x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce se îneacă România în gunoaie

0
Autor: Alex Nedea 28 Noi 2017 - 13:10
De ce se îneacă România în gunoaie Karina Knapek/INTACT IMAGES
Vezi galeria foto


România trebuie să înceapă să recicleze urgent. Până în 2020 ar trebui să ajungem să recuperăm jumătate din ce aruncăm la coşul de gunoi, altfel urmează să fim amendaţi de Comisia Europeană cu sute de mii de euro pe zi. Culmea e că ceea ce ar fi putut să ne scoată din impas ar fi fost o taxă. Singura pe care toată lumea şi-o doreşte.

Anul acesta, în ianuarie, a intrat în vigoare o taxă care ar fi făcut mult bine industriei de reciclare din România, o ramură care încearcă să crească la noi ca un vlăstar răsărit prin asfalt. I se spunea „taxa la groapă” şi prevenea într-o oarecare măsură risipa care se petrece acum: majoritatea gunoiului nostru, fie el carton, plastic sau sticlă, ajunge la groapa de gunoi în loc să fie valorificat. Taxa implica o plată suplimentară de 80 de lei pentru fiecare tonă de deşeuri municipale descărcată la groapă de firmele de salubritate. După instaurarea acestei plăţi, cei din domeniu deveniseră brusc interesaţi să sorteze gunoiul înainte de a-l arunca. Adică să ducă plasticul, cartonul, metalul sau electronicele la o firmă de reciclare, iar la depozitul de deşeuri să ajungă strict ceea ce nu se poate valorifica.

„Taxa la groapa de gunoi nu am inventat-o noi, în România. De fapt, suntem ultimii din Europa care încercăm să o implementăm. Ea acţionează ca un dig care cu cât este mai sus, cu atât cantitatea de deşeuri ce va sfârşi la groapa de gunoi va fi mai mică. Risipa începuse să fie pedepsită, iar măsurile coercitive trebuiau să apară şi în legislaţia românească pentru că ele fac parte din modul de a gestiona corect deşeurile. Pe de o parte ai zăhărelul, şi pe de alta ai băţul. Noi întotdeauna am folosit numai zăhărelul, iar băţul doar l-am agitat puţin, dar de regulă sfârşeam prin a-l ascunde la spate. Dacă nu vom apela şi la băţ, pe lângă zăhărel, nu vom intra în normal”, crede Constantin Damov, directorul unui grup de firme din Buzău, care a devenit în ultimul an unul dintre cei mai mari reciclatori din Europa Centrală şi de Est.

Reciclarea: avem cu cine, dar n-avem ce

Astăzi, Damov colectează zeci de mii de tone de PET-uri pe care le transformă în fibră sintetică poliesterică, un produs textil care a devenit mai comun în zilele noastre decât bumbacul. Din această fibră se fabrică haine, pilote, scutece de unică folosinţă, jucării şi cam tot ce înseamnă mochetă şi tapiţerie în autovehicule. Numai că Damov are o problemă. Deşi el ar putea procesa toată cantitatea de bidoane de plastic pe care o produce românul într-un an, la el ajunge puţin. Căci cea mai mare parte din PET-urile din tomberoanele românilor sunt transportate de firmele de salubritate direct la groapa de gunoi. Taxa la groapă i-a făcut pe unii să se oprească din acest traseu tomberon-groapă şi să trieze plasticul şi alte materiale care pot fi valorificate. „Taxa e una dintre cele mai importante instrumente de a schimba comportamentul nostru faţă de deşeuri. Noi ca societate nu ne-am obişnuit cu modul în care se administrează deşeurile într-o ţară civilizată. Dacă aş descuraja depozitarea la groapă, aş obliga primăriile să facă o mai bună colectare a deşeurilor. Altfel, primăria nu are nicio motivare, cea mai ieftină soluţie pe care o are este să ducă gunoiul direct la groapă”, observă şi activistul de mediu Raul Pop. Lucrul acesta s-a văzut imediat după implementarea taxei la groapă. Brusc, primării din toată ţara au început să ia legătura în ceasul al doisprezecelea cu firme de reciclare pentru a le aduce materialele reciclabile pe care le aruncau cetăţenii la tomberon.

