 100 de ani de la Marea Unire, care sunt marile noastre realizări şi eşecuri în ultimul secol, dar şi ce mai avem de...

Povestea lui Mihăiţă Papară, snowboarderul care își învinge soarta pe pârtie

Povestea lui Mihăiţă Papară, snowboarderul care își învinge soarta pe pârtie
Galerie Foto Mihăiţă Papară, de meserie jurist, este cel mai valoros reprezentant al parasnowboard-ului din România. Şi-a pierdut piciorul stâng într-un accident de maşină îngrozitor. Cu toate acestea, a reuşit să se...

General SPP, milionar din stârpirea gângăniilor

General SPP, milionar din stârpirea gângăniilor
Un contract oferit fără licitaţie de Regia Autonomă de Transport în Comun (RATC) Constanţa pentru servicii de curăţenie a autobuzelor sale readuce în atenţia publică afacerile fostului general SPP Florian...

Copiii au picioarele în paranteze până la un an şi jumătate

Copiii au picioarele în paranteze până la un an şi jumătate
Părinţii de copii sunt adesea îngrijoraţi după ce inspectează des picioarele, coloana copiilor, cu atât mai mult cu cât umblă multe păreri despre oasele copilului, dintre care unele sunt nereale. Interviu...

Afacere imobiliară cu iz penal derulată de apropiaţii Robertei Anastase

Afacere imobiliară cu iz penal derulată de apropiaţii Robertei Anastase
Firma de construcţii abonată, pe vremea guvernării PDL, la contracte grase cu statul, din acţionariatul căreia au făcut parte fosta soţie a ex-primarului democrat-liberal de la Sectorul 6, Cristian Poteraş, dar...

Surorile-fantomă de la malul mării

Surorile-fantomă de la malul mării
Galerie Foto Anca și Irina, două hoteluri odinioară etalon al turismului de succes al României, stau astăzi în paragină. Ajunse în pragul colapsului, cele două clădiri sunt dovada dezastrului din turismul de pe litoralul...

Laura Strijek, tânăra scriitoare cu viaţă de roman

Laura Strijek, tânăra scriitoare cu viaţă de roman
Galerie Foto Laura Strijek are 18 ani şi se laudă deja cu un roman publicat în limba engleză, “A Life in a World of Darkness”. Laura suferă de boala Crohn, o afecţiune care, din păcate, o ţine izolată în casă de ani de...

Implantarea protezei trebuie făcută când s-au epuizat toate celelalte tratamente

Implantarea protezei trebuie făcută când s-au epuizat toate celelalte tratamente
Trecerea anilor îi produce omului suferinţe în sistemul cardio vascular, dar şi în articulaţii, două zone vulnerabile. Peste 120 de boli se încadrează în capitolul maladiilor reumatismale. Unele sunt boli de uz...
Serviciul de email marketing furnizat de