x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum ne-am alungat turiştii la bulgari

0
Autor: Alex Nedea 14 Noi 2018 - 17:34
Cum ne-am alungat turiştii la bulgari
Vezi galeria foto


Bulgaria, o ţară de două ori mai mică decât România şi cu o populaţie de trei ori mai puţin numeroasă, ne predă de două decenii o lecţie dureroasă a neputinţei noastre. Cu mai puţine resurse, au reuşit să construiască un turism eficient, care ne surclasează.

Într-o bună dimineaţă de la începutul anilor 2000, ministrul în funcţie al Turismului s-a trezit cu mai puţină lumină în apartamentul său din Bucureşti. În faţa geamului, cineva agăţase un afiş care întuneca ferestrele mai multor etaje. Era un banner uriaş prin care românii erau îndemnaţi să viziteze staţiunea bulgărească Albena. „M-am enervat foarte tare”, rememorează acum Agathon. Imaginea e emblematică: ministrul Turismului românesc, eclipsat la propriu, în propria casă, de o reclamă la turismul bulgăresc. Astăzi, Bulgaria atrage două milioane de turişti străini, noi abia ajungem la o stuă de mii. Iată cum au reuşit.

Marea renovare naţională

Suntem în luna noiembrie şi, în vreme ce hotelurile de pe litoralul nostru stau de vreo două luni închise din lipsă de turişti, pe malul bulgăresc al Mării Negre o parte importantă din hotelieri nu închid niciodată. Unul dintre acestea este “International”, de la Nisipurile de Aur, care, pe măsură ce se lasă frigul, îşi oferă locaţia firmelor din România care caută spaţii pentru conferinţe şi congrese. Ai noştri umplu hotelul şi în extrasezon pentru că preţurile, ca în mai toată zona de coastă a Bulgariei, sunt foarte jos, iar calitatea serviciilor - foarte sus. Cu 30 de ani în urmă, hotelul „International“ de la Nisipurile de Aur era o clădire banală, fără prea mult potenţial turistic: nu avea acces direct pe plajă şi nici balcoane unde clienţii să poată sta să respire briza. Dar la bulgari nu e ca la noi. În anii 2000, un grup de firme l-au luat şi s-au obligat să investească în el milioane de euro pentru a-l aduce de la două stele la cinci şi pentru a-i dubla numărul de camere. Istoria aceasta s-a multiplicat la diferite scale pentru toate cele 360 de hoteluri moştenite de vecinii noştri de la comunişti şi privatizate în aceeaşi perioadă. Marea renovare naţională a bulgarilor a fost posibilă pentru că noii hotelieri au primit ajutor din toate părţile pentru a-şi putea dezvolta afacerile. Mai întâi au fost susţinuţi de stat: „De la bun început, când această afacere a fost repornită, hotelierii nu plăteau taxă pe valoare adăugată deloc dacă reuşeau să cazeze cel puţin un turist străin. A fost o decizie foarte inteligentă. După aceea au ridicat TVA la 7% şi mai apoi la 9%, când pentru alte afaceri în Bulgaria TVA este de 20%”, explică Kalin Draganov, proprietarul uneia dintre cele mai mari agenţii de turism de la sud de Dunăre. Un alt ajutor nesperat l-au primit hotelierii de la băncile cu capital autohton, care le-au oferit credite avantajoase fără prea multe bătăi de cap. „A fost foarte uşor să iei împrumuturi. De exemplu, noi am vrut să construim un bloc de apartamente pe coasta Mării Negre şi când am fost la bancă şi am cerut un milion de leva (aprox. 500.000 euro - n.r.) a fost un nimic. Aproape că doar am scris pe o hârtie că vrem un milion de leva şi ne-au dat banii imediat”, îşi aminteşte Draganov.

”Nu existaţi pe hartă în sfera turismului de litoral”

Statistica arată că, în acest moment, bulgarii au pe litoral de 5 ori mai multe hoteluri decât cele de la noi. Diferenţa aceasta atât de mare îi costă enorm astăzi pe românii care vor să îşi petreacă vacanţele în ţară. „Pentru că în România nu sunt atât de multe hoteluri, preţurile sunt foarte mari”, explică Kalin Draganov. Adică, pe o piaţă liberă, acolo unde oferta de cazare nu întrece cererea, preţurile vor fi tot timpul uriaşe. O căutare rapidă pe internet în vârf de sezon confirmă diferenţele colosale între România şi Bulgaria. În plin sezon, o cameră de hotel de cinci stele, în Bulgaria, ajunge la 700 de lei cu toată mâncarea şi băutura incluse în preţ. La noi, tot la cinci stele, costă - ţineţi-vă bine!- 4.600 de lei fără cină şi fără băuturi. Deci cu banii pe care îi dădeai în România pe o noapte stăteai în Bulgaria o săptămână. La „all inclusive”. De aceea, agenţiile de turism străine aproape că nici nu ne mai bagă în seamă. „Am făcut o cercetare şi pe site-ul unui tour operator britanic, unul dintre cei mai mari, sunt oferte din zeci de ţări, sunt destinaţii din sud-estul Europei, inclusiv Bulgaria, inclusiv Muntenegru, dar România nu se află acolo. Nu existaţi pe hartă în sfera turismului de litoral”, observă Marina Ghenceva, o jurnalistă din Bulgaria, bună cunoscătoare a României.

