x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Centenarul Marii Uniri - Povestea fabuloasă a bunicii României Mari

0
Autor: Viorel Ilişoi 12 Ian 2018 - 14:02
Centenarul Marii Uniri - Povestea fabuloasă a bunicii României Mari


Pia Bratianu, personalitate fabuloasa, pe nedrept uitata astazi, s-a aflat timp de peste 50 de ani, cu discretie, in miezul celor mai importante evenimente din istoria Romaniei, de la Unirea Principatelor pana dupa Marea Unire din 1918.

Pia Bratianu a fost, dupa cum scria istoricul Ion Nistor, zeitatea neva zuta care "a suflat vant bun in panzele corabiei cu care Bratienii au navigat barbateste si cu mult folos pentru tara prin furtunile istoriei noastre ". Parca Dumnezeu a smuls-o pe fiica pitarului Luca Plesoianu din previzibilul ei destin neinsemnat, de mica boiereasa din Ramnicu-Valcea, si i-a dat altul: acela de suflet neinfrant al unei familii care a dat Romaniei patru prim-ministri si o pleiada de savanti si artisti. Fara ea, marea dinastie politica a Bratienilor nu ar fi avut aceeasi vigoare. Fiindca nici una dintre marile lor realizari istorice nu s-a petrecut fara stirea si fara parerea Piei. Si n-a fost decat o femeie simpla, dar cu un formidabil instinct care i-a condus fiecare pas in viata. 
 

Iubirea unui patriarh

Forta batranului Ion C. Bratianu, patriarhul politicii romanesti, venea, chiar si la acea varsta, din caracterul lui de luptator neobosit si din insufletirea pe care Pia i-o insufla cu dragostea ei. Primul-ministru de atunci primea, la 65 de ani, scrisori printre ale caror randuri ardea nestinsa dragostea vietii lui. "Iubitul meu - ii scria Pia -, eu nu ti-am trimis nici o manifestare publica pentru aniversarea noastra (6 iulie, cununia). Te mai sarut inca o data pentru toata afectia ce ai pentru mine si pe care cateodata nu o merit, cand te cert, cum ziceti voi, dar poate atunci te iubesc mai mult... Pesemne ca numai noi amandoi avem inima, fiindca suferim de despartire." Iar el ii raspundea: "Cand te-am luat, imi erai draga, in urma, pe langa dragoste, se adaogase, nu mila cum zici tu, ci o simpatie (...), iar de la un timp incoace te-ai inhatat de toata fiinta mea". 
 

Dragoste la prima vedere, pana la moarte

Ion C. Bratianu si Pia s-au cunoscut in 1858. Ea era abia o fetiscana de 16 ani, cu un pospai de educatie primit la pension, fara parinti, in grija a doi unchi cu vederi conservatoare. Bratianu, cu 20 de ani mai in varsta, s-a indragostit de cum a vazut-o printre celelalte domnisoare invitate la un ceai in casele unui amic de-al sau din Ramnicu-Valcea. Unchii ei s-au opus unei casatorii cand Ion C. Bratianu le-a transmis, prin intermediari, dorinta lui de a se casatori cu fiica raposatului Luca Plesoianu, cel care isi lasase averea, prin testament, taranilor. "Nu se poate sa mergi dupa un vagabond care si-a vandut mosiile pentru nebuniile lui politice", au strigat ei. Sforile de alcov le-a tras sora lui, Maximila, stareta Manastirii Ostrov. Aici aveau ei sa se si cunune, pe 6 iulie, la numai doua luni dupa ce se vazusera. 
 

"Legea neamului ne leaga"

Au locuit la Anica, sora mai mare a lui Ion, intr-o camera saracacioasa, pana cand a fost amenajata casa din Stefanesti-Arges, care va deveni un fel de Mecca a liberalilor, un loc unde s-au luat cele mai grele decizii pentru soarta Romaniei, dar, mai intai, paradisul luminat de o iubire cum rar cunoastem in randul personalitatilor noastre istorice. 
Aici avea sa li se nasca primul copil, Florica, disparuta dintre vii la numai 3 ani. Cu numele ei a fost botezat domeniul din Stefanesti. 
Pia a nascut alti sapte copii: Sabina (1863-1941, casatorita cu doctorul Constantin Cantacuzino, descoperitorul vaccinului antidifteric), Ion (1864-1927, de cinci ori prim-ministru, cel mai mare om politic si de stat al Romaniei, artizan al Marii Uniri de la 1918, tatal marelui istoric Gheorghe Bratianu), Constantin (1867-1950, inginer constructor si agronom, ultimul presedinte al PNL, mort in inchisoarea comunista de la Sighet), Vintila (1867-1930, prim-ministru, primar modernizator al Capitalei, ministru de razboi in prima conflagratie mondiala, ministru de Finante. Maria (1868-1945, mama poetului Ion Pillat), Tatiana (1870-1940), Pia (1872-1946, casatorita Alimanesteanu). Toti crescuti si educati de Pia in respectul adanc fata de valori fundamentale: Dumnezeu, tara, familia, onoare, sacrificiu, sub deviza "Legea neamului ne leaga". 
 

