x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Școli profesionale ca pe vremea lui Creangă

0
Autor: Alex Nedea 03 Iul 2017 - 17:23
Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Școli profesionale ca pe vremea lui Creangă
Vezi galeria foto


Să treci pragul unei şcoli profesionale româneşti e o experienţă la fel de tristă ca vizita la un cimitir. Proporţiile dezastrului din învăţământul românesc se văd în pereţii, în podelele, în ferestrele şi în dotările acestor instituţii de învăţământ. Copiii sunt nevoiţi să vină cu scule de acasă, profesorii fac cheta pentru materiale de sudură, iar autorităţile se acoperă cu proiecte roz pe hârtie.

 

Pe peretele atelierului de practică stă sprijinită o jumătate de panou pe care se mai poate citi: „...profesionale... e liceu profil”. „Uitaţi ce a ajuns învăţământul profesional: exact panoul de aici!”, arată revoltată Cerasela Băltăreţu, director adjunct la o şcoală profesională din centrul ţării. A acceptat să primească presa în interiorul şcolii sale şi să ne arate starea jalnică în care se află doar cu condiţia de a nu publica numele unităţii de învăţământ. Îi este teamă că părinţii vor înceta să îşi mai înscrie copiii aici, iar astfel ei vor muri. Numai că toate şcolile de profil din ţară sunt în aceeaşi situaţie. Căci, de ani de zile, România alocă sume ridicol de mici pentru investiţii în această formă de învăţământ. Pentru echipamente şi renovări, se cheltuiesc doar cinci procente din toată suma alocată învăţământului profesional şi tehnic. Este cel mai mic nivel de finanţare din toată Uniunea Europeană. Dăm pentru şcolile profesionale doar 0,6% din PIB, adică în jur de 900 de milioane de euro.

 

Frigul din oasele elevilor

Cerasela Băltăreţu tremură de indignare. De fiecare dată când vede atelierul de practică, îşi amintește cât s-a zbătut pentru renovarea clădirii și cât de inutil a fost totul. Locul arată astăzi la fel ca un grajd abandonat. Prin geamurile sparte intră nestingherit gerul. Doar caloriferele uriaşe, care stau încinse tot timpul pe timp de iarnă, mai înmoaie aerul din încăpere şi copiii îşi mai pot descleşta degetele de pe mânerul ciocanelor sau al pilelor. Dar şi aşa, de multe ori temperatura din încăpere măsoară câteva grade sub zero.

„Geamurile nu ar fi o problemă să le schimbăm, dar tot pătrunde frigul, pentru că structura e de aşa natură că intră prin pereţi, pe la uşă. Uitaţi cum e aici”. Directoarea bagă mâna prin găurile unuia dintre pereţii care ar fi trebuit să separe camera de o alta dezafectată. Suntem la începutul primăverii şi asistăm la cursuri de lăcătuşerie. Măsurăm temperatura în încăpere: -4 grade.

În sală sunt vreo 20 de elevi lucrând zgribuliţi, cu umerii ridicaţi deasupra bărbiei. Zgribulită e şi directoarea adjunctă: „Stăm de 15 minute aici şi deja îmi e frig. Imaginaţi-vă că ei stau aici şase ore”. Ia între palme mâna unui elev: „Uitaţi-vă, are mâinile reci!”. Băiatul poartă o salopetă subţire şi dedesubt trei pulovere care îi ţin de cald şi afară, şi la ore. 

 

Investiţii făcute acum 100 de ani

Frigiderul pe post de atelier arată jalnic. Pe jos, resturile de mochetă indică faptul că cineva, cândva, s-a preocupat pe ce calcă elevii. Dar mocheta a început să se roadă în urmă cu zeci de ani și astăzi podeaua e aproape complet decopertată. Se vede cimentul fundaţiei. „Uitaţi-vă cum arată bancurile noastre!”, exclamă directoarea şi scoate scânduri putrede dintr-o masă unde fusese prinsă o menghină. La un astfel de banc lucrează Lucian, din clasa a 9-a. Ar trebui să construiască un ciocan dintr-o bucată de fier tăiată dintr-o bancă veche. Stă cocoşat deasupra piesei prinse în menghină şi trece apăsat cu pila peste bucata de metal, scoţând un scârţâit jalnic. Dar, oricât se chinuieşte, pare să nu avanseze în niciun fel. Pentru că pila cu care lucrează e netedă ca în palmă, zimţii sunt tociţi, iar şcoala nu are altă sculă să îi dea. Se străduieşte de câteva ore şi se uită cu jind la colegul de lângă el care aproape că şi-a terminat ciocanul. El a venit cu pilă nouă, de acasă. „Eu m-am apucat să fac ciocanul odată cu colegul. Dar nu am reuşit să fac decât un colţ. E foarte trist. Nu avem lucruri cu care să lucrăm şi ar trebui să cumpărăm din banii noştri. Am avut și eu pila mea, dar s-a stricat şi am ajuns tot la asta”. Asta e singura lecţie garantată pe care o predă şcoala românească: sărăcia. Atelierul a devenit un loc al donaţiilor, unde profesori şi elevi deopotrivă sunt nevoiţi să vină cu materiale de lucru de acasă. „Mai vin copiii de acasă cu tablă”, zice Cerasela Băltăreţu, „aduc două plăcuţe şi «Hai să le găurim!». Ultimele dotări, dacă le pot numi dotări, au fost în 2014, când am primit nişte pile şi nişte ciocane. Degeaba ne dau scule dacă nu ne dau şi materiale. Pentru materiale noi ne zbatem foarte mult, ne ducem cu miloaga de colo-colo”. 