Guvernul a dat, Guvernul a luat

A simţit asta şi Antonio Năstase, proprietarul unei mici societăţi comerciale din Braşov, care, după luna ianuarie, a început să primească telefoane de la consiliile locale din zonă care doreau să recicleze la el. „Foarte multe servicii de salubritate locale au fost interesate să aibă o relaţie cu noi, astfel încât să poată să îşi reducă cantitatea de deşeuri depozitate la groapă. Atunci simţi că vin bani spre tine şi că afacerea ta are un viitor, că există bani pentru a te dezvolta”. Dar taxa la groapă, considerată minunea de la începutul anului, nu a ţinut decât câteva luni. Brusc, ea a fost anulată. Guvernul a decis peste noapte că ţara nu e pregătită pentru o asemenea taxă, deşi încă din 2013 fusese anunţată instaurarea acesteia. Aprovizionarea reciclatorilor ca Antonio Năstase a fost întreruptă şi noi am revenit la obiceiul dinainte: aruncarea la gunoi a banilor care s-ar fi putut obţine din reciclare. „În momentul în care s-a scos taxa, s-au stopat şi unele discuţii care începeau să fie promiţătoare cu acei operatori care au fost interesaţi de a-şi reduce cantitatea de deşeuri. Sincer, după 10 ani de activitate, nu mi-am pus mâinile în cap, ci doar mi-a revenit acel gust de lehamite că lucrurile bune iarăşi sunt stopate şi că nu se poate să o luăm din nou de la capăt cu aceeaşi greutate”, îşi aminteşte Antonio Năstase.

Ministrul Mediului vrea lecții de aruncat la coș

Oficialul care a decis suspendarea taxei la groapă până în 2019 a fost vicepremierul României, Graţiela Gavrilescu, care deţine şi portofoliul de la Ministerul Mediului. Gavrilescu spune că altă măsură mai bună nu se putea lua pentru că România nu era pregătită, nu luase toate măsurile înainte de adoptarea taxei, şi una dintre ele era educarea cetăţeanului, ca să ştie că trebuie să arunce separat gunoiul. „Cetăţeanul era direct afectat, i se cerea un ban în plus fără ca el să ştie de ce îl dă. Nu aveam niciun drept să putem să îi scoatem nici măcar un ban din buzunar fără ca pe cetăţean să îl înveţi ce să facă”, spune ministrul. Cum ar veni, România a fost luată prin surprindere de taxa la groapă, deşi se ştia de această măsură de patru ani. „Din păcate, ar trebui să vorbim în ceasul al doisprezecelea despre lucruri pe care urmează să le facem şi despre toate demersurile pe care ministrul Mediului şi Guvernul României şi-au asumat să le facă, astfel încât să nu fim pasibili de pedepse pentru care să scoatem nişte bani din bugetul statului, că banii îi vom scoate din buzunarul fiecăruia”, atrage atenţia Graţiela Gavrilescu.

Decizia de retragere a taxei a fost un şoc pentru toată industria de reciclare. Unii au numit-o „un atentat la viitorul României şi la sănătatea poporului nostru”. „Mi se pare total inoportună desfiinţarea taxei. Gândiţi-vă că în cele şase luni în care a fost în vigoare, o mare parte din consiliile locale deja renegociaseră contractele de salubritate, renegociaseră tariful care se ia de la cetăţean şi acum trebuie să facă un pas înapoi, deşi deja se uitau ce ar trebui să facă mai bine decât până cum”, spune activistul de mediu Raul Pop.

Sincer, după 10 ani de activitate, nu mi-am pus mâinile în cap, ci doar mi-a revenit acel gust de lehamite că lucrurile bune iarăşi sunt stopate şi că nu se poate să o luăm din nou de la capăt cu aceeaşi greutate

Antonio Năstase, proprietar din industria reciclării

 

Citeşte mai multe despre:   gunoaie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Preşedintele Iohannis a închiriat una dintre casele din Sibiu pentru firma asociatului unui penal

Preşedintele Iohannis a închiriat una dintre casele din Sibiu pentru firma asociatului unui penal
Galerie Foto Preşedintele Klaus Iohannis, al cărui mesaj public este bazat exclusiv pe un discurs „anti-penali” şi care apreciază în mod pozitiv activitatea DNA şi cea desfăşurată, până de curând, de Laura Codruţa...

Investiții la sat rămase de căruță. Cele opt minuni ale lumii din Cungrea

Investiții la sat rămase de căruță. Cele opt minuni ale lumii din Cungrea
Galerie Foto La 11 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, satul românesc a rămas tot în epoca medievală: cu 70 la sută din drumuri cel mult pietruite, cu doi din trei săteni cu wc în fundul curții și cu cea mai...

Falcon Security, o afacere socru-ginere de succes, pe banii statului

Falcon Security, o afacere socru-ginere de succes, pe banii statului
Galerie Foto Falcon Security SRL, o firmă de pază din Bucureşti, a primit milioane de euro de la instituţii de stat din Capitală, majoritatea contractelor fiind primite direct, fără licitaţie. Ascensiunea economică a...

Platfusul copiilor, spaima părinţilor

Platfusul copiilor, spaima părinţilor
Mulţi părinţi se îngrijorează că micuţii lor au platfus sau sunt crăcănaţi. Ortopedul Mihai Jianu explică, însă, că până la 4 ani, toţi copiii au platfus, apoi la 90% dintre ei se topeşte grăsimea din...

