x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Conaţionali pe cale de dispariţie: Aromânii din beci, la Peshtera

0
Autor: Toma Roman Jr 20 Aug 2012 - 11:29
Conaţionali pe cale de dispariţie: Aromânii din beci, la Peshtera
Vezi galeria foto


Anul trecut, tot in august, am fost la Moscopole, in Albania, in cautarea comunitatii aromanesti de acolo. Luna asta m-am decis sa merg in muntii Rodopi din Bulgaria, unde stiam ca, teoretic, mai trebuie sa fie ceva oieri romani care traiesc traditional. La inceputul secolului XX, cel putin, ei erau asezati compact in jurul orasului Peshtera.

Sutsata
Am aplicat initial metoda "la plezneala", adica am campat la un gazdoi de ocazie si m-am interesat unde as putea gasi aromani. Gospodin Ivan, omul la care trasesem, mi-a explicat intr-o combinatie bulgaro-germano-engleza ca mai sunt extrem de putin "vlasi" prin zona. Stiam de la Bucuresti ca au o asociatie culturala, o "sutsata" cum ii spun aromanii, care are sediul in centrul oraselului. Am arat, am cautat, am intrebat in lung si-n lat, dar nu am dat de asociatie. Pana la urma, am facut rost, prin ricoseu, dand telefon unor machedoni din Constanta, de coordonatele lui Yoyri Huliani, seful informal al comunitatii din Peshtera. Am sunat si mi s-a raspuns pe romaneste.

Paraclita
Domnul Huliani m-a invitat pur si simplu la munte, unde pe vremuri "picurarli", cum le spun aromanii din zona ciobanilor, isi pasteau turmele. Putinii aromani din Peshtera si Velingrad, un oras apropiat, au pus mana de la mana si au ridicat in munte o bisericuta, "praclita armanji" cu hramul Sfintii Petru si Pavel. Aici se strange din cand in cand comunitatea scheletica ramasa, pentru un "kurban bairam", obicei preluat de la turci, adica pun un berbecut la protap si isi mai aduc aminte de timpurile vechi.

Yoyri Huliani are 80 de ani in cap. In acte, oficial, il cheama Gheorghi Hulianov, mai toti aromanii din zona avand numele bulgarizate, dar el prefera sa-si zica in dialectul sau, Yoyri. Se considera roman, nu crede ca vlahii sau aromanii sunt un popor separat, asa cum pretind unii pe la Bucuresti. Isi aduce aminte ca in perioada interbelica aromanii erau majoritari in satele din jurul orasului Peshtera si aveau o cooperativa cu un milion de oi, care le aducea foarte multi bani. Numai familia lui detinuse o turma cu peste 1.000 de capete, confiscata de catre comunisti in 1948. E poate ultimul aroman de aici care a apucat sa fie cioban. Cand au fost confiscate animalele familiei sale, era elev la liceul romanesc din Sofia. Nu a mai avut la ce stana sa se intoarca, asa ca a devenit functionar. De cand a iesit la pensie, a scris in bulgara o istorie a aromanilor si doua carti de versuri in dialectul sau. El a fondat dupa 1990 asociatia aromanilor din Peshtera si incearca sa mai consemneze ceva obiceiuri si sa stranga cioburi din istoria comunitatii.

Spre deosebire de alti aromani din Balcani, care se autodefinesc drept cipani, farsiroti sau tintari, cei din Rodopi spun despre ei ca-s "gramosteni", adica au ca loc de provenienta orasul Gramos din Grecia, candva populat cu o mare comunitate vlaha. Acum, in tot perimetrul Peshtera-Velingrad mai sunt cateva sute, poate sase-sapte, dar multi dintre ei nu-si mai vorbesc limba. Din comunitatile rurale, majoritatea s-au stabilit la oras. Pe langa emigratia masiva din perioada interbelica, cand multi aromani din Bulgaria s-au stabilit in Cadrilater si apoi in Dobrogea romaneasca, tinerii care au mers la studii dupa 1990 la Bucuresti sau Constanta nu s-au mai intors, au fost vreo douazeci de cazuri.
Am mancat in fata bisericutei niste carnati de oaie, impreuna cu domnul Huliani si cumnatul sau, care ne-au povestit ca din cand in cand recuperatorii bulgari de fiare vechi le sutesc cupola metalica a paraclitei izolate.

