x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce nu mai ajung în secuime banii de la București

0
Autor: Alex Nedea 01 Aug 2018 - 14:43
De ce nu mai ajung în secuime banii de la București
Vezi galeria foto


Județele Harghita și Covasna au ajuns printre cele mai sărace regiuni ale țării, motiv pentru liderii maghiari să ceară separarea de Guvernul de la București. Pe el îl consideră unicul vinovat pentru sărăcirea locuitorilor din centrul țării. Dar adevărul e mult mai nuanțat decât vor unii să se vadă.

„Guvernul României ne-a sărăcit. Românii sunt de vină”, este una dintre temele des folosite de liderii maghiari care cer astăzi autonomia Ținutului Secuiesc. Că oamenii din zonă sunt sărăciți, este un fapt care nu mai trebuie demonstrat: în județele Covasna și Harghita, sunt angajații cu cele mai mici salarii din țară, cu o medie de 1.700 de lei. Produsul Intern Brut în cele două județe este și el la coada clasamentului, iar creșterea lui a fost mult mai lentă decât în numeroase alte locuri din țară. Acești indicatori reflectă în principal, spun analiștii, că în zonă nu prea vin investitori. De ce? Un răspuns și-l poate da orice român care încearcă să traverseze regiunea. De la un capăt la altul sunt aproximativ 250 de kilometri, pe care trebuie să îi faci în cinci ore pe niște drumuri de coșmar. Șoselele sunt proaste pentru că în ele s-au investit printre cei mai puțini bani în ultimii zece ani. Am solicitat, prin sondaj, la mai multe consilii județene să ne spună cât au cheltuit în ultimul deceniu pentru investițiile în drumuri. Din răspunsurile primate, aveam să aflăm că Harghita și Covasna sunt pe ultimele locuri și la acest capitol. Comparativ cu Doljul, de exemplu, Covasna a cheltuit pentru asfaltări de șase ori mai puțin, 73 de milioane de lei, față de 448 de milioane. Harghita a investit în infrastructura rutieră de trei ori mai puțin decât Călărașiul. Unul dintre cele mai sărace județe din sudul țării a făcut cumva rost de 350 de milioane de lei pentru șosele, pe când Harghita abia a sărit de suta de milioane. Drumurile județene sunt în directa responsabilitate a consiliilor județene, instituții care ar fi trebuit să scrie proiecte europene pentru a primi fondurile necesare reabilitării infrastructurii rutiere. Iar în zonă, președinții de consilii județene au fost tot timpul reprezentanți ai partidelor politice maghiare, aceleași care strigă acum că Bucureștiul i-a sărăcit. Așa că, pornind de la acest fapt, am încercat să vedem cât din vina pentru lipsa de investiții o poartă Guvernul României și cât e mai degrabă o sumă de factori care țin de autoritățile maghiare locale.

Experimentul PNDL

Pentru analiza noastră am ales cel mai mare program de la Palatul Victoria, destinat dezvoltării localităților. Se numește Planul Național de Dezvoltare Locală și e un program pe care îl pot accesa consiliile locale și județene de pe tot cuprinsul țării atunci când vor să construiască sau să reabiliteze drumuri, poduri, grădinițe, școli sau cămine culturale. Uitându-te pe alocările făcute în acest program, poți să observi un lucru care nu are cum să nu dea apă la moară militanților pro-autonomie. Covasna și Harghita sunt pe ultimele locuri la sumele alocate de București pentru proiecte de modernizare a satelor și orașelor. Cele două județe primesc de două ori mai puțini bani decât Suceava, Caraș-Severin sau Vaslui. Un motiv în plus pentru politicienii maghiari să strige „discriminare!”. Dacă te uiți pe listele Planului Național de Dezvoltare Locală, orice om imparțial tinde să creadă că într-adevăr e vorba de o discriminare la mijloc. Căci localitatea din Covasna cu cele mai multe proiecte câștigate, 12 la număr, este Dobârlău, una dintre puținele localități din județ unde majoritari sunt românii și unde primarul este de la Partidul Social Democrat, aflat la guvernare. În jurul Dobârlăului, primăriile UDMR abia dacă au apucat să primească bani pentru două-trei proiecte. Așa că am mers la fața locului să vedem care e realitatea.

