x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Campanie Jurnalul. O idee mortală: înfrumusețarea fântânilor otrăvite

0
Autor: Alex Nedea 12 Sep 2018 - 15:09
Campanie Jurnalul. O idee mortală: înfrumusețarea fântânilor otrăvite
Vezi galeria foto


În comuna doljenă Terpezița, aproape că nu există fântână care să aibă apă curată. Oamenii sunt puși în fața a două opțiuni: ori se îmbolnăvesc, ori mor de sete. De ani de zile, era limpede că aici e nevoie de un sistem modern de aducțiune. Dar fostul primar, în loc de asta, a cheltuit banii pe înfrumusețat aceleași fântâni. Vreo 30 de bucăți, multe puse în câmp, la cinci kilometri de sat.

Nea Dumitru răsucește robinetul din curte, dintr-o mișcare scurtă din degete, și apa izbește cu presiune pereții de tablă ai găleții, sunând ca o talangă ruginită. O pompă electrică îi scoate omului apa din fântână și i-o aduce la robinet, ca la oraș. Ca la oraș, e doar robinetul, că apa vine direct din pânza freatică, fără să mai fie tratată. Iar la Terpezița, la cât de poluată e, ar fi nevoie de cea mai bună stație de tratare. Dar Filip Dumitru nu are stomac să mai aștepte stația de tratare a apei promisă de nu se mai știe când de la primărie. Își umple cana cu apă și o dă pe gât, ștergându-și mustățile, oarecum jenat că momentul e surprins de jurnaliști. „E sălcie așa și are și un puțin miros de ceva”. Jena lui vine de la faptul că știe că apa e contaminată, că nu îi face bine la sănătate, și totuși, pentru că nu are de ales, continuă să bea. „Are nitrați cu grămada. Dar ce să facem? De unde din altă parte să luăm? De multe ori, o mai fierbem, ca să se mai ducă din poluare, dar știu că nu trece”. Omul azvârle restul de apă în căldare. Ne zice să ne uităm atent pe pereții ei, unde se văd mai multe linii concentrice ce par ca de grăsime. „Uitați, aici sunt mai multe niveluri, unde a stat apa s-a lăsat o dungă, iar mai jos încă una, deci în raport de cum stă apa peste 24 de ore, se alege găleata cu o dungă galbenă care nu se mai spală. Pe moment, când o torni, apa nu e murdară, dar dacă rămâne mai mult de o zi, două, rămâne pe fundul găleții o culoare gălbană”. Zi de zi, Filip Dumitru bea apă, cu gândul la aceste dungi care rămân pe găleată, fără să aibă încotro. În sat, nu prea există surse de apă potabilă la îndemână, iar la pensiile celor din Terpezița, apa plată îmbuteliată e caviar curat.

Filip Dumitru a fost timp de 20 de ani contabil la primărie, până la ultimele alegeri, când i s-a închis drumul. „Nu am mai ținut cu PSD-ul și m-au roit ăștia”. Așa că acum vorbește liber despre cât de seci erau discuțiile în instituție, când era vorba de rețeaua de apă potabilă din comună, și cum pare că toate planurile de aducțiune s-au dus pe Apa Sâmbetei. „Se tot vorbește despre asta de vreo 7-8 ani: că se trage apă. S-au făcut proiecte, apoi s-au tot refăcut proiectele, și degeaba. Dacă nu ai apă, nu ai canalizare, nu avem nicio șansă. Tineretul nu mai vine de la oraș la țară, la ce să vină? Unde să se spele?”.

La ultimele analize ale Departamentului de Supraveghere în Sănătate Publică de la Direcția de Sănătate Publică Dolj, specialiștii au găsit în fântânile din Terpezița următoarele: „bacterii coliforme”, „Escherichia coli”, „enterococi”, adică microbi intestinali care pot provoca boli infecțioase interne grave. Cantitatea de nitrați (azotați) era cu mult peste ce ar trebui să se regăsească într-o apă potabilă. Nitrații sunt substanțe care pot provoca disfuncții ale glandelor tiroide și ale sistemului circulator. Mai grav, cercetări de laborator au arătat că, odată ingerați, nitrații pot elibera în corpul uman nitrozamine, substanțe implicate în apariția unor tipuri de cancer.

Sătenii au propriile variante despre cauzele care au dus la această contaminare: “E de la polar!”, ne zice nea Ion, un bătrân trecut de 80 de ani. “De la ce?”, întrebăm nedumeriți. “De la polar, de sus”. ”Ce înseamnă?”. „Uite cum se puse căldura acuma, de la polar”. Polar, adică poluare. ”Polarul” e necazul lui Ion, care nu știe dacă o să mai apuce ziua în care va avea robinet în bătătură. “Apa e sălcie. Comuna asta e blestemată. De câte ori nu au măsurat, ca să bage apă, și degeaba”. Direcția de Sănătate Publică Dolj a recomandat primăriei, de fiecare dată când a făcut analize, să scrie mare în dreptul celor contaminate: ”APA NU ESTE BUNĂ PENTRU BĂUT…”. Noi nu am găsit un asemenea semn. Asta poate și pentru că un asemenea mesaj, pus prin tot satul, ar crea panică printre localnici.