Marile agenţii de turism străine au ajuns în Bulgaria pentru că ei, spre deosebire de noi, au ştiut să meargă la negocieri cu ele. Hotelierii lor s-au dus la agenţiile mari din Occident şi au făcut înţelegeri extrem de avantajoase. „Unii dintre marii tour operatori au dat bani pentru renovări. Au zis: «Ok, vă dăm un milion de euro şi voi vă transformaţi hotelul din două stele în patru. Dar în următorii cinci ani îmi oferiţi pachete de all inclusive pentru clienţii mei de 30 de euro pe zi”, spune Kalin Draganov, care concluzionează că a fost o înţelegere prin care a ieşit toată lumea câştigătoare. Astăzi, bulgarii au rămas cu hotelurile renovate de străini şi cu peste două milioane de turişti din afara ţării care vin anual să le încerce plajele. Când noi am fost în plin sezon la Sunny Beach, în sudul litoralului lor, aproape că nu aveai loc să arunci un ac. Pe faleza ultraaglomerată, auzeai vorbindu-se toate limbile pământului: „Veniţi în Bulgaria! Este ieftină, este fierbinte, este prietenoasă”, striga o turistă din Ţara Galilor. E genul de promovare gratuită de care au beneficiat din plin vecinii noştri. Un turist străin mulţumit va povesti mai departe despre cât de bună a fost experienţa lor în Bulgaria.

Succesul Bulgariei ar avea şi o parte bună. Ne arată că uneori nu corupţia e cea care ţine o ţară pe loc. Nici sărăcia. Ci lipsa de unitate naţională. Ce au făcut bulgarii şi nu am făcut noi a fost să se unească şi să construiască împreună ceva din care să câştige toată lumea. Autorităţile, afaceriştii şi băncile s-au ajutat unii pe alţii şi au reclădit o industrie turistică fără de care astăzi Bulgaria ar fi fost o ţară mult mai săracă. Aproape 15% din PIB-ul lor e dat de turism. Iar Rumen Draganov, preşedinte al Insitutului de Analiză în Turism de la Sofia, ne spune cu sinceritate: „Oamenii voştri din turism nu stau împreună. Acţionează unii împotriva celorlaţi, se luptă unii cu ceilalţi de parcă ar fi duşmani. Nu, nu sunt duşmani. Duşmanii sunt cei din turismul bulgăresc, din turismul grecesc, care vă fură turiştii. Dacă aţi fi uniţi, dacă v-aţi comporta mai mult ca o societate, nu doar ca un grup de indivizi care acţionează individual, aţi ajunge mult mai departe”.

Ajutaţi din toate părţile, bulgarii au îngenuncheat turismul nostru. Cel mai bine o arată cifrele primite de la Institutul Naţional de Statistică din România, pe care le-am corelat cu cele de la institutul similar de la Sofia. Dacă în 1995, noi şi bulgarii aveam un număr similar de hoteluri (în jur de 300), după două decade, noi avem cam tot atâtea, dar Bulgaria a ajuns la de cinci ori mai multe. Dacă am construi în acelaşi ritm în viitor, i-am putea prinde pe bulgari într-un mileniu, dacă ei ar sta pe loc.

Sunny Beach este Ibiza cea ieftină. Nouă ne place ce e în Ibiza, dar nu avem bani de Ibiza, aşa că venim în Bulgaria. Nu am auzit de litoralul românesc. Are România ieşire la Marea Neagră?”

student italian, în vacanţă pe litoralul bulgăresc

 

 


 

Citeşte mai multe despre:   turism,   bulgaria

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune
Galerie Foto Două mese pentru convorbiri, patru măsuţe de protocol, opt scaune şi patru fotolii. Acestea au fost obiectivele prioritare ale Administraţiei Prezidenţiale, la sfârşitul anului trecut, în perioada în care preş...

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA
Galerie Foto Chiar dacă, oficial, pe numele lui Ciprian Man şi Cristian Ardelean, procurorii de la DNA Oradea care discutau cum să le fabrice judecătorilor neobedienţi dosare penale, nu a fost încă începută urmărirea...
Serviciul de email marketing furnizat de