x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce nu mai ajung în secuime banii de la București

0
Autor: Alex Nedea 01 Aug 2018 - 14:43
De ce nu mai ajung în secuime banii de la București
Vezi galeria foto


Județele Harghita și Covasna au ajuns printre cele mai sărace regiuni ale țării, motiv pentru liderii maghiari să ceară separarea de Guvernul de la București. Pe el îl consideră unicul vinovat pentru sărăcirea locuitorilor din centrul țării. Dar adevărul e mult mai nuanțat decât vor unii să se vadă.

„Guvernul României ne-a sărăcit. Românii sunt de vină”, este una dintre temele des folosite de liderii maghiari care cer astăzi autonomia Ținutului Secuiesc. Că oamenii din zonă sunt sărăciți, este un fapt care nu mai trebuie demonstrat: în județele Covasna și Harghita, sunt angajații cu cele mai mici salarii din țară, cu o medie de 1.700 de lei. Produsul Intern Brut în cele două județe este și el la coada clasamentului, iar creșterea lui a fost mult mai lentă decât în numeroase alte locuri din țară. Acești indicatori reflectă în principal, spun analiștii, că în zonă nu prea vin investitori. De ce? Un răspuns și-l poate da orice român care încearcă să traverseze regiunea. De la un capăt la altul sunt aproximativ 250 de kilometri, pe care trebuie să îi faci în cinci ore pe niște drumuri de coșmar. Șoselele sunt proaste pentru că în ele s-au investit printre cei mai puțini bani în ultimii zece ani. Am solicitat, prin sondaj, la mai multe consilii județene să ne spună cât au cheltuit în ultimul deceniu pentru investițiile în drumuri. Din răspunsurile primate, aveam să aflăm că Harghita și Covasna sunt pe ultimele locuri și la acest capitol. Comparativ cu Doljul, de exemplu, Covasna a cheltuit pentru asfaltări de șase ori mai puțin, 73 de milioane de lei, față de 448 de milioane. Harghita a investit în infrastructura rutieră de trei ori mai puțin decât Călărașiul. Unul dintre cele mai sărace județe din sudul țării a făcut cumva rost de 350 de milioane de lei pentru șosele, pe când Harghita abia a sărit de suta de milioane. Drumurile județene sunt în directa responsabilitate a consiliilor județene, instituții care ar fi trebuit să scrie proiecte europene pentru a primi fondurile necesare reabilitării infrastructurii rutiere. Iar în zonă, președinții de consilii județene au fost tot timpul reprezentanți ai partidelor politice maghiare, aceleași care strigă acum că Bucureștiul i-a sărăcit. Așa că, pornind de la acest fapt, am încercat să vedem cât din vina pentru lipsa de investiții o poartă Guvernul României și cât e mai degrabă o sumă de factori care țin de autoritățile maghiare locale.

Experimentul PNDL

Pentru analiza noastră am ales cel mai mare program de la Palatul Victoria, destinat dezvoltării localităților. Se numește Planul Național de Dezvoltare Locală și e un program pe care îl pot accesa consiliile locale și județene de pe tot cuprinsul țării atunci când vor să construiască sau să reabiliteze drumuri, poduri, grădinițe, școli sau cămine culturale. Uitându-te pe alocările făcute în acest program, poți să observi un lucru care nu are cum să nu dea apă la moară militanților pro-autonomie. Covasna și Harghita sunt pe ultimele locuri la sumele alocate de București pentru proiecte de modernizare a satelor și orașelor. Cele două județe primesc de două ori mai puțini bani decât Suceava, Caraș-Severin sau Vaslui. Un motiv în plus pentru politicienii maghiari să strige „discriminare!”. Dacă te uiți pe listele Planului Național de Dezvoltare Locală, orice om imparțial tinde să creadă că într-adevăr e vorba de o discriminare la mijloc. Căci localitatea din Covasna cu cele mai multe proiecte câștigate, 12 la număr, este Dobârlău, una dintre puținele localități din județ unde majoritari sunt românii și unde primarul este de la Partidul Social Democrat, aflat la guvernare. În jurul Dobârlăului, primăriile UDMR abia dacă au apucat să primească bani pentru două-trei proiecte. Așa că am mers la fața locului să vedem care e realitatea.

L-am găsit pe primarul din Dobârlău în fața unui munte de dosare care abia îi mai încăpeau pe birou: erau documentele pentru proiectele depuse și câștigate. Ne arată pe rând bibliorafturi groase cât o cărămidă și enumeră viitoarele investiții din localitatea lui: „Aici avem renovarea grădiniței de la Dobârlău, mai avem o școală gimnazială care urmează să intre în renovare și o vom mansarda, avem canalizare de două milioane de euro pentru două sate plus alimentarea cu apă, avem asfaltări în satul Dobârlău și în Lunca Măcrișului, avem podețe și punți pietonale în toate satele... Ce să vă spun? Muncim!”. Îl întrebăm direct pe primarul Bogdan Barbu dacă a fost avantajat de Guvern pentru că reprezintă o cumunitate majoritar românească. Ne spune că nu. Nici măcar nu a primit cât a cerut. El a depus 15 proiecte și i s-au finanțat doar 12. Dar că primăriile maghiare din județ nu prea au depus proiecte la București. Căci pentru a primi bani, trebuie mai întâi să ceri. „Din ce știu eu, s-ar mai fi alocat bani pentru Covasna, dacă s-ar mai fi depus proiecte. Ca județ, am avut mai puține proiecte decât restul județelor. Noi nu am avut suficiente proiecte, ca să luăm toți banii alocați”, spune Barbu.