"Pregatiti-va sa fiti oameni"

In scurt timp, cu ravna, atat de tanara sotie a lui Ion C. Bratianu invata franceza, istorie, gramatica si isi desavarseste cunostintele literare din pension. Sunt ani grei, de lipsuri materiale si de incrancenate batalii politice, luminati doar de iubirea lor: unul fata de altul si a amandurora fata de copii. Acestora, Pia si Ion le intocmisera un program sever de instruire, ziua incepand cu dusul de dimineata si incheindu-se cu rugaciunea intr-o camera cu peretii acoperiti de un imens drapel tricolor. Pia, suferind cumplit de fiecare data cand unul dintre copii nu-i era alaturi, isi da acordul, in 1877, ca Ionel, viitorul mare om politic, sa fie dus pe front, la numai 13 ani, sa vada cu ochii lui trupele romane luptand pentru independenta. Ea vedea, mai ales in baieti, niste continuatori de nadejde ai operei patriotice a tatalui lor. "Voi trebuie sa va ocupati de politica - le scria ea fiilor aflati la studii la Paris; este o astfel de lipsa de oameni cumsecade cari sa lucreze cu inima, ca n’o sa se poata sa va sustrageti. Prin urmare, pregatiti-va sa fiti oameni, fiindca aveti mult de facut." 
 

Cifrul de stat, pe mana copiilor

Copiilor le-a dat, lucrand in acest scop zi de zi, cea mai buna educatie si i-a format in spiritul inalt ce aveau sa-l dovedeasca toti. Cand Ionel i se plangea ca este excedat de examene, la Sainte-Barbe, ea ii raspunde: "Draga Ionel, Tu te plangi in scrisoarea ta ca n’ai destula vointa. Obisnuieste-te de a-ti lua o indatorire s’a o indeplini cu sfintenie si peste catva timp ai biruit acea slabiciune. Sunt tineri cari trec oricum, nefiind angajati ca tine, adica purtand un nume ca al tatalui tau si pe care l-a facut singur numai prin forta de caracter ce a avut; asadar tu, purtandu-l, esti tinut a-l tine in onoare pana cand va veni ocazia ca sa-l distingi si prin tine." Tatal avea atata incredere in copiii sai, incat acestia, la Florica, erau singurii care stiau cifrul si-i decodificau corespondenta cu Carol I. 
 

Viata de sacrificiu

Pia este este sfasiata de durerea despartirii temporare de fiii sai: "Nu pot sa ma obisnuiesc cu despartirea, imi este foarte penibil. Cand va veni timpul sa nu mai fim astfel impartiti? Aceasta este soarta noastra, a parintilor: a continua viata de sacrificiu pentru binele vostru." Dar acest suvoi fierbinte de dragoste materna se opreste brusc atunci cand mama afla ca Ionel, ajungand la Paris dupa trei zile si trei nopti de mers cu trenul, nu s-a prezentat in acea zi la cursuri, si este inlocuit de intransingenta: pur si simplu nu-i mai scrie nici un rand, ceea ce il face pe tanarul Bratianu sa sufere cumplit. El scrie disperat: "Cand ma gandesc cat mai am pana sa va vad pe toti, ma apuca groaza. Cu atat imi pare ca trece de repede zi cu zi, cu atat de nesfarsit imi pare acest an, mai ales ca de trei zile n’am primit nici o stire de la voi. Prin urmare, Mama draga, Tata draga si voi toti copii, scriti, scriti si iara scriti!". Dar, primind din partea fiului, care a lipsit o singura zi de la cursuri in toti anii de studii, incredintari ca nu se va mai repeta, Pia da iar glas durerilor ei de mama: "Tu, draga Ionel, sa imi scrii tot’dauna cum esti, ca sa stiu cel putin cand ai fi bine, sa nu ma ingrijesc si atunci; de se iveste vr’o epidemie, iarasi sa-mi spui. Imbraca-te cu flanela ca sa nu racesti. Scrie-ne si despre hrana, de este igienica si destula. Lapte sa nu prea mananci, fiind falsificat. Ciocolata ia-o cu apa." 
Pia Bratianu a trait ca Penelopa, asteptandu-l o viata, de pe unde era el chemat de indatoriri, pe iubitul ei sot, caruia ii scria de cateva ori pe zi, arsa de dorul lui. Nu a ezitat sa-si vanda mosia de zestre pentru a-i acoperi cheltuielile periplului in cautarea unui principe strain. Il tinea la curent cu toate miscarile politice de la Bucuresti, il incuraja, ii dadea sfaturi - si multe din ele au fost urmate intocmai, implinindu-se fericit, asa cum l-a sfatuit in taina si pe Ionel in momente de rascruce, pana la moartea ei, in 1920, ceea ce i-a atras supranumele, de o rara caldura launtrica, de "bunica Romaniei Mari".