 

Fonduri europene, misiune imposibilă

Directoarea adjunctă a tot încercat să schimbe faţa atelierului de practică din şcoala ei. A fost tot timpul convinsă că nu poate să lase lucrurile aşa şi să se mulţumească să dea vina pe sistem. Un astfel de atelier îi alungă elevii și îi condamnă pe ei la dispariție, ca instituție de învățământ. „Când noi ne facem promovarea şcolii şi vin părinţii, şi eu le arăt atelierul ăsta, ce se întâmplă? Dumneavoastră v-aţi trimite copilul să înveţe într-un atelier ca ăsta? Altceva ar fi să fie un atelier cu ciment frumos, cu bancuri noi, să fie cald, şi alta e când vin copiii în promovare şi eu le arăt atelierul ăsta”. Cu gândul ăsta, Cerasela Băltăreţu s-a tot zbătut să schimbe lucrurile, dar efortul său a fost până acum în zadar. Mai întâi a încercat cu fonduri europene: „Se spune tot timpul: «Accesaţi fonduri!». Am tot urmărit programele şi, cum am prins o axă deschisă, cum ne-am apucat să facem un proiect. Dar e foarte greu să te califici, sunt o mie şi una de condiţii”. În paralel, a făcut cărare la Consiliul Local. „La primărie, de fiecare dată facem demersuri, şi de fiecare dată ne zic că se va face. Au venit, au măsurat, ne-au arătat ceva frumos: «Uite, aşa va fi!». Dar nu s-a întâmplat nimic din 2014. Tot vin, fac poze şi nu se întâmplă nimic”. Am mers şi noi la primărie să vedem ce se întâmplă. Și, deloc surprinzător, și nouă ne-au zis că va fi ceva frumos. Dar nu acum. „Pentru aceste ateliere sunt o serie de investiţii incluse în portofoliul de proiecte, sunt proiecte deja elaborate care vor intra în execuţie anul acesta. Anul trecut nu au fost fonduri. Pe de altă parte, vom face demersuri pentru asigurarea co-finanţării şi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală derulat prin Ministerul Dezvoltării”, ne spune şeful Departamentului Investiţii de la primărie.

Până se vor găsi bani pentru investiţii, Cerasela Băltăreţu şi şcoala ei aşteaptă. Aşteaptă şi oraşul a cărui economie bate pasul pe loc în lipsa profesioniştilor bine pregătiţi care să le ocupe locurile de muncă vacante. „Să ştiţi că cerere de meseriaşi este cum nu am avut niciodată. Anul trecut nu mai făceam faţă solicitărilor din partea service-urile auto care ne cereau copii să îi angajeze. Dar condiţii să îi învăţăm nu avem. Păi, noi nu avem nici măcar softul acela de diagnosticare pentru maşini, nu avem un stand de frâne! Învaţă la noi ce se învăţa acum o sută de ani, cu scule de acum o sută de ani”.  

 

 

Cifră: 0,6% din PIB, adică în jur de 900 de milioane de euro, este suma alocată în România pentru învăţământul profesional. O sumă insuficientă pentru nevoile acestui domeniu

 

Citeşte mai multe despre:   Cerasela Băltăreţu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!
Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, p...

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete
Galerie Foto Cele 35 de termoscanere pentru măsurarea temperaturii corporale, achiziționate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, fără licitație, fără anunț de participare, sunt livrate de una dintre companiile grup...

Cofetărie cu livrarea la domiciliu

Cofetărie cu livrarea la domiciliu
Galerie Foto Livrarea mâncărurilor gătite și a prăjiturilor la domiciliu este soluția salvatoare pentru restaurante, dar și pentru cofetării. Nu doar în marile orașe, unde sunt multe oferte și cererea ar putea rămâne...

Guvernul a modificat Codul Penal prin OUG. Avocatul Piperea: Este un act neconstituțional

Guvernul a modificat Codul Penal prin OUG. Avocatul Piperea: Este un act neconstituțional
Galerie Foto Pentru a doua oară de la începutul acestui an, Guvernul condus de Ludovic Orban a emis o Ordonanță de Urgență neconstituțională. În dorința de a înăspri pedepsele pentru cei care zădărnicesc combaterea...

În această periodă părinții trebuie să le asigure copiilor sentimentul de siguranță, astfel încât aceștia să nu simtă presiunea izolării sociale

În această periodă părinții trebuie să le asigure copiilor sentimentul de siguranță, astfel încât aceștia să nu simtă presiunea izolării sociale
Galerie Foto Interviu cu Florentina Negrescu, consilier psihologic și psihoterapeut format în psihoterapie integrativă și psihoterapie experiențială, formator și trainer, psiholog ”Clubul de Excelență” al Fundației Dan...

Ce poţi să faci şi ce nu poţi să faci

Ce poţi să faci şi ce nu poţi să faci
Galerie Foto În această perioadă, când instituţiile statului îşi reduc activitatea şi restricţionează contactul cu publicul, mulţi români se întreabă cum vor putea să-şi achite taxele şi impozitele către stat sau...

Judecătorii ÎCCJ ai căror rude au călătorit în zone de risc, considerați în imposibilitatea de a veni la serviciu

Judecătorii ÎCCJ ai căror rude au călătorit în zone de risc, considerați în imposibilitatea de a veni la serviciu
Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit, separat de ce a hotărât Secția de Judecători de la CSM, măsurile pe care le va întreprinde instanța supremă pe perioada instituirii s...

Hotărâre CSM: Decretul lui Iohannis și achizițiile publice, pe lista cauzelor urgente ale judecătorilor

Hotărâre CSM: Decretul lui Iohannis și achizițiile publice, pe lista cauzelor urgente ale judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca pe lista cauzelor nonpenale ce urmează a fi judecate de instanțe în perioada în care este instituită starea de urgență cauzată de pandemia de coronavirus să se...
Serviciul de email marketing furnizat de