x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cetatea Nicopole, în istoria românilor

0
Autor: Magda Cristina Ursache 03 Iul 2013 - 03:38
Cetatea Nicopole, în istoria românilor


Cetatea Nicopolei e legată de istoria României în două momente istorice, mult îndepărtate unul de celălalt. Unul este cel din 25 septembrie 1396 (28 septembrie, după unele surse), când, la sud de Dunăre forţele creştine se înfruntau cu cele otomane, conduse de Baiazid Fulgerul. A mai fost numită şi „cruciada de la Nicopole”, având toate caracteristicile cruciadelor Evului Mediu, iar ofensivei catolice – finanţată în mare măsură de Franţa, Anglia şi Ungaria şi binecuvântată de Papa Bonifaciu al IX-lea – i s-a alăturat şi voievodul Mircea cel Bătrân, domn al unei ţări ortodoxe. Aflată la graniţa (fizică) între creştinism şi islamiscm Valahia beneficia de avantajul unei armate familiarizată cu strategiile de luptă otomane (să ne amintim fie şi numai victoria de la Rovine, care demult a ajuns pagină de carte... de literatură, nu doar de istorie). Din păcate, orgoliile occidentalilor au prevalat în stabilirea strategiilor şi conducătorilor creştini ai luptei de la Nicopole – propunerile voievodului muntean au fost respinse, aşa cum a fost respinsă şi sugestia de aşezare a lui Mircea cel Bătrân la comanda aripii drepte cruciate, care avea să deschisă atacul –, iar victoria otomanilor a venit (aproape) de la sine. 
Bătălia de la Nicopole din 1396 fixează, în istorie, reperele aşezării ulterioare a turcilor la sud de Dunăre. După aproape o jumătate de mileniu, tot la cetatea Nicopole (de data aceasta aflată sub stăpânire turcească) avea să se joace unul dintre capitolele importante ale Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, la care a participat şi România (care îl trece în propria-i carte de istorie sub numele de Războiul de Independenţă, căci la finele lui românii ies, definitv, de sub „protectoratul” otoman).
Bătălia de la Nicopole a avut loc pe 3 iulie 1877 (16 iulie, stil nou). În câteva cuvinte, „schiţa” istorică a bătăliei este următoarea: Paşa din Vidin este trimis să apere graniţa naturală a Dunării, pentru a împiedica trecerea fluviului de către armatele ţariste (cărora li se vor alătura cele româneşti). Între obiectivele lui se numără şi consolidarea cetăţii Nicopole, ca punct strategic de apărare. Dar... noul corp de vest al armatei ruse, aflat sub comanda generalului Nikolai Kridener, reuşeşte să captureze oraşul înainte de sosirea trupelor lui Osman Paşa. În aceste condiţii, paşa se vede obligat să se retragă cu trupele sale la Plevna (la 40 km sud de Turnu Măgurele). Plevna avea să cadă după 4 luni lungi de asediu, şi România avea să aducă o contribuţie importantă la această victorie. Osman Paşa însuşi alege să predea armele românilor şi să devină prizonierul tânărului principe de la Bucureşti, Carol I. Un prizonier de lux, căci, spun istoricii, el nu a fost dus la închisoare, ci ţinut într-un hotel, de la intersecţia dintre vechiul Pod al Mogoşoaiei (Calea Victoriei) şi strada Câmpineanu, de la fereastra căruia, se zice, „bătrânul învins l-a salutat pe tânărul învingător”, în timpul întoarcerii fastuoase a armatei române.
Deşi victoria asupra cetăţii Nicopole a fost relativ uşoară - spuneam că trupele otomane conduse de Osman Paşa nu au ajuns la timp – importanţa bătăliei de la Nicopole, în economia întregului război ruso-turc din 1877-1878 a fost uriaşă.
În prima etapă a Războiului, la sud de Dunăre, armata română a executat în general operaţii auxiliare, de sprijinire a armatei ruse, de susţinere a trecerii
trupelor ruseşti pe malul drept al Dunăre, de preluare a obiectivelor cucerite – cum este cazul şi cu Nicopole. Nu trebuie să uităm însă că primul obuz românesc a fost tras încă de la 26 aprilie 1877, când, de la Calafat, este bombardat Vidinul, prilej pentru Principele Carol I să rostească de-acum celebra replică: „Asta-i muzica ce-mi place!”. Să nu uităm nici că românii au contribuit efectiv la hărţuirea şi decimarea flotei turceşti de pe Dunăre. Şi că implicarea armatei române este cerută chiar de către Marele Duce Nicolae, după două asalturi nereuşite asupra cetăţii Plevnei. Participantă la al treilea asalt, armata noastră cucereşte reduta Griviţa I, cu care, de altfel, începe lungul şir de victorii care avea să aducă şi cucerirea de facto a Independenţei clamate, declarate, la 9 mai 1877 de Mihail Kogălniceanu.
 