În astfel de condiții, în satul Terpezița, construcția unui sistem de aducțiune cu o stație de tratare nu era doar o necesitate, ci o extremă urgență. Dar fostul primar în ce credeți că a băgat trei miliarde de lei vechi? În fântânile deja poluate, pe care, conform scriptelor din primărie, le-ar fi... modernizat. Aproape două mii de euro pe bucată. La fața locului, e greu să îți dai seama de ce se cheamă că e “modernizată”. Poate pentru că unele dintre ele sunt wireless. Fără fir. Nu mai au nici măcar lanț cu care să scoți apa. L-au furat unii. În rest, de banii aceștia s-a pus niște uluce din care cică ar fi trebuit să se adape animalele. Animale nu prea mai are satul, îmbătrânit peste măsură, așa că unii localnici au transformat jgheaburile în ghivece de flori, să fie și mai frumos, și mai modern. S-au mai pus la fântâni și acoperișuri, a căror utilitate e intens dezbătută de localnici. “E bune, maică! Să nu te ploaie când scoți apă”, zice o femeie. Alta are varianta ei: “Folosește ca să nu cadă un animal!”. “Cum? Vine vaca de sus și pică în fântână?”, întrebăm nedumeriți. “Păsări! Iete o cioară, iete un porumbel, orice cade, și de aia sunt acoperite!”

În total, au fost 30 de fântâni în care s-au investit aproape trei miliarde de lei vechi. Culmea e că multe dintre ele sunt puse unele lângă altele, în câmp deschis, și la cinci kilometri depărtare de sat. E greu de înțeles rațiunea pentru care s-au cheltuit bani pentru ele. Scuza cu adăpatul animalelor nu ține, pentru că sunt amplasate tocmai pe cursul unei ape de unde beau apă animalele dintotdeauna.

Am vorbit cu fostul primar și l-am întrebat care a fost totuși utilitatea acestor investiții, căci nouă ne scapă. ”Păi, utilitatea lor e simplă: pentru că, nefiind acoperite, ploile ăștia (sic!) acide, vă dați seama, aveau efecte negative asupra calității apei”. “Dar cam câte ploi acide aveți în comună?”, întrebăm. „Vă dați seama, depinde de an, că pot fi foarte abundente, cum a fost anul trecut, pot să fie mai rare, cum a fost anul acesta și a fost secetă”.

 

Când arunci un ochi prin comună, nici nu ai cum să îl învinovățești pe fostul edil. A simțit că, și cu pânza freatică foarte contaminată, în satul lui e o foame teribilă de fântâni. Cât mai multe fântâni. Firmele de forat puțuri își fac reclamă pe toate gardurile și pare că este singurul business care merge strună aici. Iar unii săteni au și acum un singur vis măreț: „Fântână vreau!”, strigă Constantina Ciontu. „Îmi trebuie fântână, mumă. Că am fântână tocmai acolo la vale, cum să car?”.
Citat: „Se tot vorbește despre asta de vreo 7-8 ani: că se trage apă. S-au făcut proiecte, apoi s-au tot refăcut proiectele, și degeaba. Dacă nu ai apă, nu ai canalizare, nu avem nicio șansă. Tineretul nu mai vine de la oraș la țară, la ce să vină?”, Filip Dumitru

 La ultimele analize ale Departamentului de Supraveghere în Sănătate Publică de la Direcția de Sănătate Publică Dolj, specialiștii au găsit în fântânile din Terpezița următoarele: „bacterii coliforme”, „Escherichia coli”, „enterococi” ,adică microbi intestinali care pot provoca boli infecțioase interne grave.

Citeşte mai multe despre:   apa fantana,   comunaTerpezița

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Compania de Aeroporturi Bucureşti, “puşculiţa” lui Tiberiu Urdăreanu. 94 de milioane de euro în 10 ani

Compania de Aeroporturi Bucureşti, “puşculiţa” lui Tiberiu Urdăreanu. 94 de milioane de euro în 10 ani
Compania UTI Grup SA, controlată de controversatul om de afaceri Tiberiu Urdăreanu, unul dintre denunţătorii de serviciu ai DNA, din ultimii ani, a primit, zilele trecute, un nou contract din partea Companiei...

Naty Badea: Poezia e ca spălatul pe dinți, o scriu zilnic. Romanul e altceva

Naty Badea: Poezia e ca spălatul pe dinți, o scriu zilnic. Romanul e altceva
Naty Badea a făcut trecerea de la poezie la roman. "Rămâi cu bine! Rămâi cu mine!" este primul volum lansat de Naty. Este o poveste de dragoste emoționantă, cu un final atipic. Romanul a fost scris în întregime...

