Cum a girat Videanu să ni se betoneze plămânii

Imaginați-vă că mâine vă întoarceți în parcul în care v-ați crescut copiii, în care ieșiți în fiecare weekend și în care mergeți în fiecare dimineață să alergați și găsiți totul vraiște.

Copacii culcați la pământ, excavatoare care sapă gropi adânci și cife de beton pe marginea lor, gata să le toarne temeliile. Pare un scenariu imposibil. Și totuși, în România se poate.

O trăiesc chiar acum locuitorii Cartierului Tineretului, din centrul Capitalei. Iată rețeta după care poate dispărea și parcul din fața casei dumneavoastră.

Parcul Tineretului era apărat de teancuri de legi de dinainte și de după 1989 ce păreau de netrecut. Chiar nașterea imensului spațiu verde din centrul Capitalei a stat sub semnătura lui Nicolae Ceaușescu, care l-a botezat prin Decret- Lege „Parcul Pionierilor și Șoimilor Patriei”.

Elena Iancu, locatară a cartierului și una dintre proiectantele care au lucrat la planurile viitorului parc, își amintește exact care era viziunea pentru acea zonă a administrației comuniste.

„Ceaușescu voia să facă un fel de Disneyland. Se numea «România în miniatură». Voia să facă Munții Carpați din dealurile din centru, vizavi, pe lacul Văcărești, voia să facă Marea Neagră”. Ea a plantat o parte din arborii din parc alături de vecini și de pionierii aduși de primărie la muncă patriotică. Pe atunci nu își putea imagina că peste 20 de ani în birourile aceleiași primării se va pune la cale în secret decesul aceluiași parc.

Totul a început în 2005 când edil-șef a ajuns Adriean Videanu. Până la el, terenurile din Tineretului erau clasate ca fiind spațiu verde și implicit nedestinate construirii. În acea perioadă însă, instanțele de judecată împroprietăriseră diverși indivizi cu suprafețe de zeci de hectare în interiorul parcului, dar pe care nu le puteau utiliza.

Însă primarul Videanu ia o decizie ciudată și hotărăște ca o halcă din spațiul verde să fie declarată „zonă destinată retrocedărilor” și dă liber la construcții. Prima care a beneficiat de această uluitoare decizie a fost afacerista Mărioara Micșunescu, care deținea deja în interiorul parcului două hectare de teren.

Unde natura e acasă la rechini

Fiul ei, Vlad Micșunescu, cel care a preluat o parte din afacerile familiei, povestește că mama sa a fost în audiență la primar. „I-a spus care e situația, că avem două hectare în parc și nu le putem folosi, și a cerut să ne dea în altă parte, oriunde. «Păi haideți să ne uităm, putem să vă dăm la marginea parcului, dar nu pot să vă dau așa ceva pentru că e în parc, e o zonă sensibilă, dacă vă dau, o să zică lumea că avem o relație, dacă vreți să facem chestia asta, dați-mă în judecată, de bună voie nu o fac»!”. Mărioara Micșunescu a dat Primăria în judecată și a câștigat.

Din victorie în victorie

Cu schimbul o dată făcut, mai erau câțiva pași până la dezvoltarea proiectului imobiliar. Numai că pentru a construi trebuia să scape cumva de copacii care, potrivit legii, nu pot fi tăiați dintr-un parc decât după obținerea unui aviz de defrișare de la Primăria Capitalei. Dar instituția a refuzat eliberarea lui. Rămas în impas, Micșunescu a găsit un partener căruia i-a cedat toate responsabilitățile pentru construcția în parc.

„Am găsit un constructor care a zis: «Ok! Iau eu terenul și construiesc eu », și urmează să construiască și, pe măsură ce construiește, să vândă apartamente și să ne dea banii pe teren, 9 milioane de euro”.

Problema e că noul partener nu s-a mai uitat la lege și a culcat la pământ zeci de copaci care stăteau în calea grandiosului complex rezidențial. Operațiunea s-a făcut ilegal. Au constatat asta inspectorii de la Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic și Vânătoare București, veniți în control.

„Valoarea masei lemnoase tăiate ilegal se încadrează la infracțiune și, conform legii, se sancționează cu închisoare de la doi la șapte ani”, spune șeful ITRSV București, Marinescu Badea. Și cu toate acestea planul merge mai departe ca uns. Dintr-un plan imobiliar ce pare imposibil într-o țară normală, astăzi putem vedea pe spațiul verde defrișat ilegal primul bloc, aproape finalizat „la roșu”, iar un al doilea are deja fundația turnată.

Apartamentele din ansamblu sunt scoase la vânzare sub un slogan cât o poantă de zile mari: „ACOLO UNDE NATURA E ACASĂ!”.

Decizie definitivă a instanţei

În luna martie a acestui an, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea Marioarei Micşunescu de obligare a Primăriei Capitalei să emită avizul de defrişare pentru terenul său din Parcul Lumea Copiilor, parte a Parcului Tineretului. Decizia este definitivă. Mărioara Micşunescu a intentat în 2013 această acţiune împotriva Primăriei Capitalei, care a refuzat emiterea avizului de defrişare, solicitat de proprietară pentru a construi un ansamblu rezidenţial de şase imobile, cu două etaje şi mansardă, pe terenul de două hectare din parc pe care erau plantaţi peste 500 de copaci.

București - genocidul verde al Europei

În ultimii 25 de ani, Capitala a pierdut aproape jumătate din spațiul verde moștenit de la comuniști. Asta în condițiile în care Bucureștiul are, conform estimărilor unor organizații de mediu, de cinci ori mai puține parcuri decât recomandă Organizația Mondială a Sănătății.

„Am plecat în 1990 cu 3.500 de hectare de spații verzi și am ajuns să avem la ora actuală în jur de 1.500 de hectare de spații verzi. Mai mult, nu mai avem nicio pepinieră din care să se extragă puieți de copaci și să se planteze din nou. Bucureștiul avea sute de hectare de pepiniere, niște livezi în care era crescut materialul dendrologic ce trebuia plantat pe domeniul public”, apreciază Dan Trifu, vicepreședinte organizația Eco-Civica.

Pe lângă pepiniere, au fost rase și culturile de pomi fructiferi de la marginea Capitalei: 80 de hectare în zona Chitila, cam tot atât lângă aeroportul Băneasa. O mare parte din parcurile Bucureștiului au fost deja rase sau sunt pe cale să devină o mare de beton pentru că sunt la un pas de a fi retrocedate: 28 de hectare în Parcul Tineretului, jumătate din Parcul IOR, tot Parcul Prisaca Dornei, Parcul Izvor, Parcul Politehnicii, Parcul Plumbuita, Parcul Obor, Parcul Miraj.