Citeşte mai multe despre:   calendar,   istorie,   1877

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Magdalena Popa Buluc, în dialog cu Constantin Chiriac, directorul FITS: ​​​​​​​“Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”

Magdalena Popa Buluc, în dialog cu Constantin Chiriac, directorul FITS: ​​​​​​​“Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”
 Anul acesta, cu siguranță, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, ne vor lipsi spectacolele de stradă, jocurile de artificii, spectacolele de teatru, de dans, muzica, voia bună, aplauzele și, mai...

Oamenii lui Băsescu din administrația bucureșteană s-au reunit în afaceri, la vreme de criză

Oamenii lui Băsescu din administrația bucureșteană s-au reunit în afaceri, la vreme de criză
Galerie Foto Familia Videanu s-a conectat, în plină stare de urgență generată de criza din sănătate, cu apropiații fostului edil de la sectorul 3 Liviu Negoiță. Liantul care unește, în anul 2020, zona de business a celor ...

Tragedia aviatică din Apuseni. Mii și mii de fapte bune, în numele Aurei Ion

Tragedia aviatică din Apuseni. Mii și mii de fapte bune, în numele Aurei Ion
Galerie Foto Sora Aurei Ion a luat o decizie radicală la șase ani după tragedia aviatică din Apuseni. Plecată de 11 ani din țară, în Marea Britanie, Mariana Ciucă se întoarce acasă, unde și-a făcut deja o nouă familie:...

Prima zi de libertate. Terasele revin la viață

Prima zi de libertate. Terasele revin la viață
Galerie Foto Bucureștenii încep să revină la vechiul lor obicei, acela de a ieși cu familia și de a se întâlni cu prietenii, ca să bea o bere sau un suc. Și ca să mai discute ce se întâmplă pe lume, cu aerul lor,...

Relaxarea” de la terase și de pe plaje înseamnă monitorizare totală a cetățenilor

Relaxarea” de la terase și de pe plaje înseamnă monitorizare totală a cetățenilor
Măsurile de relaxare, intrate, de ieri, în vigoare, pentru frecventarea teraselor și a plajelor de pe litoral impun, în fapt, o serie de obligații, atât din partea agenților economici care operează respectivele...

DOCUMENT: CNSAS atestă că sursa „Traian”, care turna la Securitate, este fostul președinte Băsescu

DOCUMENT: CNSAS atestă că sursa „Traian”, care turna la Securitate, este fostul președinte Băsescu
Galerie Foto Omul de afaceri George Pădure, urmărit, în vara anului 1989, de o sursă pe nume „Traian” și turnat la Securitate, a primit, în 20 mai 2020, un document din partea Colegiului CNSAS în care scrie negru pe alb c

Intestinul iritabil se întâlneşte mai ales la tineri

Intestinul iritabil se întâlneşte mai ales la tineri
Paleta bolilor aparatului digestiv este largă, iar cei care consideră că sistemul digestiv ar fi de rangul doi se înşală. În sistemul digestiv au loc procese atât de numeroase, de rafinate, încât medicina a...

Emil Boc combate, la Cluj-Napoca, pandemia cu instalații de iluminat festiv de 900.000 de euro

Emil Boc combate, la Cluj-Napoca, pandemia cu instalații de iluminat festiv de 900.000 de euro
Galerie Foto În plină stare de alertă, la finalul a două luni de stare de urgență, în care multe companii private au fost nevoite să-și suspende activitatea, măsură generatoare de șomaj tehnic sau chiar de șomaj...

Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur

Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur
Înainte ca Bucureștiul să se extindă la nivelul la care a ajuns astăzi, zona Lacului Văcărești reprezenta o margine neinteresantă și lipsită de importanță pentru Ceaușescu. Faptul că acolo erau câteva...

Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban

Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban
Galerie Foto După ce, în plină stare de urgență, Primăria Municipiului Timișoara a contractat lucrări de proiectare și construire a unei fântâni arteziene, în plină stare de alertă, aceeași instituție condusă de...

Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România

Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România
Galerie Foto Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), judecătoarea Dana Gîrbovan, desființează, cu argumente logice, juridice și constituționale, decizia Curții Europene a Drepturilor Omului,...
Serviciul de email marketing furnizat de