„Nu am avut proiect refuzat”

Așa că am mers la primăriile cu administrație maghiară să îi întrebăm pe edili dacă au depus proiecte la București și administrația românească le-a refuzat finanțarea. „Nu am avut. Acesta a fost singurul proiect și s-a acceptat cu valoarea totală”, ne-a răspuns edilul de la Reci, Lehel Dombora. Restul primarilor chestionați ne-au răspuns în aceeași notă: „Nu am avut refuzat. Atât am cerut, apa pentru patru sate” (Levente Tusa, primar Catalina); „Deja pentru iluminatul public am primit banii, proiectul tehnic a fost deja decontat” (Levente Fejer, primar Zăbala); „Am avut un singur proiect și acela a fost aprobat” (Ferenc Tanczos, primar Brateș); „Nu am avut proiect refuzat!” (Tibor Balogh, Sânzieni); „Tot ce am cerut ni s-a dat, suntem foarte mulțumiți”( Laszlo Kovacs, primar Vâlcele).

Din informațiile culese, pentru județul Covasna era alocată o sumă mai mare de bani pentru proiecte de investiții. Numai că nu au fost suficiente solicitări. Așa că am putea condamna Guvernul României pentru multe rele din cele două județe, cum ar fi lipsa unei autostrăzi, dar e greu de acuzat că nu alocă bani primăriilor, dacă nu i se cer bani pe bază de proiecte. În cazul de față, experimentul nostru arată că primarii maghiari au fost cei care nu au cerut cât ar fi fost nevoie. Motivele sunt multe: unii nu erau la zi cu actele, alții nu s-au documentat suficient în privința condițiilor din program, iar o parte dintre primari, gospodari din fire, pur și simplu aveau localitatea pusă la punct la toate capitolele finanțate de program: școli, drumuri, canalizare etc. Niciunul dintre primarii cu care am reușit să vorbim nu s-a folosit de tema discriminării pentru a justifica lipsa de finanțare.

Dar românii din secuime se tem că aceste motive „raționale”, poate chiar justificate ale primarilor maghiari, pot fi speculate în alt fel de alții. „Din păcate, liderii maghiari se folosesc de aceste chestiuni pentru a ațâța comunitatea maghiară împotriva Bucureștiului: «Bucureștiul nu ne dă!», «Bucureștiul nu ne face!». Responsabilitatea directă și politică pentru a aduce investitori în zonă este a primarilor și a președinților de consilii județene care în zonă sunt UDMR”, concluzionează jurnalistul Dan Tănasă.

„Sincer, nu mi se pare că am fost discriminați în niciun fel. Dacă ne uităm pe statisticile pe țară, atunci clar se vede că în județul Covasna au fost mai puține proiecte aprobate. Dar s-au depus mult mai puține proiecte tocmai din cauze raționale. Am depus doar ce se poate realiza, nu am depus aiurea. Chiar am fost lăudați de mai multe ori la ministru pentru că se vede că în județul Covasna s-au depus în mod rațional proiectele”

Lehel Dombora, primarul din Reci

Sume cheltuite în modernizări/reabilitări de drumuri de consilii județene în perioada 2007-2017

Dolj 448 milioane de lei

Călăraşi 350 milioane de lei

Gorj 297 milioane de lei

Teleorman 250 milioane de lei

Mureş 240 milioane de lei

Buzău 227 milioane de lei

Olt 161 milioane de lei

Harghita 107 milioane de lei

Covasna 73,7 milioane de lei

Sursa: informații furnizate de consiliile judeţene

Citeşte mai multe despre:   Harghita,   Covasna,   regiuni sărace

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

În ziua citării lui Maior la SIIJ, sistemul loveşte în Vîlcov, ca să o atingă pe Adina Florea

În ziua citării lui Maior la SIIJ, sistemul loveşte în Vîlcov, ca să o atingă pe Adina Florea
Galerie Foto Sistemul joacă “la rupere”, după ce Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a avansat cu ancheta în dosarul aducerii din Indonezia, în 2011, cu o aeronavă privată, a lui Nicolae Popa. Ieri,...

Regele Ferdinand revine la Oradea, după 100 de ani

Regele Ferdinand revine la Oradea, după 100 de ani
Foarte mulți români, nu doar orădenii, sunt revoltați, în aceste zile, după ce au văzut statuia voievodului Mihai Viteazul dată jos de pe soclu, în centrul orașului Oradea. Foarte puțini ştiau însă că pe...

