x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cântarea României, defăimarea Occidentului (12). Podișca lui Oprescu

0
Autor: Viorel Ilişoi 07 Aug 2013 - 20:13
Cântarea României, defăimarea Occidentului (12). Podișca lui Oprescu Victor Stroe/Intact Images Cel mai înalt pod de culoare albă din fostul lagăr comunist
Vezi galeria foto


(Continuare din episodul 11)
Dacă ar apărea acum în compartiment un marțian și l-ar face pe Titus Ceia să leviteze, prietenul meu ar spune – plutind: "Mda... Un omuleț". Dar și dacă extraterestrul s-ar deda la acțiuni ostile, cum ar fi să ne mănânce slănina din rucsac, Titus nu s-ar repezi să-i dea una peste mânuța lui verde. Ar spune tot așa: "Mda... Un omuleț. Mănâncă slăninuță". Și s-ar culca la loc. Pentru că Titus, cu tot sângele unguresc de la bunică-sa, nu este mai puțin român decât românii curați și buni. Iar românii, în momentele lor de lehamite, sunt insensibili la fantastic, la splendoare, la mizerie, la orice. Chiar și la istorie. Ei înțeapă măreția cu degetul și o dezumflă, o transformă într-un fleac și zic "mda".

Îmi vine în minte ce spune  Prințul Charles la sfârșitul filmului documentar "Wild Carpathia". L-am văzut la Travel Channel chiar înainte de a pleca spre Suedia. Reporterul  îl întreabă: "Ce iubiți mai mult din România?" Și Prințul răspunde scurt: "Sentimentul veșniciei". Avea dreptate. Noi facem totul ca și cum am fi veșnici. "Ce ziceai, Ioane, vin turcii?" "Da, măi, Gheorghe. Câtă frunză și câtă iarbă". "No, lasă-i să vină, că doară nu vin de tot. Ai să vezi că-n patru-cinci sute de ani pleacă !"

Chiar și drumul pînă în Suedia, observ, îl facem ca și cum ar dura o veșnicie. Rucsacul cu mâncare este prima dovadă. Oricât am mânca din el, pare să nu se mai golească. Iar mâncarea, plină cu E-uri, nu se strică în veci. De asta se întoarce Titus cu spatele la turbină: fiindcă va vedea altele în următoarele mii de ani. De ce să se trezească acum? Și eu de ce să mă tot izbesc cu aparatul de fotografiat în geam ca fluturele în bec? Am o veșnicie la dispoziție să fotografiez turbine eoliene înfipte în mijlocul mării. Ar putea să dispară marea, că nu e românească, deci nici veșnică, dar nici ăsta n-ar fi un motiv să mă grăbesc.

Din sentimentul ăsta al veșniciei se naște lehamitea. Simt cum mă învăluie și pe mine — venind dinspre Titus. Mă acoperă ca un clopot de sticlă și flacăra exaltării de mai înainte se stinge cu un ultim vârticuș de fum. Mă uit la Titus, la turbină, iar la Titus – și în cele din urmă îi dau dreptate. În fond, are vreo douăzeci de ani trăiți înaintea mea. Dacă mie, încă tânăr, mi se pare uneori că sunt înțelept, Titus chiar ar putea să fie. Și permanent, nu doar câteodată, ca mine. Păi, bine face el că se întoarce cu spatele la turbină. N-avem și noi de astea la Cogealac, în Dobrogea? Și nu una, două, ci sute. Sunt pline dealurile de mori de curent. De la Vlad Țepeș nu s-a mai văzut ceva asemănător. Moriștile alea stau pe deal și macină cumulonimbuși, țăranii stau acasă și primesc uium în euro. Dacă ți-a dat Dumnezeu – prin mijlocirea primarului – o morișcă de asta pe bucata ta de pământ, om te-ai făcut. Adio,sapă! Adio, transhumanță!

Iar podul – ce mare scofală cu podul ăsta? E doar un pod peste mare, o cale ferată zvârlită uite-șa între două insule. Trenul a pornit, acum gonește. Dar fără hurducături, ci alunecă lin ca untul în tigaie. Simt că parcă zbor peste valuri. Întind mâinile ca niște aripi.  Recunosc, e o încântare. Senzația de zbor n-am mai simțit-o decât în copilărie, când am căzut din copac – însă atunci a durat foarte puțin, n-am savurat-o. Iar la destinație a fost de-a dreptul neplăcut. Uneori mai zbor așa în vis și atunci e la fel de frumos ca acum. Zece-cinșpe minute de plutire între două ceruri suprapuse! —pentru asta aș veni și pe jos până aici...