Pivnita
A doua zi am fost invitat la sediul "sutsatei". De fapt, e vorba de pivnita unui bloc din Peshtera. "Aici ne strangeam mai multi, cand aveam si cor si formatie de dansuri. Acum nu mai sunt tineri, au plecat la Sofia sau in Romania, doar rar mai activeaza cineva", mi-a zis domnul Huliani. Intr-una din camere era un mic muzeu. Costumele populare viu colorate, cu mov si rosu, expuse in beci, nu mai sunt purtate de nimeni. La fel, nu se mai foloseste nici bastonul specific de picurar, care avea manerul construit in asa fel incat sa poata prinde piciorul oii. In rest, erau talangi, lazi de zestre, ciubere pentru iaurt, putini, podoabe, steaguri de nunti, fotografii vechi, toate adunate in anii ’80-’90 de Yoyri Huleani, pe vreme cand mai existau aromani in mediu rural.

Pe un perete, se afla chiar si un afis electoral al lui Atanase Perifan, un aroman originar din Peshtera care a ajuns sa candideze pentru un post de deputat in Franta si este viceprimarul unui arondisment din Paris.

Inainte sa ies din beci, am vazut un afis mare, cu un trunchi de copac inmugurit, pe care scria "Armanlu nu cheare-una gintsa him". Adica, in traducere libera, "armanii nu dispar, suntem un neam". Dupa ce am vazut la Peshtera, in zona aromanii chiar sunt in pericol de disparitie, in cativa ani. Ca sa nu se intample asta, ar trebui ajutati de la Bucuresti sa nu-si uite limba si obiceiurile si sa isi conserve ultimele urme.

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Prima problemă penală a lui Băsescu, în calitate de turnător

Prima problemă penală a lui Băsescu, în calitate de turnător
Galerie Foto Prima acțiune concretă, după motivarea Curții de Apel București, prin care Traian Băsescu a fost confirmat ca și colaborator al Securității. Ca poliție politică, a devenit act oficial înaintat Parchetului...

Cancerul de tiroidă este vindecabil, dacă se intervine devreme

Cancerul de tiroidă este vindecabil, dacă se intervine devreme
Dacă întrebi zece oameni pe stradă ce ştiu despre glande, toţi se referă doar la tiroidă şi relatează o mulţime de legende care umblă despre această glandă, unele adevărate, altele eronate. Oricum, tiroida...

DNA își actualizează, pentru un sfert de milion de euro, sistemele informatice de filaj și interceptare

DNA își actualizează, pentru un sfert de milion de euro, sistemele informatice de filaj și interceptare
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție a atribuit, la sfârșitul lunii iunie, în plină stare de alertă, mai multe loturi dintr-un contract care vizează achiziția de servicii de actualizare informatică a softurilor...

CCR: Guvernul Orban a încălcat Constituția și principiile statului de drept

CCR: Guvernul Orban a încălcat Constituția și principiile statului de drept
Galerie Foto O nouă motivare devastatoare a Curții Constituționale la adresa Executivului condus de Ludovic Orban stabilește că Guvernul a încălcat normele statului de drept și a încercat să introducă o pârghie...

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal
Galerie Foto Senatorul liberal Vergil Chițac, infectat, în luna martie, cu noul coronavirus, din cauza căruia Parlamentul a intrat în carantină, iar proaspătul reînvestit, la acel moment, prim-ministru Ludovic Orban s-a...

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...
Serviciul de email marketing furnizat de