L-am găsit pe primarul din Dobârlău în fața unui munte de dosare care abia îi mai încăpeau pe birou: erau documentele pentru proiectele depuse și câștigate. Ne arată pe rând bibliorafturi groase cât o cărămidă și enumeră viitoarele investiții din localitatea lui: „Aici avem renovarea grădiniței de la Dobârlău, mai avem o școală gimnazială care urmează să intre în renovare și o vom mansarda, avem canalizare de două milioane de euro pentru două sate plus alimentarea cu apă, avem asfaltări în satul Dobârlău și în Lunca Măcrișului, avem podețe și punți pietonale în toate satele... Ce să vă spun? Muncim!”. Îl întrebăm direct pe primarul Bogdan Barbu dacă a fost avantajat de Guvern pentru că reprezintă o cumunitate majoritar românească. Ne spune că nu. Nici măcar nu a primit cât a cerut. El a depus 15 proiecte și i s-au finanțat doar 12. Dar că primăriile maghiare din județ nu prea au depus proiecte la București. Căci pentru a primi bani, trebuie mai întâi să ceri. „Din ce știu eu, s-ar mai fi alocat bani pentru Covasna, dacă s-ar mai fi depus proiecte. Ca județ, am avut mai puține proiecte decât restul județelor. Noi nu am avut suficiente proiecte, ca să luăm toți banii alocați”, spune Barbu.

„Nu am avut proiect refuzat”

Așa că am mers la primăriile cu administrație maghiară să îi întrebăm pe edili dacă au depus proiecte la București și administrația românească le-a refuzat finanțarea. „Nu am avut. Acesta a fost singurul proiect și s-a acceptat cu valoarea totală”, ne-a răspuns edilul de la Reci, Lehel Dombora. Restul primarilor chestionați ne-au răspuns în aceeași notă: „Nu am avut refuzat. Atât am cerut, apa pentru patru sate” (Levente Tusa, primar Catalina); „Deja pentru iluminatul public am primit banii, proiectul tehnic a fost deja decontat” (Levente Fejer, primar Zăbala); „Am avut un singur proiect și acela a fost aprobat” (Ferenc Tanczos, primar Brateș); „Nu am avut proiect refuzat!” (Tibor Balogh, Sânzieni); „Tot ce am cerut ni s-a dat, suntem foarte mulțumiți”( Laszlo Kovacs, primar Vâlcele).

Din informațiile culese, pentru județul Covasna era alocată o sumă mai mare de bani pentru proiecte de investiții. Numai că nu au fost suficiente solicitări. Așa că am putea condamna Guvernul României pentru multe rele din cele două județe, cum ar fi lipsa unei autostrăzi, dar e greu de acuzat că nu alocă bani primăriilor, dacă nu i se cer bani pe bază de proiecte. În cazul de față, experimentul nostru arată că primarii maghiari au fost cei care nu au cerut cât ar fi fost nevoie. Motivele sunt multe: unii nu erau la zi cu actele, alții nu s-au documentat suficient în privința condițiilor din program, iar o parte dintre primari, gospodari din fire, pur și simplu aveau localitatea pusă la punct la toate capitolele finanțate de program: școli, drumuri, canalizare etc. Niciunul dintre primarii cu care am reușit să vorbim nu s-a folosit de tema discriminării pentru a justifica lipsa de finanțare.

Dar românii din secuime se tem că aceste motive „raționale”, poate chiar justificate ale primarilor maghiari, pot fi speculate în alt fel de alții. „Din păcate, liderii maghiari se folosesc de aceste chestiuni pentru a ațâța comunitatea maghiară împotriva Bucureștiului: «Bucureștiul nu ne dă!», «Bucureștiul nu ne face!». Responsabilitatea directă și politică pentru a aduce investitori în zonă este a primarilor și a președinților de consilii județene care în zonă sunt UDMR”, concluzionează jurnalistul Dan Tănasă.