Fără îndoială, n-a fost o joacă pentru inginerii danezi să tragă linia ferată peste mare. Totuși, oricât de greu a fost, nici nu se compară cu podul nostru dintre Calea Griviței și Grozăvești – Pasajul Basarab din Capitală. Ideea a apărut încă din 1936 și a tot fost reluată de atunci. Însă abia după Revoluție s-a trecut la treabă. Întâi, a durat vreo zece ani de când s-a aprobat proiectul și până la primul cancioc de mortar. Pe urmă, încă cinci ani și ceva — construcția. Danezii au făcut planul și s-au apucat imediat de bătut pari în mare. Ei n-au avut a se război cu delfinii prin tribunale ca să-și poată construi podul pe teritoriul lor. Pe când la noi, ăhă!, ce bătălie s-a dat cu rechinii pentru fiecare palmă de pământ expropriat, pentru fiecare cărămidă dintr-o magherniță darâmată! Pentru că acea magherniță era monument de arhitectură. Cu acte în regulă, căpătate peste noapte. Dar noi am fost atât de deștepți și de hotărâți, ca de fiecare dată, încât până la urmă am reușit să cumpărăm bucată cu bucată cartierul ăla infect și să-l dărâmăm, chiar dacă pentru asta a trebuit să plătim mai scump decât pentru Manhattan, cu Gemeni cu tot. Că așa suntem noi, românii: când ne punem ceva în cap, nimic nu ne stă în cale. Astfel că acum putem să ne mândrim cu cel mai scump pod din lume, peste 125 de milioane de euro pe kilometru, titlu la care danezii nici nu ar îndrăzni să viseze. Guvizii lor au stat cuminți în apă, n-au făcut valuri că li se distruge habitatul.

Al nostru e un pod scurt; nici măcar doi kilometri. Răutăcioșii îi zic podișcă. Podișca lui Oprescu. Dar așa podișcă cum e, este totuși cel mai lat pod cu hobane din Europa. Și ne mândrim cu asta. Și nu numai atât. Este cel mai înalt pod de culoare albă din fostul lagăr comunist, cel mai lung pod urban care trece peste o cale ferată de tip vechi, cât mai aproape de gară, podul cel mai apropiat de sediul unui guvern, cel mai nou pod dintr-o capitală est-europeană cu două milioane de locuitori, cel mai mare și mai modern pod peste Dâmbovița  — și deține și alte numeroase recorduri.

La danezi a fost efortul unui întreg popor. La noi, doar doi oameni au făcut totul. Cel puțin așa scrie pe o plăcuță: "Început de Băsescu și finalizat de Oprescu". Nici nu e de mirare, pentru că însuși poporul nostru a fost creat de doi bărbați, Decebal și Traian.  Atunci a fost invers: Decebal început și Traian a finalizat.

Peste toate astea, mai mult ca sigur că danezii nici de o inaugurare ca lumea n-au avut parte. La noi, a venit primarul Oprescu, a tăiat panglica a nu știu câta oară, au defilat majorete, motocicliști, polițiști călare, cu fanfara, mii de bucureșteni s-au plimbat toată ziua pe pod, până le-a zis primarul: "Hai, gata, că-l murdăriți!" Pe podul danezilor s-au pescărușat pescărușii — așa cum se găinățează găinile. În rest, nicio plăcuță, nicio inscripție.

Ne apropiem de uscat. Se aude în difuzoare vocea șefului de tren:
— Dragi pasageri, trenul a avut o oprire neprogramată pe pod din cauza unei erori la calculatorul de bord, care a fost remediată pe loc. Ne cerem scuze. La prima oprire vom staționa cincisprezece minute pentru verificări suplimentare. Fumătorilor le este permis să fumeze pe peron.

La noi, trenurile nu întârzie decât în două situații: când se dilată șinele și când nu se dilată. Dar niciodată nu ne spune nimeni nimic, de ce și cum. Nouă ne place neprevăzutul, misterul. Mă taie un fior de spaimă. N-am știut că am trecut printr-un pericol. Puteam rămâne cine știe cât în largul mării, naufragiați pe un pod fără prea multe recorduri la activ. Câțiva călători au ieșit pe coridor și comentează întâmplarea cu calm.
Trenul oprește în gară. De undeva, din capătul vagonului, se aud aplauze. Înseamnă că nu suntem doar doi români în tren.
(Va urma)
   
Cântarea României, defăimarea Occidentului
episodul 1 - Ţara lui "Merge şi aşa"
episodul 2 - Cetăţean de onoare din întâmplare
episodul 3 - Occidentul, demn de mila noastră
episodul 4 - Sufletul mort al Vienei
episodul 5 - Şunca din seif
episodul 6 - Răzbunarea unui român sărac
episodul 7 - O, ce vacă minunată!
episodul 8 - Trenuri nemţeşti şi alte aroganţe
episodul 9 - Nişte provinciali
episodul 10 - Un vagon numit Europa
episodul 11 - Primire cu câine și sare
episodul 12 - Podișca lui Oprescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cîțu, trimis să muște mâna care i-a semnat contracte

Cîțu, trimis să muște mâna care i-a semnat contracte
Galerie Foto Florin Vasile Cîțu, noul prim-ministru desemnat de Klaus Iohannis ca să formeze un nou Guvern, a fondat, alături de Daniel Daianu și de fostul ministru tehnocrat al Muncii Dragoș Pîslaru celebra companie GEA...

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale
Începând cu anul 2015, imediat după preluarea de către Klaus Werner Iohannis a primului său mandat de președinte al României, Curtea Constituțională a fost pusă într-o situație fără precedent, până la...

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”
În privinţa ochilor, în populaţie circulă versul acela din poezia lui Topârceanu: „Lung prilej de vorbe şi de ipoteze”. Multe ziceri în popor despre ochi sunt neclare, încercăm să limpezim o serie de...

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului
Galerie Foto Ghinion pentru Mircea Băsescu, în legătură cu cea de-a doua companie pe care o patronează și care se află, în prezent, în procedura falimentului. Propunerea lichidatorului judiciar al SC MB Consult Company SRL C...

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da
Galerie Foto Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret...

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...
Serviciul de email marketing furnizat de