“Săgeata lui Cocoș“, spaima ANRP, şi-a pus la adăpost afacerile controversate

“Săgeata lui Cocoș“, spaima ANRP, şi-a pus la adăpost afacerile controversate
Unul dintre cei mai controversați afaceriști, Gheorghe Stelian, zis “Stelu”, apropiat al lui Dorin Cocoș și al Elenei Udrea, a demarat, încă din 2015, un plan având ca obiect punerea la adăpost a grupului de...

Moartea judecătorului Stan Mustaţă se adaugă unui şir de decese suspecte în puşcăriile din România

Moartea judecătorului Stan Mustaţă se adaugă unui şir de decese suspecte în puşcăriile din România
La fix patru ani de la pronunţarea sentinţei definitive în Dosarul “Telepatia”, judecătorul Stan Mustaţă, cel care a fost scos din proces, cu ajutorul DNA, a murit în condiţii suspecte, după ce a fost...

Firma unei apropiate a PDL, contract de 19,3 milioane de euro cu Metrorex

Firma unei apropiate a PDL, contract de 19,3 milioane de euro cu Metrorex
Metrorex SA a atribuit, la începutul acestei luni, un contract de aproape 20 de milioane de euro, pentru întreţinerea şi curăţenia în staţii, birouri, trenuri şi alte locaţii. Banii reprezintă contravaloarea...

Dorica Dan, preşedinte ANBRaRo: „Vrem să îmbunătățim accesul pacienţilor cu boli rare la o îngrijire optimă”

Dorica Dan, preşedinte ANBRaRo: „Vrem să îmbunătățim accesul pacienţilor cu boli rare la o îngrijire optimă”
Galerie Foto O persoană afectată de o boală rară are nevoie de circa șapte ani de chinuri, pentru a fi diagnosticată, şi este văzută, în medie, de cel puţin şapte medici înainte, relevă un studiu realizat la nivel...

Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”

Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”
Galerie Foto Statisticile privind accidentul vascular cerebral (AVC) sunt îngrijorătoare pentru lumea medicală internaţională, afecţiunea reprezentând a treia cauză de deces, după bolile de inimă şi cancer. În România,...

Legea manualelor şcolare, declarată neconstituţională pentru un viciu de procedură

Legea manualelor şcolare, declarată neconstituţională pentru un viciu de procedură
Una dintre legile importante, adoptate de Parlament, în privinţa manualelor şcolare din învăţământul preuniversitar, a fost declarată neconstituţională, în ansamblul său, de către CCR, pe motiv că a fost...

Plângeri penale „fără număr” pentru fostele vedete ale DNA

Plângeri penale „fără număr” pentru fostele vedete ale DNA
Galerie Foto Foștii procurori anticorupție, deveniți celebri pentru scandalurile în care au fost implicați și abuzurile de care sunt acuzați că le-au săvârșit, Emilian Eva și Mircea Negulescu, zis “Portocală”, vor...

Cum a „spart” Preşedinţia aproape 40 de milioane de lei, în 3 ani şi jumătate de mandat al lui Klaus Iohannis

Cum a „spart” Preşedinţia aproape 40 de milioane de lei, în 3 ani şi jumătate de mandat al lui Klaus Iohannis
Galerie Foto Recenta rectificare bugetară, anunţată de către Cabinetul Dăncilă, soldată cu reducerea cu peste 20 la sută din fondurile Administraţiei Prezidenţiale, erodează şi mai mult, dacă era posibil, relaţiile...

Cât de „vinovată” este tiroida, cea arătată cu degetul în obezitate

Cât de „vinovată” este tiroida, cea arătată cu degetul în obezitate
Întrebaţi de ce glandă endocrină au cunoştinţă, cei mai mulţi oameni răspund tiroida. De fapt, foarte mulţi spun chiar „glandă” tiroidei, deşi nu ea este împărăteasa glandelor, ci hipofiza. Tiroida...

Familia Blaga se întoarce și în afaceri. Pe bani publici

Familia Blaga se întoarce și în afaceri. Pe bani publici
Galerie Foto Compania deţinută de fiica fostului co-preşedinte al Partidului Naţional Liberal Vasile Blaga, Agathe Cristina Rudeanu, şi de ginerele acestuia, Ioan Andrei Rudeanu, încearcă să pună mâna pe un contract de...

Prima măsură concretă de rezolvare a situaţiei din puşcării. Va fi o închisoare de 5 stele

Prima măsură concretă de rezolvare a situaţiei din puşcării. Va fi o închisoare de 5 stele
Galerie Foto Guvernul României a luat, la sfârşitul lunii trecute, prima măsură concretă cu privire la rezolvarea situaţiei supraaglomerării din penitenciare, după ce, în aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor...
Serviciul de email marketing furnizat de