Protezele în artroză se pun după ce s-au epuizat tratamentele nechirurgicale

Protezele în artroză se pun după ce s-au epuizat tratamentele nechirurgicale
Există două mari categorii de boli reumatismale, cele de uzură, cum sunt artrozele, şi altele, inflamatorii, mai grave şi mai rare. Despre aceste boli, explică reumatologul Florin Rădulescu....

Suspiciuni de încălcare a legii în cazul pensionării lui Augustin Lazăr

Suspiciuni de încălcare a legii în cazul pensionării lui Augustin Lazăr
Galerie Foto Graba cu care Secţia pentru Procurori de la CSM a decis să aprobe cererea de pensionare a lui Augustin Lazăr, începând chiar cu ziua în care i se termină, la termen, mandatul de procuror general al României, dar...

Poprită într-un dosar de executare silită, o companie deţinută de mama lui Puiu Popoviciu îşi majorează capitalul

Poprită într-un dosar de executare silită, o companie deţinută de mama lui Puiu Popoviciu îşi majorează capitalul
Galerie Foto În timp ce unele dintre companiile pe care omul de afaceri Puiu Popoviciu le mai deţine, încă, în România, prin intermediul mamei sale, în vârstă de 89 de ani, trag oblonul, o altă societate din siajul...

Cum creştem copii generoşi

Cum creştem copii generoşi
Generozitatea şi empatia sunt abilităţi ce pot fi învăţate de copii încă de la vârste fragede. Uneori, dorinţa unui copil de a împărți mâncarea sau o jucărie nu vine natural, însă nu trebuie să vă...

Miza pentru care Lazăr se ține de scaun: pensia de 27.000 de lei pe lună

Miza pentru care Lazăr se ține de scaun: pensia de 27.000 de lei pe lună
Augustin Lazăr alege să-și finalizeze cariera de procuror în cel mai urât mod posibil. Luptându-se să rămână în funcția de procuror general, până în ultima zi a mandatului, deși, încă de acum șase luni...

Radu Găvan: Scriitorii sunt diavoli sau zei, dar și fragili în fața celorlalți

Radu Găvan: Scriitorii sunt diavoli sau zei, dar și fragili în fața celorlalți
Galerie Foto Scriitorul Radu Găvan şi-a cucerit cititorii prin stilul său direct. „Diavoli fragili" este al treilea roman al autorului, un roman întunecat dar din care reiese dragostea pentru literatură. O carte despre fragili...

Lupta cu osteoporoza începe în adolescenţă

Lupta cu osteoporoza începe în adolescenţă
Un bau-bau mai recent sperie lumea: osteoporoza. Adică, prin pierderea de masă osoasă, se şubrezesc oasele şi apar fracturi la căderi banale. Sunt atacate de osteoporoză mai cu seamă femeile, după instalarea...

Piața Obor – raiul strugurilor de aprilie la 2,90 lei/kg

Piața Obor – raiul strugurilor de aprilie la 2,90 lei/kg
Cu două săptămâni înainte de Paște, în Piața Obor, un kilogram de struguri e mai ieftin decât 2 legături de ceapă. Nu e scumpă ceapa, cum s-ar putea crede, ci strugurii sunt cei care au eclipsat verdețurile...

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei
Galerie Foto Una dintre încercările disperate de a anihila Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, structura de parchet care investighează “unităţile de elită” ale DNA din Ploieşti şi Oradea, care a...

Pe vremea când era primar la Sibiu, Iohannis a vrut să desființeze Consilul Național pentru Soluționarea Contestațiilor

Pe vremea când era primar la Sibiu, Iohannis a vrut să desființeze Consilul Național pentru Soluționarea Contestațiilor
Într-unul dintre multele mandate pe care actualul preşedinte al României, Klaus Werner Iohannis, le-a avut în calitate de primar al Sibiului, acesta a încercat să desfiinţeze reglementările legale care dădeau dr...

Ziua “Z”: CCR decide dacă Înalta Curte a încălcat Constituţia

Ziua “Z”: CCR decide dacă Înalta Curte a încălcat Constituţia
Galerie Foto Curtea Constituţională va decide, astăzi, dacă va admite sau nu sesizarea făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură...

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”
Galerie Foto Dacă până acum un deceniu bolile de inimă şi infarctul miocardic păreau apanajul persoanelor cu vârste mai înaintate, în ultimii ani tot mai mulţi tineri sub 40 de ani ajung pe masa de operație şi chiar mor...

În laparoscopie, chirurgul palpează organele cu vârful instrumentelor, nu cu degetele

În laparoscopie, chirurgul palpează organele cu vârful instrumentelor, nu cu degetele
Un pas important făcut de chirurgie a însemnat extinderea intervenţiilor minim invazive. Nu se mai practică o tăietură mare, cu bisturiul, ca în chirurgia clasică, se fac 2-3 incizii mici, cât butoniera de la c
Serviciul de email marketing furnizat de