Cum a ieșit o comună din peșteră direct în secolul XXI

În urmă cu șapte ani, în comuna Peștera din județul Constanța suna a pustiu și a sărăcie. Nici nu avea cum să fie altfel într-o localitate cu sute de asistați social, cu o școală dărăpănată, cu dru-muri rele și lipsa oricărei perspective. Cei mai mulți dintre copiii satelor mergeau la școală până în clasa a opta, apoi renunțau: nu aveau bani pentru a urma liceul la oraș. Așa că, atunci când nu fugeau unde vedeau cu ochii din sat, se făceau ciobani sau își rupeau spina­rea muncind cu ziua pe la oamenii înstăriți din alte sate. Fără doctori, fără drumuri, fără apă curentă, localnicii din Peștera trăiau într-o buclă a timpului, care se oprise undeva la jumăta­tea secolului trecut. Nicio umbră de schimbare, niciun zvon de mai bine nu tulbura satul prăfuit și sărac, unde singurii vizitatori erau mă-răcinii aduși de vântul aspru.

Dar tocmai vântul pe care-l blestemau sătenii printre dinți avea să schimbe viața comunei pentru totdeauna. Din anul 2007 au început să se arate inte­resați de zonă investitori în domeniul energiei verzi, pentru care vântul capricios de pe dealurile Dobrogei e mană cerească. Un an mai târziu, când a fost ales primar în Peș-tera, Valentin Vrabie a înțeles că niciun plan măreț al lui nu va fi susținut și finanțat de autoritățile județene. „Pentru prioritățile mele, sănătatea și educația, nu erau niciodată bani. Mesajul era clar: prima­rilor, nu încercați să faceți nimic, trebuie să stați cu mâinile întinse pe la uși. Toți vorbesc de autonomie locală, dar la nivel de legi se vrea supunerea cetățenilor prin primar. Parti­dele sunt grupuri mafiote”, susține Valentin Vrabie. Ca să nu mai bată pe la uși închise, primarul a decis să susțină din toate puterile proiectul unui parc eolian și, treptat, au început să răsară turbine eoliene după turbine eoliene pe dealurile din jur. Iar impozitele și taxele plătite de investitori au făcut ca bugetul local de la Peștera să crească precum Făt-Frumos.

Revoluţia autorităţilor
Din anul 2012, când Valentin Vrabie a ieșit din nou primar cu un scor de 96%, acesta a demisi­onat din PSD și a ales să fie inde­pendent. Consilierii i-au urmat exemplul, dar mica revoluție de la Peștera nu a rămas nepedep­sită: comunei i s-au tăiat de tot finanțările, i s-au respins proiec­tele pentru asfaltarea străzilor și apă curentă, bugetul alocat s-a micșorat an de an. Iar, în 2013, când inundațiile au lovit puternic satul, Peștera n-a primit niciun leu de la județ.

Din anul 2008 a început să se întâmple minunea. Vechea clădire a școlii a fost renovată și un corp nou a răsărit în curte. Clasele au fost dotate cu aer condiționat, calcula­toare, scaune de piele, videproiec­toare, de le era jenă copiilor să mai intre. În câțiva ani abandonul școlar a ajuns la zero, copiii primeau bani de uniforme și rechizite, iar cei care terminau opt clase aveau asi-gurat transportul zilnic la Medgidia sau Constanța. „Acum avem un viitor pentru acești copii. Pot visa mai departe de a se face ciobani sau zileri. Ciobanii din Peștera sunt azi din alte sate, o spun cu bucurie pentru tinerii de aici și cu tristețe pentru cei care nu au avut aceeași șansă”, spune primarul.

Dacă înainte copiii se târau fără niciun entuziasm prin materiile de școală, astăzi nu există concursuri și olimpiade jude-țene la matema-tică, română, is-torie, geografie la care să nu participe și ei. Învață să gândească mai departe de granițele satului lor. „Totul s-a schimbat. Dacă înainte profesorii erau blazați și nici copiilor nu aveai ce să le ceri, acum condițiile foarte bune ne-au obligat să avem rezultate. Nu mai avem probleme nici cu deconturile profesorilor, foarte multe griji au dispărut”, explică directorul școlii. Și, ca să-i învețe să fie cetățeni responsabili, primăria a organizat un fel de alegeri, unde copiilor li se predau lecții elementare de democrație.