 

Istoria intima a Romaniei

Iubirea ce-i unea pe Bratieni ii facea pe acestia sa-si scrie intr-un ritm si cu o caldura uluitoare. Isi scriau zilnic si de mai multe ori: sotii - unul altuia, mama - tuturor, copiii le scriau parintilor si fiecare, fiecaruia; toata viata legati de dragostea ce le fusese insuflata de mici, Bratienii au comunicat in secolul al XIX-lea mai mult si mai intens decat se face astazi in secolul Internetului. La Florica se adunasera si erau pastrate cu sfintenie nenumarate cufere cu scrisori de familie. Multe dintre acestea au disparut in primul razboi mondial, la fel cum a disparut mai tarziu si cea mai mare biblioteca particulara, arsa de comunisti, saptamani la rand, la Florica. "Am reclamat sefului de banda, Mackensen, neincetat, sa mi-o dea, ca nu are drept sa ia corespondenta familiei mele, dar in zadar", noteaza, putin inaintea mortii, Pia Bratianu. S-au mai pastrat totusi zeci de mii de pagini, o istorie intima a Bratienilor, si implicit a Romaniei, din care unele au constituit materia celor 5 volume de corespondenta aparute in 1934, pentru a caror reeditare a venit timpul.

 

INEDIT
Poezia "Mama", scrisa de Ion I.C. Bratianu la 15 ani, a fost descoperita anul trecut de cercetatorii Centrului Cultural "Bratianu" de la Florica si vede acum pentru prima oara lumina tiparului, in "Jurnalul National".
Mama
Anu Nou ne aduce scire
Ca se schimba intreaga
fire,
Fetele natange
Se vor face prea
barbate;
Mama, precum e dreptate,
Nu se poate plange,
Astfel nu va mai cearta.
Pe copii, toti ii iarta
Si pe servitori.
Cu Ionel ca sa-l insele
Nu mai sta la socotele
Toate sunt pe flori
Mama nu mai voieste
inca sa se duca cu
fetitele-i iubite
Declarasa cam ciupite,
pe la baluri.

 

Casa cu spirit bun si cald
Lenuta Stanciu
directorul Centrului Cultural "Bratianu"

Pentru mine Florica este casa cu spirit bun, cald, spirit ce cuprinde in vraja lui sufletele, insufletind amintirile. Cateodata mi se pare ca traieste, ca are un suflet plamadit din sufletele pline de iubire ale tuturor celor care au trait aici. Pia Bratianu a fost sufletul acestui paradis. Marile ei virtuti, din care a facut principii de viata, erau grija pentru educatia copiilor, sfintenia vietii de familie, dragostea de munca si de mosie, preocuparea permanenta pentru interesele superioare ale neamului. Au fost principiile de baza pe care ea le-a aplicat in cresterea copiilor. Tot ea a fost cea care le-a inspirat copiilor rabdarea de a privi si putinta de a medita cu seriozitate asupra actiunilor pe care le vor infaptui mai tarziu. Cea mai de pret comoara ramane spiritul ce a domnit aici, ce a insufletit aceste ziduri. La toti Bratienii gasim aceasta contopire in suflet: a celor dragi, cu aceste locuri minunat cantate de Ion Pillat." 
 

Articol republicat din 01 Mar 2004


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de