„Sincer, nu mi se pare că am fost discriminați în niciun fel. Dacă ne uităm pe statisticile pe țară, atunci clar se vede că în județul Covasna au fost mai puține proiecte aprobate. Dar s-au depus mult mai puține proiecte tocmai din cauze raționale. Am depus doar ce se poate realiza, nu am depus aiurea. Chiar am fost lăudați de mai multe ori la ministru pentru că se vede că în județul Covasna s-au depus în mod rațional proiectele”

Lehel Dombora, primarul din Reci

Sume cheltuite în modernizări/reabilitări de drumuri de consilii județene în perioada 2007-2017

Dolj 448 milioane de lei

Călăraşi 350 milioane de lei

Gorj 297 milioane de lei

Teleorman 250 milioane de lei

Mureş 240 milioane de lei

Buzău 227 milioane de lei

Olt 161 milioane de lei

Harghita 107 milioane de lei

Covasna 73,7 milioane de lei

Sursa: informații furnizate de consiliile judeţene

Citeşte mai multe despre:   Harghita,   Covasna,   regiuni sărace

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești
Galerie Foto Procurorul Adina Florea, care a demarat, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, anchetele privind abuzurile de la serviciile teritoriale ale DNA Ploiești și Oradea, a devenit ținta unor atacuri...

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții
Galerie Foto Marcel Manea este un scriitor asumat care a avut curajul să ofere cititorilor o carte cu poveşti controversate. Scriitorul este un fin observator al naturii umane şi a strâns în primul său volum poveşti reale,...

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul
Lupta cu obezitatea nu este doar un moft de estetică, kilogramele multe peste normal prejudiciază funcţionarea organelor, grăsimea este aducătoare de  boli. Bătălia cu kilogramele în plus se poate face şi c...

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj
Galerie Foto Cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste, devenit om de afaceri, este chestorul Virgil Ardelean, fostul șef al temutului “Doi și’un sfert”. Poreclit “Vulpea”, generalul cu patru stele...

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”
Gheorghe Piperea, reprezentant al administratorului judiciar al RADET, firma de insolvență Rominsolv, a explicat pentru Jurnalul care sunt adevăratele cauze ale întârzierii reorganizării RADET și cum a apărut...

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare
Galerie Foto Liderul unuia dintre partidele parlamentare aflate în opoziţie şi care acţionează atât instituţional, cât şi prin manifestări publice virulente la adresa intenţiilor majorităţii parlamentare sau ale...

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei
Agenţiile de turism acuză Consiliul Concurenţei că foloseşte aceleaşi practici ca şi procurorii DNA care sunt anchetaţi în prezent pentru abuzuri. În plus, Legea concurenţei are atât de multe puncte...

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă
Galerie Foto Unii oameni simt o accelerarare a bătăilor inimii, numite tulburări de ritm. Dacă medicii constată că inima este sănătoasă, aceştia nu primesc niciun tratament, dar dacă există boli cardiace, cardiologii...

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se află în imposibilitatea de a-l aduce pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu, zis “Portocală”, în fața judecătorilor, în vederea emiterii unui...

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu
Galerie Foto Adriana Lascu, cumnata fostei şefe a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, lucrează, începând cu anul trecut, pentru una dintre companiile conectate la cele mai grele contracte ale Transgaz şi Romgaz SA. Asta, în co...

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui
Galerie Foto Soțul fostei procuroare Carmen Maria Capră, care a fost mâna dreaptă a lui Augustin Lazăr, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, și care i-a închis, în anul 2014, lui Klaus Werner Iohannis, un...

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă
Este procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa și de-a lungul carierei a instrumentat dosare grele. Unele dintre acestea l-au făcut pe procurorul Teodor Niță să descopere că România intrase...

De ce a ruginit „Perla Banatului”

De ce a ruginit „Perla Banatului”
Galerie Foto Vremurile când Stațiunea Semenic era numită „Paradisul bănățean” sau „Perla Banatului” au apus, iar acum este un loc părăsit. Vechile hoteluri care puteau caza aproape 1.000 de turiști sunt în ruină...

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL
Galerie Foto Firma de construcții de drumuri al cărui administrator apare într-un denunț din dosarul fostului președinte al Consliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a fost desemnată, la sfârșitul anului trecut,...

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei
Preluarea de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de şase luni, va fi marcată joi seară printr-o ceremonie oficială care va avea loc la Ateneul Român...
Serviciul de email marketing furnizat de