Ciocnirea civilizaţiilor, în România: locul în care miliardarii şi ţăranii împart aceeaşi sală de şedinţe

Doamna Truica a coborat o vreme din Rai, de pe insula ei exotica din Caraibe, ca sa aterizeze direct la balamuc, in judecatoria Buftea. Caci cladirea sta sa cada, are peretii jupuiti si buda de tara, cu un rest de tablie ruginita pe post de usa. Arata cam ca puscariile de pe vremuri. Aici s-au razboit la imparteala gemenelor cei doi milionari de Caraibe, Irina si Remus Truica. Chiar aici, la tara, in sala de judecata pe fereastra careia odata s-a cocotat chiar si o gaina, in miezul sedintei.

Tot in sala aia, ilfovenii se judeca la partaje si pentru cateva borcane de untura. "Era un partaj de oameni simpli. Cand m-am uitat pe foaie si am vazut ce ceruse femeia, m-a cam umflat rasul. incepuse asa: cu oale, capace si tel...si cand am vazut si ciocanul de snitele, gata, n-am mai putut sa ma abtin. Dar tot mai bine decat in alta parte, cand ea ceruse la partaj, printre altele, pernita de ace", rade Roxana Petcu, presedinta Judecatoriei Buftea.

Parca mai civilizat a fost divortul sotilor Borcea. "De fapt, su-per-ci-vi-li-zat", silabiseste doamna judecator. Nu ca al Columbenilor, de au facut circ cu presa gramada, pe holul ingust al judecatoriei. La o infatisare, Moni si Iri au fost "colegi" de sedinta cu numitii Usturoi, Precupetu si Bolnavu, de loc chiar din Buftea. Ilfovenii Scumpatatea, Sentiment si Continent se judecasera deja.

Mata care a fatat langa scaunul judecatoresc, in sedinta. Cati latra la Registratura?
Buftea se cheama acum ca e judecatoria unde divorteaza vedetele, de cand acestea si-au tras vile prin Snagov sau Corbeanca. Ar divorta ele intr-un loc mai frumos, dar legea ii obliga sa se desparta unde au domiciliul din buletin. Pana acum au divortat la Buftea, cu mare tam-tam, Miron Cosma, Luis Lazarus, Ionel Ganea, Sabin Ilie, afaceristul Dumitru Bucsaru si multi altii. N-au ce face – oricat de boieri sunt ei, la divort tot trebuie sa stea cuminti pe scaune si sa-si astepte randul dupa ilfovenii carpiti, sositi cu traista de rafie la subtioara. Unii nici macar nu stiu sa-si inchida telefonul; stiu doar sa raspunda la apeluri. Ne aflam in plina sedinta cand – am numarat – unui ins din Buftea i-a sunat telefonul de sase ori. Era un taran marunt cu degete crapate. tinea intre picioare o punga de plastic plina cu acte si se judeca pentru o limba ingusta de pamant. "Dea, hai ca sunt la judecata, nu pot acum", raspundea de fiecare data. "Dar pune-l, omule, pe silentios", l-a repezit in final un domn parfumat. "Cum adica?".

"Intr-o vreme tot venea sa se judece o babuta de pe aici. Avea o hotarare care-l obliga pe unul sa-si dezgroape mortul ca e locul ei de veci. Vai, poporul roman cred ca e procesoman. Ai, n-ai infatisare, vii la tribunal. Odata cineva a ajuns in instanta pentru a revendica 7 metri patrati de teren dintr-o suprafata de 1.000 de metri patrati", ne mai spune judecatoarea.

Dar cea mai tare scena din istoria judecatoriei alta a fost. "Chiar in timpul unei sedinte a intrat o pisica si a fatat la scaunul judecatoarei chiar atunci. Ea, mare iubitoare de animale, a suspendat sedinta si... n-o sa-l uit in viata mea pe politist cum mergea pe hol purtand ca pe sfintele moaste scaunul judecatoresc cu pisoii mici pe el", povesteste Roxana Petcu.

Acum, la Buftea, sa-ti tii sedintele cu cate un catel in sala, plimbandu-se tantos printre oameni, nu e nimic deosebit. La cata haita de maidanezi viermuieste prin curtea judecatoriei, nu se mai mira nimeni cand aude cate un latrat de la Registratura.

Cand grefiera nu mai trece strada pana la serviciu decat in Q7
Cand a venit la serviciu in prima ei zi la munca, Roxana Petcu nici n-a nimerit sediul judecatoriei. Auzise ea ca nu-i tocmai frumos, dar nu, nu se putea sa fie Judecatoria chiar cea mai urata cladire de institutie din toata Buftea! Bucati uriase de moloz s-au desprins de zid, iar in holul salii mari de judecata (la "penale") peretii sunt jupuiti pana la caramida, aproape. Emblema Judecatoriei e un gard verde ruginit si ghereta mica a paznicului, ca alea de santier. tantos, pe ea sta infipta firma – un panou tot ruginit, cu inscriptia "Judecatoria Buftea. Romania". Cand ploua torential, bine ar fi sa ai cizme de cauciuc, daca vrei sa razbesti baltile.

"De cand am intrat eu in magistratura, tot ameninta ca se infiinteaza Tribunalul Ilfov. inteleg ca banii s-au alocat, dar nu se poate face nimic pana cand nu se termina procedura de achizitie. in cladirea asta, daca ploua afara oamenii n-au unde sta - in sala nu e loc, pe hol nu e loc", zice judecatoarea. Iar vara, la 40 de grade, e cuptor. Aer conditionat nu e decat in sala, dar nu functioneaza tot timpul. Intr-o zi, la 40 de grade, a murit un expert de 90 de ani, chiar in sala de judecata.

"Ca judecator, trebuie sa te ajute si decorul. Altfel, lumea vine la tine ca la ghiseu: doamna, pune si mie o stampila aci! Justitia ar trebui sa fie, intr-un fel, un mic teatru, dar nu e decat un circ ambulant. Recuzita nu te ajuta cu nimic, in mod normal oamenii ar trebui sa intre in atmosfera aia... Ei se uita la prestanta judecatorului, la ce ii inspira el. Aveam, odata, in sala un judecator foarte tanar, un pusti, iar in sala, in spate, o tiganca isi alapta copilul".

Acum, la Buftea a ajuns boala generala sa se judece lumea pentru executari silite. Este vorba de oamenii din imobiliare care au apucat sa-si ia cele mai scumpe pamanturi si vile din Ilfov, iar acum nu mai cu ce plati banca. Dar pe doamna judecator n-o impresioneaza asta. Ba chiar ii aminteste de grefiera care statea la doi pasi de Judecatorie, dar nu trecea strada pana la serviciu decat in Q7.