Securiştii care au lucrat cu Băsescu înainte de ’89, colaboratori politici ai acestuia după 2004

Securiştii care au lucrat cu Băsescu înainte de ’89, colaboratori politici ai acestuia după 2004
Galerie Foto Toţi foştii agenţi şi ofiţerii de securitate care ar putea să elucideze trecutul de colaborator al lui Traian Băsescu, posesorul numelui de cod “Petrov”, au primit, după Revoluţie, dar cu precădere în...

O incursiune în lumea „foarte oltenilor”. Băilești. Realitatea e mai haioasă ca bancurile

O incursiune în lumea „foarte oltenilor”. Băilești. Realitatea e mai haioasă ca bancurile
Galerie Foto Se spune că sunt câteva locuri pe care este obligatoriu să le vizitezi în viață. Piramidele, Babilonul, Marele Canion, Cascada Niagara. Dar eu spun că Băileștiul trebuie inclus în acest „must do it”. Este...

Procurorul DNA, schimbat cu cel de la SIIJ în dosarul Alinei Bica

Procurorul DNA, schimbat cu cel de la SIIJ în dosarul Alinei Bica
Instanţa supremă consideră că poate participa la procesul în care se rejudecă apelul Alinei Bica doar un procuror de la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, şi nu procurorul desemnat de DNA....

Poliartrita reumatoidă este sistemică: atacă şi inima, plămânii, rinichii, sistemul nervos

Poliartrita reumatoidă este sistemică: atacă şi inima, plămânii, rinichii, sistemul nervos
În capitolul medicinii despre bolile reumatismale se încadrează două categorii: boli de uzură, de degradare a articulaţiilor, boli degenerative şi boli reumatismale inflamatorii, mai puţine, dar mai grave. Cea...

Ancheta în afacerea „Peştele contaminat” va urca spre înalţi funcţionari ai statului

Ancheta în afacerea „Peştele contaminat” va urca spre înalţi funcţionari ai statului
Galerie Foto Afacerea “Peştele contaminat”, care a ieşit la iveală în aceste zile, după ce procurorul Teodor Niţă, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, a luat urma unei reţele...

Ziua cuţitelor lungi. Verdictele care pot arunca în aer alegerile

Ziua cuţitelor lungi. Verdictele care pot arunca în aer alegerile
Galerie Foto Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, astăzi, un nou termen în apelul formulat de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în ceea ce presa a numit “Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”. Este f...

Înalta Curte a achitat-o pe Kovesi înainte de proces

Înalta Curte a achitat-o pe Kovesi înainte de proces
Judecătoarea Francisca Vasile, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a dispus ridicarea măsurii controlului judiciar instituit de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie pe numele...

Sindromul „burnout” distruge și afacerea, nu doar angajații

Sindromul „burnout” distruge și afacerea, nu doar angajații
Una dintre „maladiile” contemporane care afectează, în egală măsură, angajații și companiile, este sindromul „burnout”. Atunci când oamenii sunt suprasolicitați și încearcă să rezolve toate...

O bancă nu-şi poate recupera datoriile de la o companie debitoare din cauza SRI

O bancă nu-şi poate recupera datoriile de la o companie debitoare din cauza SRI
Galerie Foto Aflată în procedura insolvenţei, compania Mira Telecom, abonată, de ani de zile, la contracte importante încheiate cu structurile de forţă ale statului, se află în litigiu cu Banca Transilvania. Mai exact,...

Minunile Poliției Locale: a pus cetățenii să atace metroul

Minunile Poliției Locale: a pus cetățenii să atace metroul
Galerie Foto Primăria Sectorului 4 din Bucureşti este decisă să facă ordine în construcţii şi a dispus demolarea tuturor construcţiilor ridicate ilegal în aria sa de acoperire. Numai că în graba lor de a se conforma ordin...

Povestea românilor care au ajuns în Coreea de Nord

Povestea românilor care au ajuns în Coreea de Nord
Galerie Foto Alexandra şi Adrian sunt doi tineri pasionaţi de călătorii, care îşi transformă fiecare vacanţă în documentare filmate pe care le postează pe canalul lor de youtube. Cei doi nu pot sta liniştiţi la plajă,...

Planul de anihilare a Secţiei speciale. Cum pot fi blocate dosarele lui Kovesi

Planul de anihilare a Secţiei speciale. Cum pot fi blocate dosarele lui Kovesi
Galerie Foto Numirea, de către Camera Deputaţilor, a procurorului Gheorghe Stan, şef în funcţie al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), ca judecător în cadrul Curţii Constituţionale are un...

Antitusivele, doar la recomandarea medicului

Antitusivele, doar la recomandarea medicului
Cu privire la plămâni şi boli ale aparatului respirator,  circulă în populaţie o serie de variante inexacte de tratamente şi modul lor de administrare. Prin urmare, încercăm să limpezim legendele din popor...
Serviciul de email marketing furnizat de